1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

În conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice locale în fiecare comună, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, judeţ şi municipiul Bucureşti se elaborează şi administrează buget în condiţii de autonomie.

            Procesul bugetar local determină mutaţii în viaţa economică şi socială a unităţilor administrativ teritoriale, deoarece acesta implică în primul rând încasarea veniturilor bugetare pe baza cărora autorităţile locale asigură furnizarea de servicii publice la dispoziţia cetăţenilor precum aprovizionarea cu apă, transportul în comun, salubritatea, iluminatul public, prevenirea şi stingerea incendiilor, protecţia şi paza cetăţenilor, asistenţa sanitară. De asemenea, prin execuţia cheltuielilor, administraţia publică locală creează şi menţine un climat local favorabil cetăţenilor şi agenţilor economici locali pentru ca aceştia să prospere dar şi stimulează înfiinţarea şi extinderea agenţilor economici, cu impact direct asupra cetăţenilor prin creşterea veniturilor proprii şi crearea de noi locuri de muncă.

            Procesul bugetar local asigură accesul populaţiei la şcoli, spitale şi magazine iar existenţa unor servicii publice locale de calitate sporesc atractivitatea zonei respective atât pentru cetăţeni, cât şi pentru agenţii economici dornici să se stabilească în acel teritoriu. În contextul procesului bugetar local pentru realizarea obiectivului comun al dezvoltării economice locale, autorităţile publice locale mobilizează resursele umane, intelectuale şi financiare ale sectorului privat şi ale colectivităţilor locale, stabilind planuri şi strategii pe termen scurt, mediu şi lung.        

            Practica bugetară consemnează, pornind de la actele normative specifice[1], termenul de proces bugetar, ca un ansamblu de acţiuni şi activităţi din domeniu, care se derulează potrivit cu o anumită succesiune prestabilită. Complexitatea activităţilor şi acţiunilor bugetare este determinată de cuantumul mare al mijloacelor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor publice stabilite ca opţiuni şi priorităţi de interes general la nivelul unităţilor administrativ teritoriale. Responsabilităţile şi competenţele în domeniu au rostul să conducă la un circuit cât mai eficient al banului public, prin instituţii specializate în gestiune a acestuia cât şi prin implicări precise ca acţiune, în timp şi spaţiu din partea contribuabililor şi respectiv a consumatorilor de fonduri publice.

Elaborarea, aprobarea, executarea bugetelor locale, încheierea şi controlul formează procesul bugetar local la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

Derularea procesului bugetar local reprezintă o latură importantă de manifestare a autonomiei locale. În acelaşi timp, principiul autonomiei locale presupune ca finanţele comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor să se administreze independent, dar ţinând seama de prevederile legale.

Procesul bugetar local se individualizează prin autonomie, care presupune o anumită independenţă a autorităţilor administraţiei publice locale în elaborarea, aprobarea şi executarea bugetelor locale. În acelaşi timp, procesul bugetar local se desfăşoară în conexiune cu procesul bugetar general, deoarece veniturile bugetelor locale nu acoperă cheltuielile pentru furnizarea serviciilor publice locale fiind necesare cote defalcate, sume defalcate şi transferuri de la bugetul de stat. Se detaşează, de asemenea caracterul complex al procesului bugetar local care se derulează cu atragerea şi participarea a mii de participanţi – locuitori, instituţii publice, organizaţii politice şi sindicale.

Gheorghe Bistriceanu,[2] consideră că trăsăturile procesului bugetar local sunt de ordin:

  • decizional, deoarece conţinutul său constă în alocarea unor resurse bugetare, limitate în raport cu nevoile de bunuri şi servicii ale comunităţii. Stabilirea destinaţiilor de alocare a resurselor bugetare presupune realizarea în prealabil a unei inventarieri a nevoilor comunităţii, ierarhizarea priorităţilor şi în final, selectarea categoriilor de bunuri şi servicii care satisfac cât mai bine necesităţile comunităţii în perioada respectivă;
  • democratic, deoarece în cursul derulării se manifestă atributele statului de drept, cât şi posibilitatea realizării intereselor economico-sociale ale diferitelor grupuri de cetăţeni care deţin majoritatea politică;
  • preponderent politic, întrucât opţiunea pentru un anumit tip de politică economică, socială, financiară care se reflectă în conţinutul bugetului reprezintă un act de decizie politică al forţelor majoritare din consiliile locale şi judeţene;
  • ciclic, deoarece etapele procesului bugetar sunt stabilite prin legi, în baza principiului anualităţii, cu precizarea termenilor de derulare şi finalizare.

Ilustrarea derulării procesului bugetar prin raportarea la anul  financiar (bugetar) unde, etapele apar în succesiunea firească, arată un parcurs normal care se aşează pe trei ani calendaristici (anul bugetar de referinţă, fiind 2016) diferiţi (2015, 2016, 2017).

 

[1] Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice, publicată în M. Of., Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, art. 2, pct. 36; Legea nr. 273/2006 a finanţelor publice locale, art. 2, pct. 45

[2] Gheorghe D. Bistriceanu, Leonardo Badea, Bugetul de stat al României, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2010, p.176

Loading...