COMUNICAREA

Caracteristicile procesului de comunicare

1. Comunicarea este un proces dinamic. Odată iniţiat evoluează şi se schimbă.
2. Comunicarea nu are loc într-un vid ( social, cultural, fizic, sau psihic) ci întru-un anumit context .
3. Comunicarea nu este informare. Este un dialog între E şi R. Înţelegerea se realizează prin schimbul de informaţii şi răspuns.
4. Comunicarea este un proces ireversibil. Dacă mesajul a fost recepţionat, nu mai poate fi şters din memoria R.

Pentru a creşte eficienţa comunicării se recomandă să aplicăm întrebările de bază  înaintea oricărei comunicări: Ce, Cum, Când, Unde, Cine ?

Tipuri de comunicare

1. Comunicarea proactivă

Oamenii se împart în : proactivi şi reactivi

·         proactivi

• sunt performanţi în orice împrejurare
• pun valoarea înaintea sentimentelor
• se simt bine indiferent de condiţiile mediului extern

                     Limbaj proactiv:

                     vreau să, optez pentru, voi găsi o soluţie

·          reactivi

• se plâng mereu
• dacă vremea este bună se simt bine , dacă este rea devin neperformanţi
• trăiesc sub influenţa ambianţei lor fizice

Limbaj reactiv: mu pot, nu ştiu, aşa sunt făcut, sunt obligat…

2. Comunicare empatică
   • Comunicarea are la bază empatia şi dorinţa de a înţelege interlocutorul atât intelectual cât şi emoţional.
3. Comunicare persuasivă
   • Urmăreşte convingerea R pentru a accepta punctul de vedere al E.
4. Comunicarea asertivă
   • E îşi asumă responsabilitatea totală în legătură cu conţinutul şi hotărârea lui fermă de a îndeplini obiectivele comunicării.
5. Comunicarea suportivă
   • Se foloseşte în situaţiile în care se urmăreşte să se dea sfaturi şi îndrumări.
   • Îndrumarea – urmăreşte transmiterea unor informaţii, reguli, principii care să contribuie la îmbunătăţirea performanţei interlocutorului.
   • Sfătuirea – urmăreşte atenţionarea interlocutorului că are o problemă comportamentală pe care trebuie să o rezolve.

    Elaboraţi un mesaj în care să fie implicare diferite tipuri de comunicare:

1. o grupă (din 3 persoane) - comunicare proactivă
2. o grupă- comunicare empatică
3. o grupă- comunicare persuasivă
4. o grupă- comunicare asertivă
5. o grupă – comunicare suportivă.

Analizaţi apoi principalele bariere ce pot apărea în fiecare tip de comunicare:

* bariere de limbaj :

• aceleaşi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane
• diferenţe de pregătire
• starea emoţională
• idei preconcepute
• dificultăţi de exprimare
• folosirea unor expresii confuze

*bariere de mediu

• climat de muncă necorespunzător
• diferenţe dintre pregătirea emiţătorului şi a receptorului

* bariere datorate poziţiei E şi R

• imaginea E şi R despre sine şi despre interlocutor
• sentimentele şi intenţiile cu care interlocutorii participă la comunicare

* bariere de concepţie

• existenţa presupunerilor
• concluzii grăbite asupra conţinutului mesajului
• rutina în procesul de comunicare

Principii pentru creşterea eficienţei comunicării orale:

• se va ţine seama de obiectivul comunicării ( a informa , a consulta);
• se va respecta personalitatea interlocutorului;
• se va asigura un climat de comunicare adecvat;
• se va aloca un timp rezonabil pentru comunicare
• limbajul trupului va fi folosit în sprijinul mesajului oral;
• de va folosi feed -back ul;
• se va încuraja interlocutorul să pună întrebări şi să-şi exprime opiniile;
• se va folosi un stil clar, precis, sugestiv;
• nu se va orbi sub impulsul momentului sau sub impresia unei emoţii puternice;
• se vor folosi fraze scurte cu o singură idee într-o propoziţie;
• se vor folosi formule afirmative şi constructive ;
• se vor evita expresiile negative care provoacă la interlocutor o stare neplăcută sau o opoziţie;
• se vor evita formulele dubitative cu ar fi : s-ar putea , eventual, probabil;
• adecvarea vocii din punctul de vedere al tonului ( înălţime) timbrului ( căldură) şi volumului( tărie)
• orice persoană trebuie să fie pregătită atât pentru rolul de emiţător cât şi pentru rolul de receptor;
• orice receptor trebuie să se educe pentru a „asculta activ”;
• manifestarea interesului faţă de interlocutor;
• Stabilirea rapidă a unor teme de interes comun;
• Aprecierea opiniilor /ideilor unui interlocutor nu se face înainte de terminarea enunţării lor;
• Purtare prietenoasă