loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Elementele cunoscute ale Strategiei de Apărare şi nevoia de revizuire şi analiză strategică a apărării situează Republica Moldova în prim planul evoluţiilor teoretice ale domeniului. Mai mult, conţinutul este mult mai bun, în acest proiect, chiar decît Concepţia sau Strategia de Securitate. Documentul este la zi cu toate chestiunile moderne la nivel global, evaluarea mediului internaţional de securitate este mult mai bună - şi mai recentă, data elaborării sale fiind probabil după războiul din Georgia. Totuşi documentul este încă tributar limitelor impuse de Concepţia Securităţii Naţionale, deşi neutralitatea nu mai apare ca o condiţionalitatea sine qua non iar unica fractură apare la nivelul neoilor probate de ameninţările în discuţie şi resurselor de care dispune astăzi Apărarea şi capabilităţile pe care are nevoie să le completeze şi care ameninţă să utilizeze multe bugete anuale ale Apărării pînă la satisfacerea lor.

Analiza nu ne spune decît modul de efectuare şi nu soluţia majoră, aceea a necesităţii reducerii forţelor sau, din contra, a consolidării forţelor armate. Separatismul este recunoscut drept principala ameninţare dar apărarea teritoriului, chiar şi numai a celui aflat sub controlul autorităţilor legitime, lipseşte cu desăvîrşire din evaluare, dar şi din calibrarea forţelor necesare pentru această dimensiune.

Evaluarea supalicitează încă rolul instituţiilor internaţionale şi regionale de securitate precum ONU şi OSCE, rămîne critică la slăbiciunile şi limitele UE pe acest domeniu şi ignoră complet NATO sau opţiunea apărării colective menţinînd doar o relaţie pur formală, aşa cum este ea relevată la nivelul Concepţiei Securităţii Naţionale.

În ciuda standardului extrem de ridicat al Analizei Strategice, a evaluărilor realiste(cu limitele menţionate) şi a instrumentarului teoretic utilizat, aici întîlnim referinţe la „pericole" şi nu la ameninţări, aşa cum le stipulează atît Concepţia cît şi Strategia Securităţii Naţionale în forma sa de proiect. Evaluările sînt realiste şi la acest capitol dar nu sînt reflectate mai departe în conţinutul evaluării ulterioare şi mai ales la capitolul de planificare a forţelor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin chiar şi numai potrivit acestor prevederi(fără apărarea teritoriului). Susţinerea din exterior a regimului separatist, „sprijinul permanent politic economic şi militar" precum şi „prezenţa trupelor străine" pe teritoriul Republicii Moldova, stipulate explicit sub menţiunea conceptului vetust de „pericol", nu îşi are corespondentul în dimensionarea resurselor necesare apărării sau a categoriilor de forţe sau capabilităţi militare necesare pentru a contracara sau a diminua efectele posibile ale acestor „pericole".

Obiectivele trasate de proiectul de document pentru Forţele armate sînt apropiate de evaluare corectă şi completă a situaţiei (cu excepţia apărării teritoriului) însă nu acelaşi lucru putem spune despre dimensionarea forţelor şi capabilităţilor tehnice necesare. Este salutară abodarea teoretică şi practica comparativă a elaborării documentelor aferente, fapt ce lasă pentru documente ulterioare de detaliu stabilirea reală a dimensiunii resurselor, chiar dacă ele ar fi trebuit să se regăsească în analiza strategică. Faptul este explicabil prin limitările politice şi de tactică aferente.

Este de remarcat faptul că documentul este cel mai bun, în forma de proiect în care îl cunoaştem, comparativ cu toate celelalte documente din spaţiul securităţii Republicii Moldova. Chiar şi în această formă, considerăm că adoptarea lui e un pas important înainte pentru Apărarea şi securitatea Republicii Moldova, în contextul concret al opţiunilor politice anunţate şi al limitărilor date de Concepţia Securităţii Naţionale în forma adoptată.

Loading...