loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Datorita faptului ca proponentul unei versiuni substantial inovate a realismului clasic este Kenneth Waltz si ca tot restul noului curent realist porneste de la scrierile lui, neorealismul mai este numit in literatura si realism waltzian. De asemenea il gasim cu denumirea de realism structural, datorita locului cheie pe care il acorda ideii de 'structura' a sistemului international.

Waltz publica Theory of International Politics, cartea care elaboreaza noua teorie a relatiilor internationale, in 1979 (prima editie). Exista deja anumite transformari in politica internationala care sa explice in parte noua viziune, dar mai ales exista evenimente ulterioare publicarii cartii care fac revigorarea perspectivei realiste in RI foarte de actualitate. Sfarsitul anilor '70 aduce cu sine o retensionare a relatiilor dintre cele doua superputeri. URSS nu are de gand sa respecte Acordurile de la Helsinki pe problemele de drepturi ale omului. Mai mult, interventia ruso-cubaneza in Angola in 1975 nu este singulara ci este urmata de miscari agresive ale URSS in Etiopia, Vietnam si Afganistan. Acestea, impreuna cu cresterea fara precedent a flotei navale sovietice si deci a capacitatii sale de interventie oriunde pe glob, au ingrijorat Statele Unite, atat la nivel de guvern cat si la nivel de opinie publica. Pe de alta parte, URSS se teme tot mai mult de dezvoltarile tehnologiei americane si vede cu ochi foarte suspiciosi buna intelegere dintre SUA si China, dorita chiar ca un pas spre o alianta trilaterala, care sa adauge Japonia. Pe scurt, destinderea se dovedeste a fi de scurta durata, neincrederea reciproca intre cele doua puteri se reinstaureaza accentuat. Desi semnat de catre cele doua guverne, acordul SALT II de limitare a armelor strategice nu este ratificat de Congresul american, ca urmare a invaziei sovietice in Afganistan. Razboiul rece isi reintra pe deplin in drepturi iar tensionarea relatiilor dintre cele doua superputeri va continua pentru primii cinci ani ai deceniului '80, mai cu seama datorita politicii americane si britanice foarte dure la acest capitol duse de catre Ronald Reagan si respectiv Margaret Thatcher. URSS este un dusman de temut din toate punctele de vedere, de la militar la ideologic; in consecinta, razboiul trebuie sa fie total (vezi si Intiativa Strategica de Aparare a SUA).

In contextul istoric al dezvoltarii disciplinei, realismul waltzian apare pe fondul contestarii realismului clasic de catre IC si a eforturilor continue de a gasi teorii cat mai verificabile empiric si deci cat mai stiintifice pentru a explica relatiile internationale. Un astfel de efort face chiar Waltz cu cartea sa din 1959 Man, State and War (tradusa in romaneste, Om, stat si razboi, ed. Institutul European, Iasi, 2001), o lucrare la limita dintre realismul clasic si ceea ce va fi neorealismul. Cartea din 1979 desavarseste incercarea din 1959.

Asadar, chiar daca Waltz scrie cea mai importanta carte a sa partial independent de evenimentele istorice si ca o elaborare a unor incercari ale sale mai vechi, versiunea realista propusa de el va fi cu atat mai valabila cu cat evenimentele din preajma aparitiei cartii si din anii de dupa, pana prin 1985, repun in lumina relatiile internationale ca politici de aparare si dominare intre marile puteri (respectiv acum, cele doua superputeri).

Printre autorii neorealisti care i-au urmat lui Waltz, desi si acesta inca preda si publica actualmente in SUA, se numara: Joseph Grieco, Stephen Walt, John Mearsheimer, Robert Gilpin. Barry Buzan poate fi considerat si el un reprezentant contemporan, din lumea britanica, insa el pledeaza in acelasi timp pentru o reevaluare a realismului clasic, pe care il considera mai valoros in unele componente decat cel waltzian.

Loading...