Pin It

 

1. Vestimentaţia omului de afaceri

 

La prima vedere despre o carte se cugetă după copertă, iar despre oameni – după vestimentaţie. Acesta este un fapt adeverit de viaţă. Îmbrăcămintea persoanelor trimite semnale clare despre competenţa, seriozitatea şi chiar promovabilitatea acestora. Faptul se datorează anumitor sensuri steriotipe pe care cei din jur le ataşează, inconştient, diferitelor haine, pentru ca apoi să trateze corespunzător pe cel care le poartă. Din această cauză imaginea unei persoane joacă un rol important dacă ea doreşte să obţină un serviciu şi să-l păstreze.

Imaginea, creată cu ajutorul vestimentaţiei, influenţează asupra modului cum este percepută persoana de către alţii. Totodată, această imagine include sesizarea culturii organizaţionale ale firmei unde ea lucrează. Unele întreprinderi, de exemplu consideră, că lucrătorii-bărbaţi întotdeauna trebuie să poarte costum. Alte organizaţii acceptă, ca ei să poarte sacouri sportive. Este important de a înţelege, ce corespunde firmei şi cum aceasta poate fi transmis prin imaginea lucrătorilor săi.

Însă, deseori oamenii care se mândresc cu abilităţile şi cunoştinţele sale, care sunt buni specialişti nu atrag atenţia cuvenită vestimentaţiei.

Ei consideră că exteriorul nu este atât de important în comparaţie cu calităţile lăuntrice ale omului. Însă maniera de a se îmbrăca într-o măsură considerabilă este determinată anume de particularităţile psihologice individuale. Un psiholog poate spune mult despre o persoană în baza exteriorului lui (boxa 5.1).

 

                                                                                                  Boxa 5.1

Vestimentaţia – metodă de comunicare

Cercetările arată că într-adevăr hainele au putere de comunicare. Chiar între 10 şi 12 ani, copiii asociază diverse mărci de blugi cu diferite caracteristici de personalitate ale purtătorilor! Astfel de efecte persistă şi la vârsta adultă. Simulările făcute de cercetători arată că femeile cu un stil de îmbrăcăminte şi un aer mai masculin au mai multe şanse să fie selecţionate pentru funcţii manageriale. Totuşi, unul dintre studii arată că poate apărea un punct de inflexiune, de la care îmbrăcămintea femeilor este percepută ca „prea masculină”, dăunând perspectivelor profesionale. Observatorii declară că stilurile de îmbrăcăminte femenină au prezentat un interes special de studiu pentru că de fapt nu există consens despre cum ar trebui să se îmbrace femeile care au funcţii manageriale.

Dacă întradevăr hainele comunică, se datorează în parte şi impactului asupra imaginii despre sine a purtătorului. Îmbrăcămintea adecvată poate accentua într-o măsură sensibilă încrederea şi stima faţă de sine. Într-un studiu, câţiva studenţi care căutau serviciu au fost presaţi să apare la un interviu în hainele de stradă, în timp ce altora li s-a dat timp să se îmbrace mai potrivit cu formalizmul situaţiei. Acei care au purtat haine mai formale au simţit că au făcut impresie mai bună intervievatorului. În plus au cerut un salariu de debut mult mai mare decât cei care-şi căutau serviciu în haine de stradă!

Sursa: Johns G. ”Comportament organizaţional”, Bucureşti, Economica,1998

După cum arată rezultatele unei investigaţii, în 85 cazuri din 100 oamenii după prima cunoştinţă îşi formează impresie despre om după exteriorul lui; primul minut în întâlnire este decisiv în formarea portretului social şi psihologic, ea determină caracterul relaţiilor de mai departe. Reiese, că chiar cel mai deştept, bun, sociabil om, specialist unic, e necesar să fie atent faţă de exteriorul său, în cazul dacă el doreşte să iniţieze relaţii bune cu alte persoane.[1]

Într-un anumit mod fiecare business impune şi un stil propriu al îmbrăcămintei, de fapt un cadru în interiorul căruia un lucrător îşi poate exersa spiritul creativ cît vrea, atât timp cât modul lui de a se îmbrăca rămâne adecvat serviciului respectiv.

Imaginea unui angajat poate fi mai importantă într-o anumită ramură decât în alta. O persoană angajată în top managementul întreprinderii şi responsabilă de partea financiară, de exemplu, trebuie să fie îmbrăcată cu grijă, decent; pe când cineva angajat într-o muncă de creaţie se poate îmbrăca pentru a se simţi confortabil şi nu pentru a face impresie.

În unele locuri modul de a se îmbrăca pentru serviciu este mai formal decât în altele.

Pe vremuri moda înainta cerinţe foarte stricte, fără a lăsa loc pentru manifestarea individualismului persoane. Acum ea este mai democratică – fiecare poate să-şi aleagă un anumit stil sau să-l creeze pe al său propriu.

Însă multe situaţii în activitatea de business  necesită o anumită formă a vestimentaţiei. Atunci când un bărbat apare într-un costum de culoare deschisă la un coctail este potrivit, dar când o femeie apare într-o rochie neagră de mătase împodobită cu o broşă, la un eveniment de după-amiază, este nepotrivit. Din acest motiv orice persoană, ce doreşte să creeze o impresie pozitivă trebuie să cunoască principalele cerinţe referitor la vestimentaţia, coafura, machiajul omului de afaceri, pentru ca ţinând cont de ele să respecte atât cultura organizaţiei din care face parte, cât şi să pună în valoare personalitatea sa.

O persoană îmbrăcată modern, dar decent, cu haine de calitate şi potrivite cu activitatea de afaceri, face o impresie foarte bună pentru compania sa.

A fie elegant nu înseamnă a te preocupa de preţul şi numărul toaletelor, ci de calitate, de croială, de posibilitatea de a armoniza cu alte haine din garderobă şi de a le alege astfel încât să nu se demodeze. O persoană cu gust nu poartă culori ţipătoare şi aplică legile elementare ale esteticii.

Înainte de a cumpăra îmbrăcămintea, un om de afaceri trebuie să-şi pună următoarele întrebări:

  • Având în vedere postul şi compania la care lucrez, este potrivit să port această îmbrăcăminte?
  • Mi se potriveşte acest stil?
  • Îmi vine bine?
  • Este potrivită haina pentru acest anotimp?
  • Este un produs şi o croială de cea mai bună calitate, astfel încât să-l pot purta mai mulţi ani?

De fiecare dată când se îmbracă pentru o întâlnire de afaceri trebuie de gândit la fel. Trebuie de ales, de combinat, de folosit diferite accesorii, astfel încât să fie bine îmbrăcat şi să se simtă bine când ajunge la destinaţie.

Vestimentaţia variază de la elegant oficial (costum de afaceri şi echivalentul la femei), pentru majoritatea oamenilor de afaceri, la elegant neoficial ( cămaşi bine croite, pantaloni lungi şi jachete pentru bărbaţi şi îmbrăcăminte neoficială pentru femei), pentru cei din mediul artistic, angajaţii din mass media etc. Atunci când persoana nu este sigură, trebuie să se îmbrace mai oficial decât ar putea fi cazul.

Un element obligatoriu al costumului bărbătesc clasic constituie sacoul. El trebuie să fie îmbrăcat la orice vizită.

Nasturele de jos al sacoului nu se încheie niciodată. Ceilalţi nasturi trebuie să fie încheiaţi când se stă la tribună, când se intră într-o încăpere etc. La fel, se dansează doar cu sacoul încheiat. El poate fi descheiat când se aşează la masă sau în automobil.

Majoritatea firmelor ce ţin strict la regulile interne preferă, ca lucrătorii-bărbaţi să poarte sacouri la un rând de nasturi şi nu la două rânduri. Se consideră, că sacoului american (la un rând) pare a fi mai clasic, pe când cel european (la două rânduri) creează imaginea unui om la modă.

Indiferent de stilul la care aderă bărbatul, sacoul lui trebuie să fie încheiat la anumiţi nasturi în timpul mersului sau când el stă în picioare. La sacoul la un rând, atunci când sunt doi nasturi se încheie cel de sus, când sunt mai mulţi se încheie toţi în afară de ultimul de jos. La costumul la două rânduri se încheie toţi nasturii.

Când se cumpără costumul e necesar de strâns stofa în mâni, pentru a determina cum el se şifonează. Pentru aceasta atent strângeţi stofa cu ambele mâni, de parcă l-aţi scurge. Dacă după aceasta el rămâne şifonat, atunci gândiţi-vă bine înainte de-a face această cumpărătură. La o şedinţă de după masă costumul trebuie să fie la fel de călcat, ca şi dimineaţa, după ce numai l-aţi îmbrăcat.

Sacoul poate fi scos la manifestaţiile oficiale doar în cazul, când la fel a procedat gazda, oaspetele de onoare sau altă persoană care se consideră principală la eveniment. Iar dacă această persoană, în ciuda faptului că este foarte cald nu doreşte să-şi scoată sacoul, rămâne doar de răbdat.

În cazul când vă aflaţi în ospeţie la cunoscuţi, este posibil de scos sacoul, fără a aştepta ca la fel să procedeze gazda. E necesar, doar de cerut acordul de la gazdă de a proceda astfel.

Dacă lucraţi fără sacou în birou, îl îmbrăcaţi neapărat atunci când vă duceţi să vedeţi superiorul. Acelaşi lucru trebuie făcut, dacă un client sau un cumpărător din afară intră în biroul Dvs., sau orice altă persoană importantă din exterior. Este un semn de consideraţie.

Toamna târziu, iarna, primăvara devreme, seara e mai bine de purtat sacou de culoare întunecată. Vara şi ziua sunt recomandabile culori mai deschise. La toate mesele de afaceri, care se încep după 20.00 e recomandabil de îmbrăcat costum întunecat. Costumul poate fi de o singură culoare, în carouri sau dungi mărunte, dar fără contraste ţipătoare.

Pentru întâlniri oficiale se recomandă de ales un costum de o singură culoare gri, gri întunecat, albastru întunecat, negru.

Costumul de culoare neagră este destinat pentru cele mai solemne ceremonii.

În lumea afacerilor este mai răspândit costumul din două elemente, dar este admisibil şi cel din trei elemente.

Toate celelalte atribute ale vestimentaţiei se aleg după costum.

Cu costum se poartă doar cămaşi cu mâneci lungi. Mânecile trebuie să fie îndeajuns de lungi, încât manşeta să se vadă din haină aproximativ 2,5 cm.

O cămaşă cu multe culori nu se combină cu un costum cu desen. Nu se recomandă de îmbrăcat un costum în dungi cu o cămaşă în carouri şi invers. Culoarea ideală pentru cămaşă, care se potriveşte pentru vizită la orice nivel – este albă. Dar cea mai reuşită combinaţie şi cea mai bună cămaşă nu provoacă o impresie plăcută, dacă cămaşa este murdară. Prospeţimea cămeşii reprezintă principala ei caracteristică.

Cravata reprezintă un atribut necesar pentru o cămaşă de o singură culoare.

Cravata trebuie aleasă având în vedere combinarea ei cu costumul şi cămaşa preconizată pentru a fi purtată în timpul zilei. Bărbatul cu simţul culorilor şi priceput îşi poate permite inventivitate în combinarea culorilor cămeşii cu cele ale cravatei, altfel trebuie să se reducă la combinaţiile clasice.

Cu costumul în carouri, dungi etc. – se combină bine cravata de o singură culoare. Cu costumul de o singură culoare – cravata cu desen sau cu mai multe culori. În toate cazurile cravate trebuie să fie mai întunecată ca cămaşa.

Lăţimea cravatelor bărbăteşti variază în funcţie de schimbările survenite în modă. Dar se consideră că ea trebuie să fie direct proporţională cu lăţimea sacoului, adică cu cât este mai larg în spete persoana, cu atât trebuie să fie mai lată cravata.

Lungimea cravatei, la fel, depinde de particularităţile corpului. Ea nu trebuie să fie mai lungă de brâu, precum şi nu e bine să fie prea scurtă. Lungimea cravatei trebuie să fie aproape până la curea.

Cravata nu se combină cu cămeşile sportive, de lână, cu orice cămaşă care se poartă pe de asupra pantalonilor.

Cu costumul de seară de o culoare întunecată cel mai bine se potriveşte cravata de mătase.

Papionul îl face pe bărbat să pară mai tânăr şi câteodată bizar. Dacă un bărbat îşi doreşte să aibă un astfel de semn distinctiv, nu există nici o contradicţie care să-l împiedice să-l folosească.

Deoarece vestimentaţia unei persoane din conducere este aproape mereu la vedere, pantofii lui trebuie să arate întotdeauna bine, adică să fie de bună calitate şi în stare bună.

Pantofii cu şiret au constituit întotdeauna linia clasică, dar acum sunt acceptaţi peste tot mocasinii şi pantofii fără şiret. Bărbaţii care poartă pantofi coloraţi atrag atenţia asupra picioarelor, ceea ce nu este recomandabil în majoritatea afacerilor.

După cum cămaşa albă corespunde oricărui costum (cu excepţia celui alb), aşa şi încălţămintea neagră corespunde costumului de orice culoare. Încălţămintea cafenie se combină rău cu costumul întunecat. Încălţămintea de culoare deschisă se recomandă de purtat doar în timpul verii cu costum de culoare deschisă, încălţămintea sportivă – numai cu îmbrăcăminte sportivă, pantofii de lac – doar la ceremonii solemne.

Vestimentaţia unui om de afaceri nu admite încălţăminte de culoare albă. La fel, nu se încalţă sandale la serviciu, deoarece această încălţăminte se poartă fără ciorapi, ceea ce ar părea cel puţin straniu în combinaţie cu costumul.

Ciorapii de aleg în dependenţă de culoarea costumului şi pantofilor – ei trebuie să fie ca o trecere de culori de la costum la încălţăminte. În ideal ciorapii trebuie să fie mai întunecaţi ca costumul şi mai deschişi la culoare ca încălţămintea. Se combină bine cu orice costum clasic ciorapii albaştri întunecaţi, gri întunecaţi, verzi întunecaţi şi negri. Ciorapii de culoare albă se poartă doar cu încălţăminte sportivă.

În lumea afacerilor este dominant stilul clasic. Astfel, nu este obligatoriu, dar e recomandabil vestimentaţia unei femei de afaceri să conţină sacou, care poate fi purtat în ansamblu cu pantaloni, fustă, rochie. Este important ca hainele să fie funcţionale. Îmbrăcăminte unei doamne implicate în afaceri nu trebuie să sustragă interlocutorul, să-l abată de la discuţie. De aceea nu se recomandă fustele şi rochiile prea scurte sau decolteul prea adânc, culorile aprinse, hainele prea strâmte.

Cele mai corespunzătoare culori – albastru-întunecat, cafeniu-roşcat, bej, cafeniu-închis, gri, albastru-deschis. Dar spre deosebire de vestimentaţia unui businessman, o doamnă poate să-şi permită haine de o varietate mai mare de culori, doar cu mici excepţii. Culoarea roşie a hainelor poate fi aleasă doar la manifestaţiile unde vor fi prezente multe persoane – aşa îmbrăcăminte va permite să se evidenţieze în mulţime. Însă în oficiu această culoare poate provoca iritare şi oboseală la alţi lucrători sau la partenerii de afaceri în timpul discuţiei.

Hainele împletite pot fi purtate numai în cazul când reprezintă o lucrare originală, realizată la un nivel foarte înalt.

Pe parcursul zilei şi vara se recomandă de îmbrăcat rochii de culori mai deschise, iar seara şi iarna – de culori mai închise şi din stofă mai deasă. Lungimea rochiei nu trebuie să fie mai scurtă de linia genunchilor.

Pantofii unei femei sunt deseori în centrul atenţiei celorlalte persoane. De aceea, ei trebuie să fie lustruiţi şi curaţi, cu tocuri într-o stare bună.

Geanta trebuie să se potrivească cu pantofii şi să se asorteze cu ei. O femeie care poartă tocuri extrem de înalte la birou, sugerează că nu are de gând să muncească în ziua respectivă, fiindcă ar necesita un efort prea mare. O femeie care poartă pantofi frumoşi, bine făcuţi, de calitate bună, cu tocuri potrivite sau joase, demonstrează că este gata de acţiune şi poate merge oriunde.

Culoarea pantofilor depinde de ansamblul vestimental, dar la serviciu nu se admit pantofi de culoare albă, nici chiar dacă este mijlocul verii. La fel, nu se permit sandalete, motivul fiind acelaşi ca şi la bărbaţi. Sandaletele se poartă pe piciorul gol, iar o femeie de afaceri întotdeauna trebuie să poarte colanţi sau ciorapi.

Hainele şi accesoriile trebuie să fie menţinute într-un ansamblu coloristic, care nu trebuie să depăşească trei culori.

La rochia de seară pălăria nu se poartă, iar pantofii nu trebuie să fie de culori aprinse. Mănuşile – de mătasă sau croşetate nu se scot până la aşezarea la masă, indiferent de formele de salutare.

2. Accesoriile, coafura, fardul

Arta de a ne îmbrăca presupune şi arta de a alege accesoriile. La birou, însă, accesoriile nu trebuie să fie bătătoare la ochi ca formă, culoare sau sunet. Ele nu trebuie să distragă atenţia, ci să completeze îmbrăcămintea.

Bărbatul bine îmbrăcat este cineva ale cărui bijuterii nu le observi, iar când în final vezi ceva sclipitor, este întotdeauna de bună calitate şi lipsit de extravaganţă.

Mulţi manageri se simt jenaţi când un lucrător tânăr poartă lanţ sau brăţară de aur. În lumea afacerilor un bărbat ar trebui să poarte minimum de bijuterii. În timpul liber este, bineînţeles, altceva. Bărbatul trebuie să poarte doar un singur inel, fie verigheta sau alt inel, dar modest.

Ceasul este, de obicei, prima achiziţie importantă în materie de bijuterii, urmează butonii asortaţi şi în fine, când şi dacă este nevoie de haine de seară, butoni asortaţi la o cămaşă elegantă.

Stiloul, pe care îl purtaţi cu Dvs., trebuie să se considere un accesoriu. Puteţi să nu credeţi, dar el spune foarte mult despre încrederea Dvs. în sine sau lipsa ei. Stiloul de o calitate bună va completa imaginea Dvs.

Băsmăluţa pentru buzunarul de sus nu este obligatorie. Dacă se lucrează într-o companie cu reguli stricte, e necesar de utilizat băsmăluţa atent doar la întâlnirile care se petrec după ora 17.00.

Dacă, însă, se activează într-o atmosferă de creaţie (modă, reclamă etc.) regulile firmei pot să permită să se poarte băsmăluţa în buzunarul de sus atât în timpul de lucru, cât şi după.

Băsmăluţa aceasta trebuie să completeze cravata, dar să fie din stofe diferite.

Băsmăluţa pentru nas trebuie să fie purtată în buzunarul de la pantaloni.

În cazul unei doamne de afaceri, accesoriile prost alese pot strica efectul celei mai elegante haine.

A-ţi pune la gât un şirag de perle dimineaţa, la ora 7.00, nu este o dovadă de bun gust. Dimpotrivă! Chiar dacă avem multe bijuterii veritabile, nu trebuie să le purtăm pe toate în aceeaşi seară. O vom alege numai pe cea care se potriveşte cu toaleta noastră.

Nu se poartă aur cu argint în acelaşi timp. La fel, nu se poartă cercei lungi în timpul zilei. Dacă se poartă o bijuterie mică, foarte veche sau de valoare, ea nu se combină cu alte bijuterii. Nu se admite purtarea inelelor pe toate degetele. Bijuteriile zgomotoase sunt iritante şi distrag atenţia oricărui care se află alăturea.

În mod obişnuit o femeie are nevoie de două genţi – una de tip sportivă, îndeajuns de mare pentru ca să încapă în ea toate lucrurile necesare unei zile de lucru şi o geantă mai mică pentru coctailuri, pe care să o poarte cu ocazii deosebite, seara. Amândouă trebuie să se asorteze cu celelalte accesorii vestimentale.

O femeie nu trebuie să-şi lase poşeta pe birou sau pe masa de conferinţe când se află la o şedinţă, sau să o pună pe masă în timpul unei mese la restaurant. Geanta nu trebuie să fie expusă niciodată la vedere.

Când se uită cineva la tine, unul din primele lucruri pe care le observă este părul. Un bărbat cu părul lung sau cu aspect exagerat african ca şi cum ar lupta împotriva instituţiei în loc să muncească pentru ea.

Principala cerinţă faţă de coafura unui businessman – părul trebuie să fie curat, aranjat, compact.

Un bărbat cu părul lung nu corespunde imaginii unui om de afaceri realizat. Este important să se facă deosebire între un anturaj de creator, sau de intelectuali (unde abundenţa părului pe faţă este la modă) şi un anturaj conservator, de oameni de afaceri (unde abundenţa părului pe faţă este considerată ca o lipsă de îngrijire).

Coafura unei femei de afaceri, la fel, trebuie să fie relativ compactă. Iată câteva sfaturi privind îngrijirea părului care este bine să le ia în consideraţie femeile:

  • Ai grijă ca părul să fie frumos pieptănat sau periat tot timpul, dar nu-l pieptăna în faţa altora;
  • Nu-ţi asfixia colegii cu fixativul părului tău;
  • Nu-ţi trece mâna prin păr;
  • Nu-ţi vopsi părul în culori ţipătoare. Culoarea părului trebuie să se combine cu culoarea pielii şi ochilor. Părul, vopsit în culori întunecate, creează o impresie de severitate, iar femeile cu părul de culoare deschisă par mai tinere.

În cazul dacă femeia doreşte să poarte păr lung, la birou el trebuie să fie prins.

Fără îndoială că fardul înfrumuseţează aspectul unei femei. Când este aplicat cu dibăcie, el ascunde anumite trăsături ale feţii, dar când este aplicat cu neîndemânare accentuează aceste trăsături. O faţă fardată în mod excesiv este neplăcută. Cu toate acestea, fardul nu trebuie să lipsească complet de pe faţa unei femei de afaceri, fiindcă se creează impresia că anturajul nu merită efortul de a se farda sau este dezordonată şi nu a reuşit să se machieze.

O femeie deşteaptă îşi va da seama că pentru viaţa de birou „cu cât e mai puţin cu atât este mai bine”. Ea nu va dori ca fardul să fie primul lucru care se observă când o priveşti. E necesar ca să se utilizeze fardul accentuând ochii sau buzele.

Genele false, pudra aurie nu se folosesc la birou. Femeia de afaceri trebuie să-şi şteargă rujul de pe buze, sau să folosească un ruj, ce nu lase amprente înainte de a participa la o masă de afaceri. Nu există nimic mai respingător ca un pahar sau o cană cu un cerc de ruj lipicios – imediat se anulează seriozitatea femeii respective.

Parfumul este potrivit la birou numai dacă este folosit discret, astfel încât oamenii care-l simt să nu-şi dea seama decât vag de existenţa lui.

Cumpărând un parfum, nu este suficient doar de evaluat mirosul lui. E necesar de verificat cum se combină acest miros cu mirosul pielii. Pentru aceasta se recomandă de turnat o picătură de parfum la încheietura mânii şi doar peste câteva clipe de estimat.

Nu se parfumează în văzul tuturor. Este un act tot atât de personal ca şi pieptănatul părului.

E necesar de folosit parfumul de calitate într-un mod discret. La femei mirosul parfumului poate fi simţit maxim la distanţa de 45 cm, iar la bărbaţi la distanţa de 15 cm.

 

[1]*** Деловой этикет, Изд-во Альтер Пресс, Киев, 1998