Fiind un proces foarte complex, imaginaţia se desfăşoară în forme variate. S-au folosit mai multe criterii de clasificare, însă unul s-a impus mai mult; este vorba de prezenţa intenţionalităţii în actele imaginative şi astfel s-au grupat următoarele forme:
- a) imaginaţie involuntară: visul din timpul somnului şi reveria;
- a) imaginaţia voluntară, reproductivă, creatoare şi visul de perspectivă.
- Visul din timpul somnului presupune o înlănţuire de imagini, emoţii, reflecţii, care apar în starea de somn paradoxal şi faţă de care subiectul este mai mult spectator, neputndu-le dirija şi nici înţelege imediat şi care apar ca absurde şi haotice. în unele vise, imaginile se derulează cu o anumită coerenţă, ca scenele unei piese de teatru, de aceea se spune că au caracter scenic. De cele mai multe ori, acestea sunt legate de dorinţele şi aşteptările persoanei, care nu sunt satisfăcute în stare de veghe sau sunt chiar inhibate conştient şi voluntar.
Visele au de asemenea un caracter simbolic şi pot fi descifrate. Această descifrare se face numai prin analiza acţiunilor, relaţiilor, preocupărilor persoanei în starea de veghe.
- Reveria
Oricine se află într-o stare de relaxare tinde să-şi lase gândurile să-i vagabondeze. Pornind de la ceea ce vede sau de la o idee, care i-a rămas în minte, începe să se deruleze, în plan mintal, un şir nesfârşit de imagini şi idei propulsate de dorinţe şi aşteptări. Reveria este un fel de experiment mintal privind îndeplinirea dorinţelor şi tendinţelor şi poate reprezenta, într-o anumită măsură, un fel de satisfacere fictivă a acestora, reducând, astfel, tensiunea internă psihică, generată de ele.
Reveria poate ocaziona combinaţii noi şi originale, care pot apoi fi valorificate în formele superioare ale imaginaţiei. De aceea, unii autori recomandă reveria de scurtă durată ca o cale de stimulare a creativităţii. Dar reveria prelungită poate fi defavorabilă dezvoltării personalităţii, pentru că satisfacerea fictivă a dorinţelor poate anula activitatea reală, practică, eficientă.
- Imaginaţia reproductivă este o formă activă, conştientă şi voluntară, constând în construirea mintală a imaginii unor realităţi existente în prezent sau în trecut, dar care nu pot fi percepute direct. Combinarea de imagini şi idei se realizează sub influenţa unor indicaţii concrete, a unor schiţe sau, cel mai frecvent, a indicaţiilor şi descrierilor verbale.
Imaginaţia reproductivă permite minţii umane să-şi lărgească foarte mult câmpul de acţiune. Imaginaţia reproductivă întreţine interesul şi starea optimă de atenţie în lectura unor cărţi etc.
- Imaginaţia creatoare este cea mai complexă şi valoroasă formă a imaginaţiei voluntare şi active. Ea se deosebeşte de cea reproductivă, pentru că este orientată spre ceea ce este posibil, spre ceea ce ţine de viitor, spre ceea ce este nou.
Produsul imaginaţiei creatoare este un proiect mental, caracterizat prin noutate, originalitate şi ingeniozitate. Combinarea sa este complexă, desfăşurată în mai multe faze şi caracterizată prin: bogăţia procedeelor, ineditul utilizării lor, valorificarea combinaţiilor inconştiente, unificarea tuturor disponibilităţilor personalităţii, susţinere afectiv-emoţională valoroasă.
Imaginaţia creatoare este stimulată şi susţinută de motive şi atitudini creatoare: interesul pentru nou, trebuinţa de autorealizare, încrederea în posibilităţile proprii, curiozitatea, respingerea rutinei, tendinţa de a se aventura în necunoscut etc.
Imaginaţia creatoare este implicată în toate activităţile omului. Ea favorizează apariţia unor ipoteze, inventarea unor noi căi şi metode, a unor construcţii tehnice, producţii artistice etc.
- Visul de perspectivă este o formă activă şi voluntară a imaginaţiei, constând în proiectarea mentală a drumului propriu de dezvoltare în acord cu posibilităţile personale şi cu condiţiile şi cerinţele sociale. El are o funcţie importantă în motivarea activităţilor curente, a opţiunilor profesionale, a acţiunilor de autoformare şi autoeducare.