1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

În anul 1595 Conducerea ţării duce tratative cu unele companii comerciale din ţară care le aliază şi astfel apare Compania Ost-Indiilor. Astfel tovărăşiile maritime şi breslele de negustori sunt uniţi într-o singură companie colonială.[1]

Deoarece Compania Ost-Indiilor s-a format în urma reuniunii uniunilor tovărăşeşti ce funcţionau în toată Olanda, ea asigura negustorilor din diferite regiuni participarea la profit proporţional cu comerţul. Iniţial este interzis primirea a noi membri în companie şi de asemenea părăsirea companiei în decurs de 10 ani. (Pe parcurs aceste restricţii s-au anulat de oarece a devenit posibil efectuarea afacerilor prin persoane terţe).

Cota parte a participanţilor la capitalul companiei era diferită, apoi ele sunt divizate în părţi egale, care încep să se coteze la burse. Aceste cote părţi au primit denumirea de acţiuni, iar proprietarii acestora le puteau înstrăina doar printr-o simplă înscriere în registrele de tovărăşie. În aşa mod apar şi primele speculaţii.

Fiind o marfă uşor de procurat şi vândut, deseori apăreau persoane „moarte” („suflete moarte” sau inexistente) care procurau şi vindeau cotele părţi (cota parte ce acum poartă denumirea de acţiune îşi ia originea de la cuvântul olandez actie).

Structura Companiei Ost-Indiilor este formată: după unele surse din 6 camere. Statul numea centralizat pentru fiecare cameră un administrator. Fiecare dintre aceste camere, sau conducerea acestora se ocupau de sinestătător de: gestiunea afacerilor curente, organizarea expediţiilor maritime, primirea şi realizarea mărfurile.

Compania este formată iniţial pe un termen de 21 ani cu dreptul de a părăsi compania peste 10 ani de la formarea acesteia. De asemenea, pe parcursul a primilor zece ani compania nu avea dreptul de a primi noi membri.

Fiecare cameră avea un număr anumit de directori şi dispunea de o cotă anumită de acţiuni: Camera (Palata) din Amsterdam – 50% şi 23 directori; Camera (Palata) din Rotterdam – 1/16% şi 9 directori; Camera (Palata) din Zelanda 25% şi 14 directori; Camera (Palata) din Delift – 1/16% şi 12 directori; Camera (Palata) din Gorna – 1/16% şi 4 directori; Camera (Palata) din Encguizin – 1/16% şi 11 directori.

La prima vedere se pare că exista o descentralizare foarte puternică. Cu toate că nu exista adunarea generală a acţionarilor, membrii conducerii de vârf a companiei formau un consiliu din 17 membri, reprezentanţi a tuturor camerelor. De asemenea, conform normativelor corporative din anul 1602, organul suprem a companiei, după 10 ani de activitate, este obligat să prezinte o dare de seamă a activităţii companiei. Pentru a informa acţionarii despre această dare de seamă se utiliza publicitatea.

 

[1] Sub conducerea companiei olandeze se afla teritoriul actualei Indonezii, ins. Ceilon, câteva colonii din India, Tailand. Compania avea drept preferenţial de a duce comerţ cu Japonia, ducea comerţ cu Persia şi China.

Loading...