1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)
Pin It

De cele mai multe ori este foarte dificil  să decidem anumite acţiuni în favoarea noastră sau a altora, cu atât mai mult în mediul afacerilor unde un câştig pentru unii ar putea fi daună pentru alţii. Aşadar a elabora şi a lua decizii etice sănătoase nu este o activitate uşoară şi de aceea ea solicită din partea decidentului să posede anumite calităţi “de manager “ şi “de om”. Printre aceste calităţi amintim:

  • studii de baza, adică studii de cultura generală;
  • studii de specialitate, adică să deţină un minim de cunoştinţe în domeniul pe care îl conduce precum şi bune cunoştinţe manageriale;
  • să fie cât mai obiectiv şi să încerce să se detaşeze cât mai mult cu putinţă de problemele personale sau ale grupului de interese din care face parte;
  • să fie inteligent şi prudent, adică să poată analiza corect situaţiile şi să acţioneze cu prudenţă;
  • să fie responsabil, aceasta în sensul de a-şi însuşi atât succesele cât şi erorile;
  • să fie cooperativ cu membrii grupului şi să-i consulte ori de câte ori este nevose;
  • să poată lua decizii în timp util, adică să aibă o anume rapiditate în decizii;
  • să poată deosebi cu uşurinţă deciziile pe care le poate lua singur de cele care trebuie luate în colectiv;
  • să fie analitic în sensul de a analiza toate aspectele sugestive ale situaţiilor ivite;
  • să aibă puterea de a sintetiza toate problemele apărute şi a le distribui pe domenii;
  • să rezolve toate problemele la timpul lor.

 

Tipurile de probleme etice care pot apare în activitatea cotidiană sunt foarte diverse. Un sondaj realizat în Statele Unite pe un eşantion de 300 de companii  a evidenţiat un numar de 14 tipuri de probleme etice care apar cu o frecvenţă ridicată în viaţa unui manager şi a unei companii:

 

                              Tipuri de probleme etice                                   Procent de răspunsuri

                                                                                                                Afirmative

   Conflicte de interese ale angajaţilor                                                             91

   Cadouri incorecte pt. personalul din conducere                                           91

   Hărţuire sexuală                                                                                            91

   Plăţi neautorizate                                                                                          85

   Spaţiul privat al angajatului                                                                          84

   Probleme de mediu                                                                                       82

  Urmărirea stării de sănătate a angajatului                                                     79

  Conflicte între codul etic al firmei şi practica afacerii                                  77

  Securitatea evidenţelor contabile ale firmei                                                  76

  Securitatea muncii                                                                                         76

  Conţinutul reclamei                                                                                       74

  Reduceri de personal şi închideri de capacităţi                                             55

  Politici de preţ                                                                                               42

  Salariile directorilor                                                                                      37

 

                                                                                                                                                   

                                            (După “Ethics at Work ,Harvard Business School,1991)

 

A lua sau a elabora decizii etice importante nu este o activitate la îndemana oricui, deoarece pentru a îndeplini majoritatea criteriilor enumerate mai sus, managerii au nevoie pe lângă o bună pregătire teoretică şi de o anume experienţă practică. În general managerii romani şi nu numai, suferă de aşa numitul sindrom al “Atoateştiutorului”, manifestând un egoism neînţeles în abordarea problemelor decizionale. Conform “Legilor lui Murphy” în aceste cazuri se aplică două reguli:

  1.          Şeful are întotdeauna dreptate;
  2. Atunci când şeful nu are dreptate, se aplică regula de la punctul nr.1.

Aşa stând lucrurile şi crezând  exagerat în posibilităţile propriei persoane sau fiindu-i “jenă” să se consulte cu alţii, acest tip de manager, tot mai cunoscut din păcate, are toate şansele să facă greşeli, unele chiar de natură majoră. Un  adevărat conducător este acela care se înconjoară de oameni competenţi şi care promovează munca în echipă.

Reacţiile umane în general au la bază atât decizii cu un caracter pozitiv cât şi decizii cu caracter negativ. Managerii care acţionează imoral înafaceri o fac pentru că ei acţionează la fel şi în viaţa particulară. G.Ibraileanu susţine aceste afirmaţii astfel: ”Cele mai multe judecăţi false în privinţa lucrurilor omeneşti se datoresc infirmităţii morale, şi nu slăbiciunii intelectuale, pentru că mai degrabă pierde omul simţul realităţii din partea morală decât din cea intelectuală.”

O decizie etică este mult mai uşor de luat dinafara sistemului decât dinăuntrul său, deoarece atunci când eşti implicat direct în afacere vei ţine cont şi de factorii de natură subiectivă cei care nu sunt cunoscuţi  în afara organizaţiei. În general deciziile etice nu sunt simple judecăţi între corect şi greşit, ele sunt de fapt rezultatul unei analize complexe care să ducă spre un “compromis”. Dar să vedem cum ar trebui să acţioneze un manager în faţa unei decizii importante. Se vor aplica în aceste cazuri trei metode de analiză:

  1. Se va întocmi o analiză economică în scopul de a cântări avantajele şi dezavantajele viitoarei acţiuni.

2.Se va analiza aspectul legalităţii acţiunilor ce urmează a fi întreprinse.

3.Se vor studia aspectele de ordin etic şi moral ale măsurilor ce urmează a fi implementate.

Dilemele etice apar în lumea afacerilor atunci când  apar neconcordanţe între situaţia practica şi principiile de ordin etic. Astfel pot apărea probleme aparent simple dar a căror rezolvare poate contrazice fie principiile eticii fie realitatea practică. Vom delimita astfel probleme legate de aşa numitul “Paradox Etic” care te conduc spre o situaţie de genul: “Să-mi asum responsabilitatea şi riscul inerent al acţiunii mele pe plan economic sau să rămân la judecata morală, abstractă, lipsită de responsabilitate?”. Acestă dilemă - responsabilitate/moralitate - impune mutarea discursului asupra codului de conduită a omului de afaceri, de la responsabilitate şi angajare, la moralism.