1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)
  • Dupa cum de altfel indica si numele noii teorii, ea se revendica in primul rand de la intreaga traditie realista a relatiilor internationale
  • alta influenta asupra teoriei waltziene este cea a revolutiei behavioriste din stiintele sociale (anii '50-'60) cu aspiratia ei de a fundamenta 'stiinta' socialului, inclusiv a relatiilor internationale, deci de a gasi repetitivitatea evenimentelor, de a codifica si masura comportamente si a ajunge la legi generale, necesare, stiintifice, ale interactiunilor sociale
  • In noul realism propus de Waltz, regasim si influentele teoriilor cibernetice, in mare voga in deceniile precedente
  • Un ultim tip de influente sunt cele ale teoriilor microeconomice (despre comportamentul indivizilor si al firmelor pe piata libera)
  • Desi suna poate ciudat, intre influentele asupra teoriei sistemice a lui Waltz putem enumera propriile idei, cele din 1959. Lectura lui Man, State and War, preferata de altfel de multi teoreticieni, face cred mai usoara intelegerea viziunii elaborate propriu-zis abia in 1979. In cartea din 1959, Waltz se preocupa cu distinctia intre trei tipuri de analiza a relatiilor internationale, trei nivele posibile, pe care el le numeste (si de la el incoace multi altii) 'imagini'. Prima imagine a relatiilor internationale se inscrie la nivelul indivizilor. Cu alte cuvinte, cautand sa explicam ce se intampla in domeniul international, daca alegem prima imagine ne uitam la indivizii care conteaza si pornim explicatiile de acolo. (A explica al doilea razboi mondial prin analiza profiului psihologic al liderilor si prin analiza deciziilor lor si a interactiunii dintre ele; din acest unghi de vedere, prima imagine traseaza explicarea razboiului analizandu-i pe Hitler, Stalin, Mussolini, Roosevelt si toti ceilalti indivizi considerati de relevanta). O varianta a primei imagini este si aceea de a cauta explicatia ultima a relatiilor internationale in natura umana, deci in felul in care oamenii sunt si actioneaza (si realismul clasic si idealismul se inscriu aici). Waltz amendeaza in cartea sa prima imagine, sustinand ca ea nu este utila cu adevarat in intelegerea relatiilor internationale, nu ofera cea mai importanta sursa de explicatii, ci eventual unele detalii in plus. A doua imagine (unghi de explicare) a relatiilor internationale, rezumata si in sintagma inside/out, incearca sa gaseasca explicatia fenomenelor si evenimentelor internationale la nivelul functionarii politice a societatilor nationale. (Astfel, al doilea razboi mondial l-am explica prin analiza dinamicilor politice si economice interne a marilor puteri; el a izbucnit, daca e sa aplicam cea de­a doua imagine, ca un rezultat al interactiunilor deciziilor marilor puteri, decizii pornite de la evolutiile economice - criza economica, protectionismul- si cele politice -ascensiunea nazismului si fascismului, subminarea democratiilor sustinuta din umbra de catre URSS sau nazisti-. Pe scurt, a doua imagine ar spune ca al doilea razboi mondial e o consecinta a, deci se explica prin, criza economica a anilor '30 si ascensiunea fascismului italian si a nazismului german). Elemente ale celei de a doua imagini gasim si in idealism, in viziunea conform careia democratiile sunt mai putin razboinice, si deci raspandirea democratiilor la scara globala ar duce la instaurarea pacii in lume. Din nou, ne referim la evolutii nationale pentru a intelege sau modifica fenomene internationale. Waltz contesta si a doua imagine, pe aceleasi motive in esenta, = ea nu ne spune destul despre relatiile internationale, nu surprinde cauzele cele mai importante ale fenomenelor internationale. Cea de-a treia imagine este cea la nivel de ansamblu, de sistem. Ea vizeaza explicarea relatiilor internationale prin cauze si ratiuni specifice interactiunii dintre state. Sursele explicaţiilor si deci ale unei bune teorii a relaţiilor internaţionale trebuie sa apartina de spatiul abstract al sistemului international in ansamblul său, si nu de chestiuni particulare. A treia imagine, outside/in, spune ca sistemul international cu ceea ce ii este specific (despre care va veni teoria waltziana din 1979 sa spuna mai multe) determina, constrange, cauzeaza primordial procesele si evenimentele internationale, nu invers. Starea sau conditia anarhica a relatiilor internationale constrange fiecare actor la un anumit comportament si deci determina anumite procese si caracteristici ale sistemului international, dincolo si indiferent de personalitatea liderilor, de natura umana sau de natura regimurilor si evolutiilor politice nationale. Theory of International Politics si intreg realismul waltzian se poate intelege ca o elaborare cu puternice aspiratii stiintifice a celei de a treia imagini.
Loading...