Analizînd literatura de specialitate am identificat că procesul cunoaşterii se divizează în două categorii, tipuri mari şi anume : cunoaşterea empirică şi cunoaşterea ştiinţifică, fiecărui tip fiindui specifice anumite caracteristici definitorii, pe care le vom evidenţia în cele ce urmează.
Termenii experienţă, experiment şi experimental sunt utilizaţi într-o multitudine de
sensuri dificil de conciliat. Cel mai adesea, sunt aşezaţi sub spectrul empiricului, înţeles ca activitate cognitivă ne- sau pre-teoretică ce se desfăşoară în afara sau anterior oricărei elaborări intelectuale închegate. Ceea ce presupune faptul că cunoaşterea empirică reprezintă ceea ce există în mod efectiv şi concret în realitate, constituind un dat nemijlocit al observaţiei.
Cunoaşterea ştiinţifică se deosebeşte de cunoaşterea obişnuită sau empirică prin aceea că ea este o activitate specifică socială, presupune o anumită organizare, mijloace, metode, programe şi orientată spre atingerea scopurilor respective. Cunoaşterea ştiinţifică se ocupă cu constatarea, acumularea şi generalizarea faptelor ştiinţifice. Faptul ştiinţific este un fragment al realităţii obiective inclus în activitatea omului, în atenţia şi gîndirea subiectului, în sistemul de cunoştinţe. Faptul ştiinţific este realitatea obiectivă prelucrată cu ajutorul metodelor ştiinţifice, din care este exclusă întîmplarea şi evidenţiată necesitatea pură. Faptul este nu realitatea ca atare, ci cunoştinţe despre ea, el este rezultatul prelucrării în gîndire a materialului cunoaşterei şi exprimării lui în limbaj în formă de diferite judecăţi. Faptul ştiinţific este imaginea subiectivă a realităţii obiective. De aceea faptele, ca şi orice cunoştinţe pot fi adevărate ori false, precise ori aproximative, complete ori incomplete. Pentru ele este obligatoriu obiectivitatea, veridicitatea şi caracterul izomorf (obiectului). [13]
Însă cunoaşterea ştiinţifică se ocupă nu numai cu constatarea faptelor, dar şi cu evidenţierea cauzelor şi legităţilor obiectelor şi fenomenelor. Cunoaşterea ştiinţifică se bazează pe o măsurare foarte precisă, pe demonstrativitate şi verificabilitate în practică, pe capacitatea de a prognoza dezvoltarea ulterioară. Ea este o cunoaştere ce se conduce de anumite principii şi metode gnoseologice. Metoda ştiinţifică este modul de cercetare şi transformare a realităţii obiective, este totalitatea de mijloace şi procedee de asimilare teoretică şi practică a realităţii. Metoda este o anumită ordine de formulare a cunoştinţelor şi folosirea lor pentru a transforma realitatea, pentru a căpăta noi cunoştinţe. Ea nu este ceva arbitrar, se formulează pe baza legităţilor obiectului cercetat şi de acea metoda se înţelege ca teorie în acţiune. Metoda joacă un rol foarte important în ştiinţă, ea disciplinează şi orientează cercetarea ştiinţifică, este uneori mai principală decît rezultatul cunoaşterii. Metoda trebuie să corespundă următoarelor cerinţe - să fie productivă, economică, demnă de încredere, lipsită de arbitrar şi haos, orientată cu un scop determinat, clară.[9]
Particularităţile cunoaşterii ştiinţifice:
- forma: teoretică, sistematizată, cu organizare internă rigurosă, coerentă şi logică; bazată pe concepte clare, pe argumente, demonstraţii ce fac posibilă explicarea şi anticiparea logică; tinde spre obiectivitate;
- metodă: înregistrare, comparare şi generalizare, construire a teoriei, măsurare, concepere, validare şi rezolvare a modelelor teoretice;
- procedee de verificare (testare): criterii, tehnici şi instrumente specializate (experiment, observaţie, tehnici formale etc.);
- limbaj: aparat conceptual bine definit, fără ambiguitate, unitar şi comprehensibil;
- memorie externă: mecanisme, dispozitive şi elemente suport de stocare, tratare, difuzare şi exploatare a cunoştinţelor.[10]
Referinţe bibliografice:
- Adămuţ Anton I. Iaşi, 1997
- Diaconu Marin Bucureşti, 1998
- Enescu Gh., Popa C. Logica şi cunoaşterea ştiinţifică, 1970
- Florea Ion Bucureşti, 2000
- Macoviciuc V. Bucureşti, 2000
- Popper K. Adevăr, raţionalitate şi progresul cunoaşterii ştiinţifice, 1979
- Stroe Connstantin Bucureşti, 2000
- Zimmer Robert Romania, 2006
- http://ru.scribd.com/doc/67356449/Cunoasterea-Empirica-Si-Cunoasterea-Stiintifica
- http://ru.scribd.com/doc/49334515/2-cunoasterea-stiintifica
- http://www.avocatura.com/academica/referat226-cercetarea-stiintifica-si-metodologia-ei.html
- http://ru.scribd.com/doc/73911591/CUNOASTEREA
- http://ru.scribd.com/doc/166499902/Cercetare-Stiintifica-Prezentare-Curs