Management

Conform profesorului Nicolescu, planul de afaceri este o metoda interprenorial –manageriala de proiectare si promovare a unei afaceri noi sau de dezvoltare semnificativa a unei afaceri existente, pornind de la identificarea unei oportunitati economice prin care se determina obiectivele de realizat, se dimensioneaza  si structureaza principalele resurse si activitati necesare, demonstrind ca aceasta este profitabila, ca merita sa  fie sprijinita de potentialii stakeholder-i.

Elementele care fac necesara elaborarea planului de afaceri sunt:

1. planul de afaceri reprezinta un mijloc de autentificare pentru cei ce comanda si / sau realizeaza planul de afaceri, asupra profitabilitatii si viabilitatii demersului intreprenorial de valorificare a oportunitatii economice;
2. planul de afaceri constituie un instrument de previzionare a afacerii;
3. planul de afaceri este un instrument major in finantarea intregii afaceri;
4. planul de afaceri reprezinta o baza pentru organizarea, coordonarea si controlul proceselor implicate in demersul interprenorial de valorificare a oportunitatii economice;
5. planul de afaceri reprezinta o foarte importanta modalitate educationala pentru personalul implicat;
6. planul de afaceri in ansamblul sau constituie unul dintre cele mai complete si eficace instrumente manageriale.

Scopurile elaborarii planului de afaceri sunt:

• determinarea profitabilitatii valorificarii oportunitatii economice identificate;
• stabilirea principalelor elemente de natura economica, marketing, financiara, productie, management;
• obtinerea finantarii de la banca;
• obtinerea de fonduri de investitii;
• perfectarea de aliante strategice intre firma respectiva si alte firme, in vederea valorificarii superioare a unor oportunitati economice;
• obtinerea de contracte de cumparare, in special de catre firmele mici, de la firmele mari, poate fi facilitata de elaborarea unui plan de afaceri special;
• implicarea unor anumite persoane in realizarea unor noi afaceri, poate reprezenta scopul elaborarii unui plan de afaceri;
• facilitarea de fuziuni intre companii sau al cumpararii altei firme.

Etape in elaborarea unui plan de afaceri:

1. Sinteza planului de afaceri – se recomanda sa fie facuta pe 5 – 6 pagini si cuprinde:
   • descrierea succinta a firmei;
   • prezentarea produselor sau serviciilor;
   • piata potentiala;
   • proiectiile cercetarii de piata;
   • avantajul competitiv al produselor sau serviciilor;
   • principalele aspecte financiare implicate;
   • profitabilitatea firmei;
   • echipa manageriala;
   • oferta sau propunerea adresata destinatarului planului de afaceri.
2. Prezentarea intreprinderii – cuprinde:

• profilul firmei;
• scurt istoric al organizatiei;
• regimul juridic al firmei.

3. Produsele si serviciile firmei – informatiile cu privire la aceasta cuprind:

• prezentarea naturii si destinatiei lor;
• descrierea proceselor de fabricatie implicate;
• evidentierea caracteristicilor definitorii ale produselor si serviciilor;
• indicarea licentelor si patentelor folosite;
• caracterizarea stadiului de dezvoltare tehnice a productiei;
• identificarea fazei ciclului de viata in care se afla produsul sau serviciul;
• relevanta produselor competitive, a punctelor forte si a punctelor slabe ale produselor si serviciilor;
• evidentierea necesitatii schimbarilor tehnologice tinand cont de ceea ce fac concurentii;

4. Planul de marketing si planul de vanzari – cuprinde:

• segmentul de piata tinta;
• concurentii firmei;
• strategia de marketing;
• situatia vanzarilor in trecut, prezent si viitor;
• politica de preturi;
• politica de distributie;
• conditiile de vanzare ale produselor, in special de plata a acestora;
• programul de promovare si reclama al produselor;
• alte elemente comerciale considerate esentiale in cazul fiecarei situatii;

5. Programul de dezvoltare al produselor si serviciilor – se refera la:

• preturi;
• caracteristici tehnice si tehnologice;
• viitoarea generatie de produse;
• actiuni proprii de cercetare – dezvoltare desfasurate in prezent;
• segmentul de piata pe care va fi marketat fiecare produs nou;
• anticiparea dezvoltarii de noi produse si servicii in viitorii ani;

6. Programul activitatilor operationale – se refera la:

• programarea productiei;
• gestiunea stocului de materii prime, semifabricate, etc., aferente fiecarui produs, tinand cont de cerintele clientilor;
• programarea aprovizionarii cu materii prime, in functie de structura productiei si esalonarea fabricatiei;
• cheltuieli necesare pentru a satisface necesitatile primelor trei programe;
• service-ul pentru produse;
• previziuni pentru cresterea capacitatii de productie impreuna cu costurile si perioadele aferente;
• relatiile contractuale cu furnizorii actuali si resursele alternative de aprovizionare;

7. Managementul activitatilor – are in vedere urmatoarele:

• prezentarea organigramei cu punctarea principalelor caracteristici;
• prezentarea echipei manageriale superioare, cu scoaterea in evidenta a abilitatilor ce pot contribui la dezvoltarea organizatiei;
• descrierea conceptiei manageriale si a practicilor utilizate fata de comerciantii cu ridicata, concurentii comunitatii locale, etc.;
• indicarea modalitatilor de motivare a salariatilor;
• relatiile cu sindicatul;
• structura proprietatii firmei si reglementarea sa juridica;
• serviciile de contabilitate juridica, caosultanta, training, la care firma apeleaza de regula;

8. Planul financiar – presupune:
   • situatia costurilor si veniturilor;
   • proiectiile de cash – flow in diverse variante tinand cont de sursele de finantare posibile;
   • bilantul contabil;

Orizontul planului financiar corespunde planului de afaceri.

9. Oferta finala si interprenoriala a planului de afaceri – cuprinde urmatoarele elemente:

• marimea sumelor solicitate furnizorilor potentiali de fonduri;
• termenii financiari in care se solicita sumele respective;
• destinatiile exacte ale sumelor solicitate;
• conditiile de parteneriat.

Continutul si modul de prezentare al ofertei finale variaza in cea mai mare masura de la un plan de afaceri la altul, intrucat acesta se adapteaza la particularitatile si cerintele anticipate ale bancilor, fondurilor de risc, companiilor participante, etc., avute in vedere.

10. Anexele – cuprind o varietate de documente referitoare la activitatea si performantele firmei, de natura sa aduca un plus de informatii si argumente destinatarului planului de afaceri. Cele mai frecvente sunt:

• contracte proforma care sa dovedeasca intentia unor clienti de a cumpara produsele sau serviciile fabricate in cadrul firmei;
• oferta pentru justificarea costurilor investitionale de utilaje, echipamente, etc.;
• oferta de pret pentru materii prime si materiale utilizate in procesele tehnologice.

Aceasta structura, este o structura complexa a unui plan de afaceri.

In practica interprenorial manageriala se utilizeaza frecvent, pe langa planurile de afaceri si studiile de fezabilitate.

Studiul de fezabilitate este o metoda mai putin complexa si mai rapida de analiza a unei oportunitati de afaceri din punct de vedere al viabilitatii sale, stabilind daca merita sa  continui eforturile de analiza si valorificare a sa.

Menirea studiului de fezabilitate este de a elimina sau diminua substantial riscul intreprinzatorului in valorificarea oportunitatii economice identificate.

Un studiu de fezabilitate se recomanda sa realizeze succesiv mai multe teste de fezabilitate, dintre care:

• testul de fezabilitate generala, sau de ansamblu a oportunitatilor de afaceri – care se recomanda sa se realizeze prin intermediul analizei SWOT; prin aceasta se evidentiaza punctele forte ale oportunitatii economice, care pledeaza in favoarea sa, punctele slabe ale oportunitatii, care trebuiesc eliminate sau contrabalansate daca este posibil, oportunitatile oferite de contextul implicat pentru a valorifica respectiva oportunitate si amenintarile contextului implicat, in raport cu oportunitatea economica, ce trebuie luate in considerare pe parcursul valorificarii oportunitatii;
• testul de fezabilitate financiara – are drept scop determinarea capacitatii oportunitatii economice, generarea de profit;
• testul de fezabilitatea vanzarii cantitatii de produse si servicii previzionate;
• testul de fezabilitate de marketing – continutul sau consta in creionarea unui program de marketing care sa cuprinda principalele modalitati de reclama, promovare, distributie, service, cercetare de piata, etc., care sa asigure vanzarea cantitatii de produse si / sau servicii previzionate;
• testul de fezabilitate umana sau a personalului – aceasta este foarte importanta pentru realizarea si valorificarea oportunitatii economice;
• testul specific fiecarei oportunitati de afaceri – care se face la aparitia unor factori care conditioneaza decisiv valorificarea oportunitatilor de afaceri; acesti factori pot fi:
  • capacitatea de a asigura furnizorii de materii prime;
  • capacitatea de a furniza clientilor service-ul, etc..

Un studiu de fezabilitate cuprinde ansamblul testarilor mentionate, realizate in mod aprofundat si realist. Daca aceste testari sunt pozitive se va actiona in vederea punerii in valoare a acestei oportunitati. In caz contrar sunt sanse mari de pierdere a timpului si a resurselor financiare alocate.

Principalele elemente ce diferentiaza un studiu de fezabilitate de un plan de afaceri sunt:

• urmarirea unui singur scop – fezabilitatea afacerii;
• complexitate mai redusa;
• problematica investigata mai restransa;
• perioada mai scurta de realizare;
• costuri mai mici.

In schema prezentata mai jos se pot observa principalii utilizatori ai planului de afaceri.

Intreprinzatorii dintr-o organizatie sunt interesati ca resursele proprii sa genereze perfomanta economica si in primul rand profit.

Managerii din cadrul firmei sunt interesati sa dispuna de un plan de afaceri care sa  le faciliteze conducerea afacerii respective, in obtinerea de performante pentru firma, castiguri si prestigiu pentru ei.

Potentialii investitori si creditori sunt interesati intr-un plan de afaceri care sa proiecteze afaceri viabile.

Potentialii parteneri, salariati si consultanti sunt interesati ca planul de afaceri sa contina o buna afacere care sa le permita o relatie aducatoare de profit si fara riscuri si dificultati personale majore.