loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Abordarea hermeneutică (interpretarea socială) se aplică pentru a înțelege sensul practicii umane (ex. acțiunilor grupei politice) în condițiile inexistenței variației multiple și imposibilității identificării variabilelor cauzale, ce nu ajută cercetătorului la explicație prin teorii sau logică rațională.

Astfel, finalitatea explicației abordării nominalizate este identificarea cauzei efectului prin înțelegerea și interpretarea sensului fenomenului. Drept țintă al înțelegerii servește deconstrucția / reconstrucția sensului aranjamentelor în cadrul obiectului de studiu, practicilor sociale și coerenței respective.

Condițiile folosirii acestei abordări sunt următoarele:

  • conduita socială a obiectului de studiu nu poate fi explicată prin variabile raționale ale principiului determinist;
  • există o diversitate mare a elementelor culturale în cadrul obiectului sau contextului de studiu;
  • s-a evidențiat că practica socială nu se desfășoară prin rațiune ”cauza- efect”, dar prin tradiții culturale și sociale;
  • cercetătorul nu are suficientă informație despre fenomenul studiat [43, 69].

În asemenea condiții, cercetătorul pune accent pe factorii înțelegerii sociale ale obiectului de studiu:

  • cum percepe obiectul lumea;
  • ce valori și principii are obiectul de studiu;
  • ce norme ale obiectului (contextului) determină limitele morale și sociale (rușine / agresiune);
  • care este concepția puterii obiectului de studiu.

Evident, interpretarea socială tinde spre descoperirea contextului cultural al individului și al societății pentru înțelegerea sensului inteligent al acțiunilor obiectului de studiu pentru cercetător.

Loading...