- Nu toţi oamenii memorizează, păstrează şi actualizează experienţa la fel.
Aceasta face ca oamenii să se diferenţieze între ei, să apară diferenţe individuale. Unii întipăresc mai uşor, alţii - mai greu, unii într-un timp mai scurt, alţii într-un timp mai lung, unii au o memorie vizuală, auditivă, gustativă, olfactivă mai bună, alţii dimpotrivă. Este necesar cu fiecare să se folosească acel tip de memorie, care-l avantajează mai mult, să-şi dezvolte acea formă a memoriei pe care îl solicită profesia sa.
Calităţile memoriei se concretizează diferit la fiecare individ. Uneori, atunci când aceste proprietăţi sunt sau foarte puternice sau foarte slabe, ele pot deveni elemente distinctive în descrierea personalităţii noastre.
- în procesul funcţionării sale memoria îşi formează o serie de calităţi, cele mai importante fiind:
- volumul memoriei - cantitatea de material, pe care-1 putem memoriza, păstra şi rectualiza. Există persoane, cărora li se spune că sunt nişte „enciclopedii ambulante", având un volum de informaţie stocată extrem de bogat;
- elasticitatea, mobilitatea şi supleţea memoriei - capacitatea de a acumula cunoştinţe mereu noi, a le organiza şi reorganiza eficient pe cele vechi; capacitatea de a corela informaţia nouă cu cea deja cunoscută şi de a modifica în corespundere cu necesităţile actuale.
- Viteza (rapiditatea) memorizării - viteza (uşurinţa) fixării informaţiei. Persoanele cu o viteză înaltă de memorizare depun un efort redus, engramarea (întipărirea) se realizează cu economie de timp şi de repetiţii.
Exactitatea reactualizării indică gradul de precizie, corectitudine şi acurateţe a recunoaşterii şi reproducerii materialului anterior memorat.
Fidelitatea redării se referă la măsura, în care informaţia actualizării corespunde cu cea întipărită.
Promptitudinea reactualizării se referă la viteza, cu care reuşim să actualizăm un material învăţat. Persoanele, la care promptitudinea reactualizării are un nivel înalt de dezvoltare, realizează foarte rapid recunoaşterea şi reproducerea informaţiei, imediat după stimulare. Cercetările psihologice au demonstrat că se reţine: a 10% din ceea ce citim, 20 % din ce auzim, 30 % din ce vedem, 50 % din ce vedem şi auzim în acelaşi timp, 80 % din ce spunem, 90 % din ce spunem şi facem în acelaşi timp.
Calităţile memoriei pot fi educate, modelate, ridicate la noi niveluri funcţionale. Cunoscând care este calitatea ce-i lipseşte, omul poate lua anumite măsuri în vederea formării şi dezvoltării ei.