1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)
Pin It

Maslow considera că este mai productiv pentru progresul psihologiei să studiem persoanele sănătoase, autorealizate, decât persoanele bolnave. Pe această cale psihologia va trebui să includă noi concepte, precum: joaca, dragostea, valorile, libertatea, umorul, competenţa şi nevoile estetice. Maslow susţinea că natura umană a fost subestimată, prin ignorarea exemplarelor umane valoroase, a celor creative, sănătoase şi mature. După cum afirma el, dacă se doreşte să se determine cât de repede aleargă oamenii, nu se va studia alergătorul mediu, ci cel mai rapid alergător care poate fi găsit. Doar în acest fel poate fi determinată culmea potenţialului uman.

Piramida lui Maslow

Maslow a conceput o diagramă în formă de piramidă pentru a-şi exprima ideile, devenită în prezent faimoasă în multiple domenii socioeconomice. În partea de jos a pus trebuinţele bazale sau nevoile biologice. În partea de sus erau nevoile superioare, spirituale sau existenţiale. Între acestea exista o serie de alte nevoi.

Menţionăm aici faptul că concepţia iniţială a ierarhiei trebuinţelor viza o piramidă cu 5 niveluri, reprezentând cinci categorii de nevoi. La revizuirea ulterioară a teoriei psihologice, au fost adăugate alte două categorii de trebuinţe - cele cognitive şi cele estetice de frumuseţe, ordine şi simetrie, amplasate pe nivelurile cinci şi şase ale piramidei.

Maslow a argumentat că, pe măsură ce fiecare nevoie mai mică este îndeplinită, nivelul imediat superior devine mai atrăgător. În primul rând, în stratul inferior sunt nevoi fiziologice, cum ar fi cele de alimente şi de somn. Toţi oamenii resimt aceste nevoi.

Următoarele sunt nevoile de securitate sau de siguranţă: să ai un loc unde să stai, să ştii de unde vine următoarea ta masă şi să eviţi pericolul. Apoi vine iubirea sau dragostea şi apartenenţa: nevoia de a se afilia cu alţi oameni.

Deşi dragostea este clasată mai sus pe cele mai multe scale ale valorilor umane, Maslow a pus-o sub nivelul următor, pe care el l-a numit nevoia de stimă şi apreciere. Maslow a motivat că este un lucru posibil să existe dragoste în relaţii care nu promovează stima. Într-o relaţie de dragoste bună, creşterea stimei de sine este promovată în ambele părţi. Într-o relaţie proastă, un membru al perechii încearcă să-l menţină pe celălalt nesigur şi dependent. În acest sens, nevoile de dragoste sau de relaţionare sunt mai uşor de realizat decât nevoile de stimă de sine şi din partea celorlalţi.

Nevoile cognitive şi estetice sunt implicate în creşterea şi definirea umană şi au fost numite de către autor ca trebuinţe de creştere. Ele au următoarele caracteristici:

  • apariţia lor în evoluţia umanităţii sub aspect filogenetic şi ontogenetic este mai târzie faţă de nevoile de bază;
  • satisfacerea respectivelor nevoi este mai complicată, presupune existenţa mai multor condiţii sociale, economice şi politice decât satisfacerea celor de bază, fiziologice;
  • nevoile superioare sunt rezultatul evoluţiei culturale a omenirii şi cu cât o nevoie este mai înaltă în ierarhie, cu atât ea este mai specific umană;
  • persoanele care nu îşi realizează propriile nevoi se simt nemulţumite, frustrate, neîmplinite.

Al şaptelea nivel este numit Self-actualization, tradus ca şi autorealizarea sau actualizarea de sine. Persoanele realizate au următoarele tendinţe comune [5, 6]:

  1. Percepere obiectivă a realităţii.
  2. Acceptarea deplină a propriei persoane, a celorlalţi şi a umanităţii în
  3. Angajare şi dedicare pentru un anumit ţel, un anumit tip de muncă.
  4. Simplitate şi naturaleţe a comportamentului. Comportament deschis, fără mască, fară a pretinde a fi altcineva decât este în realitate.
  5. Nevoie de autonomie, de intimitate şi independenţă.
  6. Experienţe mistice sau de vârf intense. Persoanele autorealizate trăiesc momente de extaz intens, de beatitudine şi încântare. În timpul acestor experienţe ele se simt ca având putere de transcendere şi cosmizare.
  7. Empatie şi afecţiune pentru întreaga umanitate, manifestarea permanentă a dorinţei de a-i ajuta pe oameni.
  8. Rezistenţă la conformarea faţă de ceva. Fiind persoane autonome, sunt libere să adere sau nu la un mod prestabilit de gândire.
  9. Structură de caracter democratică. Acceptarea tuturor oamenilor, fără prejudecăţi rasiale, religioase sau sociale.
  10. Atitudini creatoare. Manifestarea creativă în domeniul de activitate, fără teama de a greşi: „Doar cine nu creează nu greşeşte".
  11. Un înalt grad a ceea ce Adler numea „interes social".

Maslow era de părere că premisele realizării de sine sunt dragostea îndestulătoare în copilărie şi satisfacerea nevoilor fiziologice şi de securitate în primii doi ani de viaţă. În cazul în care copiii sunt ajutaţi să se simtă în primii ani în siguranţă şi încrezători (ceea ce n-a fost cazul lui Maslow), ei vor rămâne aşa şi ca adulţi. Fără suficientă dragoste parentală, securitate şi apreciere în copilărie, adultului îi va fi greu să ajungă să se realizeze.

Caracteristicile personalităţii autorealizate au fost identificate de către Maslow în urma unui studiu realizat pe durata a doi ani, având drept subiecţi 18 personalităţi remarcabile ale vieţii sociale, ştiinţifice şi politice ale lumii americane, printre care şi Albert Einstein, Eleanor Roosevelt, Mx Wertheimer etc. Persoanele autorealizate - care, conform părerii lui Maslow, reprezintă mai puţin de 1% din populaţie - sunt sănătoase din punct de vedere psihologic şi imune la nevroză.