1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Evoluţia istorică a modelat un sistem cu trăsături specifice, care este utilizat atât în Germania, Austria, Olanda şi ţările scandinave. Unele aspecte fiind întâlnite în legislaţia şi sistemele manageriale Francez şi Belgian.

Astfel, Modelul German de relaţii corporative se deosebeşte esenţial de modelul Anglo-American şi cel japonez, cu toate că există şi puncte tangente. El se caracterizează prin particularităţi deosebite, precum:

  1. administraţia bicamerală ce e constituită din consiliul de administraţie şi
  2. consiliul de observatori (muncitori, funcţionari şi acţionari).
  3. legiferarea restricţiilor dreptului la vot statutar, corporaţia limitează numărul de voturi ale unui acţionar.
  4. O structură complicată a dreptului de posesiune asupra acţiunilor conform căruia băncile posedă pachete mari de acţiuni de lungă durată.

Similar în modelului japonez băncile sunt în calitate de acţionari ai corporaţiilor germane, iar reprezentanţii băncilor – sunt aleşi în Consiliul Societăţii. Majoritatea corporaţiilor germane preferă finanţarea bancară în detrimentul emisiei acţiunilor, astfel dezvoltarea bursei de valori este sub nivelul burselor din SUA, Marea Britanie sau Japonia. Cota parte a acţionarilor individuali (sau ne-afiliaţi) este foarte mică, ceea ce ne indică conservatismul politicii investiţionale a ţării. Din această cauză structura corporativă este orientată spre întărirea relaţiilor corporative. 

Structura generală a modelului german este redată în figura 19, ce din start ne impune o asemănare modelul Anglo-american, ceea ce poate fi greşit, deoarece, după opinia noastră există o asemănare mai mare cu modelul japonez.


Figura 12. Modelul German de administrare corporativă

În primul rând Modelul German presupune existenţa unei conduceri bicamerale, ceea ce presupune existenţa unei delimitări concrete între două organe de conducere:

  1. Consiliul societăţii – compus din reprezentanţii acţionarilor, reprezentanţii muncitorilor şi a funcţionarilor corporaţiei
  2. Organul executiv – format doar din funcţionarii corporaţiei; şi ceea ce este foarte esenţial:

- aceste două organe sunt complet delimitate, nimeni nu poate fi membru al ambelor organe de conducere. (În Modelul Anglo-american fiind o practică des întâlnită ocuparea concomitentă a postului de Preşedinte al Consiliului şi Director General al corporaţiei; în Modelul Moldovenesc Directorul General nu poate fi şi în postul de Preşedinte al Consiliului Societăţi dar, totodată, poate fi ca membru al Consiliului Societăţii).

Subiecţii de bază a relaţiilor corporative în modelul german.

Modelul german de relaţii corporative are doi subiecţi de bază:

  1. băncile
  2. acţionarii corporativi.

 Banca, ca şi-n modelul japonez, este şi acţionar şi creditor. Există şi unele diferenţe: corporaţiile germane deţin pachete de acţiuni de termen lung ale altor corporaţii neafiliate, care nu aparţin unui anumit grup de corporaţii. Acest tip de proprietate este un aspect al alianţei neformale dintre companiile care au scopul de-a consolida relaţiile dintre acţionari şi corporaţii. Ca urmare reprezentanţii băncilor şi acţionarii corporativi sunt aleşi în consiliile de supraveghere ale corporaţiei.

Includerea în consiliile de supraveghere a muncitorilor şi funcţionarilor reprezintă o deosebire esenţială între modelul german şi cel Anglo-American şi Japonez.

Loading...