Relații internaționale

Negocierea Acordului de Asociere. În mai 2009, Uniunea Europeană a inclus Republica Moldova, alături de alte 5 state post-sovietice (Belarus, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan), în politica europeană de vecinătate Parteneriatul Estic (PaE). Scopul proiectului instituţional PaE este consolidarea asocierii politice şi a integrării economice cu UE a celor şase state post-sovietice din Europa de Est şi Caucazul de Sud.

Guvernul declarat proeuropean de la Chişinău - Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) -, constituit la 25 septembrie 2009, a hotărât la 13 noiembrie 2009 iniţierea negocierilor cu UE a Acordului de Asociere (AA). Dialogul dintre Moldova şi UE a inclus trei paliere de nego­cieri: documentul cadru al AA, Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC); regimul liberalizat de vize. Datorită angajamentului implicat al ambelor părţi, negocierile tehnice privind AA între RM şi UE s-au desfăşurat dinamic, ele fiind finisate pe toate cele trei paliere în anul 2013. Un aspect important al negocierilor a fost insistenţa RM de a obţine de la UE oferirea unei perspective clare europene prin menţionarea în acord a posibilităţii de obţinere a statului de stat candidat. Cu toate eforturile depuse de diplomaţia moldovenească, Chişinăul nu a reuşit să obţine de la Bruxelles garantarea integrării politice ulterioare a R. Moldova în UE prin stipularea în textul AA a unui posibil statut de stat-candidat în viitor. La summit-ul PaE de la Vilnius din 28-29 noiembrie 2013, Moldova a parafat textul AA cu UE.

Semnarea Acordului de Asociere. La 28 aprilie 2014, Consiliul Uniunii Europene a modificat Regulamentul UE privind abolirea obligaţiei de viză pentru călătoriile de scurtă durată pentru cetăţenii RM posesori ai paşaportului biometric în spaţiul Schengen.2 După ce a îndeplinit o serie de condiţii cerute de UE, cum ar fi adoptarea mediatizatei în societate a legii asigurării egalităţii (aşa-numita lege anti-discriminarej,3 Moldova a fost primul stat din PaE care a îndeplinit toate criteriile Planului de Acţiune privind Liberalizarea Vizelor.

La 27 iunie 2014, la Bruxelles, alături de Ucraina şi Georgia, RM a semnat AA cu UE. Parlamentul RM a ratificat AA la 2 iulie 2014. AA a intrat oficial în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016, după ce a fost ratificat de către toate statele UE. De la momentul iniţierii negocierilor şi până la momentul semnării AA, RM a trecut prin nişte reforme instituţionale dificile, realizând un şir de reforme şi modificări legislative care au apropiat Moldova de rigorile instituţionale ale UE. AA a substituit Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), ridicând la un nivel mai înalt relaţia instituţională a RM cu UE. Spre deosebire de APC, AA este un document mai complex, care reglementează relaţiile RM cu UE în diverse domenii, implementarea căruia urmează să aibă drept finalitate modernizarea şi democratizarea ţării.

Implementarea Acordului de Asociere. Priorităţile implementării AA sunt stabilite prin intermediul Agendei de Asociere negociată de Guvernul Republicii Moldova cu Comisia Europeană. La 26 iunie 2014, a fost adoptată Agenda de Asociere dintre UE şi Moldova pentru anii 2014-2016. A doua Agendă de Asociere RM-UE pentru anii 2017-2019 a fost adoptată la 19 august 2017. AA este un document complex şi multidimensional, care conţine prevederi obligatorii, norme regulatorii şi aranjamente de cooperare. La nivel intern, instrumentul de realizare în practică a prevederilor AA este Planul Naţional de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE (PNAAA). La 7 octombrie 2014, Guvernul a aprobat PNAAA pentru anii 2014-2016, iar la 30 decembrie 2016 - PNAAA pentru 2017-2019. În PNAAA sunt indicate termenele de realizare a angajamentelor de către RM în conformitate cu AA şi instituţiile responsabile de implementarea acţiunilor. Cooperarea instituţională RM-UE se des­făşoară pe mai multe platforme, Consiliul de Asociere UE - Moldova fiind instituţia moldo- comunitară ierarhic-superioară.

Probleme

Lipsa progresului în realizarea reformelor în domeniile cheie. În implementarea AA, RM a înregistrat restanţe substanţiale. Raportul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) privind realizarea cantitativă a PNAAA pentru anii 2014-2016 atestă o implementare în proporţie de 73,73%, rata de armonizare a legislaţiei naţionale la acquis-ul comunitar prevăzut de Acord fiind de 34% din întreg numărul actelor UE.5 Rapoartele alternative privind implementarea AA realizate de către exponenţii societăţii civile scot în evidenţă un procentaj mai mic decât cel anunţat de MAEIE - 63,1% din acţiunile primului PNAAA fiind realizate. Realizarea în practică a prevederilor AA constă din două etape distincte: 1) transpunerea (cantitativă) actelor europene în legislaţia naţională şi 2) implementarea (calitativă) în practică a noii legislaţii adoptate. La capitolul transpunere, atestăm o realizare bună, cu unele restanţe, a actelor europene în legislaţia naţională. Problemele apar la capitolul implementare, de care depinde rezultatele pozitive pe care urmează să le emane AA pentru Republica Moldova.

Impedimentele în implementarea AA de către RM pot fi explicate prin probleme de ordin tehnic, care necesită timp pentru a fi înlăturate. Problematică a fost realizarea reformelor calitative în domeniile cheie, care poate fi explicată prin lipsa voinţei politice. Din interviurile purtate cu reprezentanţi a MAIEI s-a constat că deseori proiecte de lege importante pentru implementarea AA nu au fost o prioritate pentru fracţiunile parlamentare, adoptarea lor fiind întârziată nejustificat. Lipsa voinţei politice a fost pregnantă în domeniile cheie pentru reuşita realizării reformelor - justiţie şi combaterea corupţiei. Cel mai important mesaj politic ce-a venit dinspre Bruxelles în perioadă 2009-2019 privind politica internă din Republica Moldova s-a refe­rit la reformarea justiţiei şi combaterea corupţiei (RM este pe locul 117 din 180 la indicele de percepţie a corupţiei în anul 20187). Fără progres în reformarea acestor domenii RM nu va putea avansa în dialogul politic cu UE.

Criza bancară. Prin semnarea AA, Moldova şi-a asumat mai multe angajamente în relaţia cu UE. In primul an de implementare a AA, RM a trecut printr-o criză politică şi o fraudă bancară de mari proporţii. În consecinţă, partidele politice declarate proeuropene aflate la guvernare au scăzut drastic în preferinţele electoratului, imaginea negativă a componentelor AIE având o reflectare directă supra popularităţii UE în rândurile populaţiei. În conformitate cu datele Barometrului Opiniei Publice (BOP), UE a scăzut în preferinţele populaţiei de la 67% în iulie 2009 până la 40% în martie 2015.8 După criza bancară, UE a suspendat sprijinul bugetar acordat Moldovei. Pentru a debloca asistenţa macrofinanciară acordată RM, UE a introdus la finele anului 2017 politica condiţionalităţilor în relaţia sa cu Chişinăul. UE şi R. Moldova au semnat în noiembrie 2017 un memorandum de înţelegere9 în conformitate cu care pentru a re-activa asistenţa pentru sprijinul bugetar (în sumă de 100 milioane de euro) Guvernul de la Chişinău urma să realizeze o serie de acţiuni convenite cu UE. Aceste acţiuni se referă la realizarea reformelor în următoarele domenii:

• guvernarea sectorului public şi financiar;
• lupta împotriva corupţiei şi a spălării banilor;
• reformele sectorului energetic;
• climatul de afaceri şi implementarea ZLSAC.

Deteriorarea democraţiei si a statului de drept. Guvernarea R. Moldova conştient nu a respectat prevederile memorandumului din noiembrie 2017, înregistrând în anul 2018 regrese democratice de ordin politic şi juridic, instituţiile statului fiind politizate excesiv. Degradarea democraţiei moldoveneşti a devenit vizibilă după invalidarea alegerilor în municipiul Chişinău. La 5 iulie 2018, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie 10 care prevede suspendarea asistenţei macrofinanciare pentru R. Moldova din cauza nerespectării precondiţiilor politice stipulate în memorandumul dintre UE şi RM semnat la finele anului 2017. Restabilirea democraţiei şi a statului drept prin depolitizarea instituţiilor statului este condiţia fundamentală a UE pusă R. Moldova pentru a putea relansa dialogul moldo-comunitar într-o dinamică con­structivă.

Cooperarea comercial-economică

Asistenţa financiară. UE este cel mai mare donator al R. Moldova, oferind asistenţă financiară pentru sprijinul reformelor politice şi economice şi oferind ajutor umanitar. În perioada 2007­2013, UE a asistat RM prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP), iar din 2014 până în 2020 prin Instrumentul European de Vecinătate (IEV). Asistenţa din partea UE s-a concentrat pe sectoarele justiţiei, economie, şi educaţie. Domeniul energetic este unul strategic în relaţia moldo-comunitară, UE alocând RM surse financiare pentru interconectarea energetică şi pentru infrastructura energetică şi de transport. UE asistă financiar numeroase pachete tematice în RM, sprijinind societatea civilă şi administraţia publică locală, investind în numeroase proiecte de infrastructură.

UE este principalul partener comercial al Moldovei, procentajul exporturilor fiind de aproape 70%, iar a importurilor în jur de 50%. În ultimii 10 ani, suma exporturilor moldoveneşti în ţările UE a fost, cu unele mici excepţii, în permanentă creştere. Această sumă s­a majorat aproximativ de trei ori - de la 678,5 milioane ridicându-se la aproape 1,9 miliarde dolari americani. Ţările UE în care Moldova exportă cel mai mult sunt România (29,27%), Italia (11,44%) şi Germania (8,12%). În comparaţie, cota Rusiei în geografia exporturilor moldoveneşti în anul 2018 este de 8,08%, RM exportând în ţările CSI în sumă de 416 milioane dolari americani.

ZLSAC este instrumentul care aplicat progresiv contribuie la stimularea şi crearea condiţiilor necesare pentru creşterea exporturilor moldoveneşti în ţările UE. De la începutul funcţionării ZLSAC, exporturile moldoveneşti pe piaţa UE au crescut aproximativ cu 678,5 milioane dolari americani, pe dimensiunea comerţului extern fiind cele mai vizibile rezultate a implementării AA între Moldova şi UE. In fruntea ţărilor membre ale UE unde sunt exportate bunurile moldoveneşti se află: România, Italia, Germania, Polonia şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Principalele produse exportate pe piaţa europeană sunt: utilaje şi echipamente, produse textile, produse agricole, băuturi, fier şi oţel.

ZLSAC are impact pozitiv asupra creşterii calităţii produselor moldoveneşti. Producătorii moldoveni care doresc să exporte pe piaţa UE fără taxe vamale trebuie să implementeze standardele comunitare. Aplicarea standardelor contribuie la creşterea competitivităţii şi diversificarea produselor moldoveneşti care sunt exportate în ţările UE.

Probleme

Concentrarea exporturilor moldoveneşti. Cu toate că de la aplicare ZSLAC volumul comerţurilor moldoveneşti în UE a crescut, există câteva bariere care nu permit ca volumul acestor exporturi să fie şi mai mare. Un prim aspect problematic îl reprezintă diversitatea redusă a produselor moldoveneşti exportate în UE. Doar câteva tipuri de mărfuri sunt exportate pe piaţa comunitară. Este vorba în mod special de seminţe de floarea soarelui, grâu, vinuri şi porumb. Pentru alte produse, R. Moldova nu este capabilă să valorifice volumul contingentelor tarifare convenite cu UE, cum ar fi merele proaspete sau tomatele. Contingentele tarifare ale unor produse (spre exemplu, usturoi şi suc de struguri) au rămas nevalorificate deloc.

Un alt aspect problematic al produselor moldoveneşti este aria geografică restrânsă în ţările în care ele sunt exportate. Produsele agroalimentare sunt orientate preponderent spre trei pieţe (România, Italia şi Marea Britanie), iar peste jumătate din cele industriale sunt orientate pe o singură piaţă - România. O prioritate pentru RM este să reuşească să obţină acceptul pentru exportul produselor de origine animalieră în UE, în prezent din această categorie R. Moldova exportând pe piaţa UE doar miere şi caviar.

Nivelul tehnologic scăzut. Concentrarea exporturilor poate fi explicată prin capacităţile tehnologice limitate ale statului nostru. In R. Moldova lipseşte infrastruc calităţii, care nu permite exportul a unui număr mai mare de produse agroalimentare moldoveneşti pe piaţa comunitară. Sunt producători moldoveni care întrunesc criteriile de calitate pentru a putea exporta în UE, însă nu există infrastructura necesară pentru a testa mărfurile acestor producători. In mod special, asta se referă la mărfurile de origine animalieră. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) nu dispune de laboratoare şi centre de testare conform cerinţelor UE.

Nivelul tehnologic scăzut poate fi dedus şi din analiza categoriilor de produse agroalimentare şi industriale exportate în UE, care constituie peste 90% din totalul exporturilor. Aproximativ 75% din exporturile agroalimentare reprezintă produse primare, cu un nivel minim sau zero de procesare. Toate exporturile industriale sunt prelucrate prin tehnologii simple, sau chiar non-mecanice (aşa numita tehnologie low tech). Capacităţile tehnologice reduse ale R. Moldova pot fi deduse şi din faptul că sunt exportate produse primare, precum floarea soarelui, grâu, fructe, dar nu sunt exporturi cu un nivel mai ridicat de procesare cum ar fi uleiuri din seminţe de floarea soarelui, produse de panificaţie şi patiserie, sucuri de fructe. Un alt indicator îl reprezintă faptul că peste jumătate din produsele industriale exportate nu poartă originea R.

Moldova, ele fiind incluse în categoria re-exporturi. Nivelul scăzut al competitivităţii produselor din sectorul industrial explică faptul că peste jumătate din exporturile industriale moldoveneşti în UE sunt îndreptate doar înspre o singură ţară - România (52% în anul 2018).

Mobilitatea si comunicarea interumană

Regimul liberalizat de vize. Livrarea rezultatelor tangibile pentru cetăţenii moldoveni este una dintre priorităţile UE în relaţia cu R. Moldova. Consolidarea capitalului uman este fundamentală pentru dezvoltarea pe viitor a relaţiei între UE şi RM. Componenta regimului liberalizat de vize este arhi-importantă pentru dialogul moldo-comunitar. Începând cu 28 aprilie 2014, cetăţenii Republicii Moldova, posesori ai paşaportului biometric, au primit dreptul de a călători fără vize în UE. Republica Moldova a reuşit aceasta realizare în urma implementării condiţionalităţilor Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de către R. Moldova. La 5 ani de la intrarea în vigoare a regimului liberalizat de vize peste 2 milioane cetăţeni moldoveni au călătorit în spaţiul Schengen, iar numărul total al trecerilor frontierei de stat în spaţiul european din această perioadă a fost de peste 6 milioane.

Parteneriatul de Mobilitate. R. Moldova a semnat la 5 iunie 2008 Declaraţia comună privind Parteneriatul de Mobilitate Republica Moldova-UE, fiind unul din primele state pilot în cadrul acestui program. Parteneriatul de Mobilitate este un instrument bazat pe dialog politic, conceput pe o durată nedeterminată, prin intermediul căruia UE oferă un cadru flexibil şi echilibrat pentru realizarea acţiunilor pe 3 dimensiuni ale Abordării Globale a Migraţiei: 1) migraţia şi dezvoltarea; 2) migraţia legală; 3) combaterea migraţiei ilegale. Scopul acestui program este facilitarea reintegrării migranţilor moldoveni întorşi, voluntar sau forţat, din UE pe piaţa muncii internă şi încurajarea celor care doresc să migreze în UE să utilizeze căile legale. La 10 ani de la aplicare, R. Moldova a implementat peste 100 de proiecte prin intermediul programului Parteneriatul de Mobilitate.

Educaţie, cercetare şi cultură. Cetăţenii R. Moldova au posibilitatea de a participa la diverse programe europene în domeniile educaţiei, cercetării şi culturii. Programul Erasmus+ reuneşte şapte programe ale UE în domeniul educaţie, formare, tineret şi sport pentru perioada 2014-2020. Ţările PaE sunt eligibile pentru a aplica la majoritatea acţiunilor programului Erasmus+, R. Moldova fiind cel mai mare beneficiar al lui. În anii 2015-2019 aproximativ 2500 de studenţi şi profesori au beneficiat de prevederile programului Erasmus+, iar alţi 3000 au fost implicaţi în diferite proiecte educaţionale informale. R. Moldova este primul stat din cadrul PaE care începând din 1 iulie 2014 participă la programul pentru cercetare şi inovare al UE Orizont 2020. La 5 ani de asociere a RM la acest program, instituţiile şi organizaţiile moldoveneşti au semnat 46 de granturi/proiecte, cu o finanţare peste 5 milioane de euro. În domeniul culturii, R. Moldova a aderat în anul 2015 la programul UE „Europa creativă". În cadrul acestui program, RM participă deplin la componenta cultură şi 20% din componenta media.

Societatea civilă. Pentru o comunicare eficientă cu cetăţenii, UE susţine societatea civilă. Chiar de la momentul lansării PaE a fost susţinută ideea unui Forum al Societăţii Civile (FSC) ale ţărilor din PaE. La summitul PaE de la Paga din mai 2009 a fost adoptat documentul conceptual al FSC.11 Scopul FSC este de a facilita con tactele între organizaţiile societăţii civile din statele PaE şi de a intensifica dialogul cu autorităţile publice din ţările respective pentru a contribui la transformarea, reformarea şi modernizarea societăţilor din PaE. La summitul PaE desfăşurat în 2017 la Bruxelles, au fost adoptate cele „20 de livrabile pentru 2020", care urmează să genereze rezultate tangibile pentru cetăţeni. Prin cele 20 de livrabile UE şi-a propus dezvoltarea în timp a unui mecanism complex de interacţiune cu statele PaE prin comunicarea directă cu societatea civilă, pentru ca această să devină mai eficientă în comunicarea cu in­stituţiile statului, capabilă să impună politici autorităţilor.

Probleme

Bunăstarea cetăţenilor nu s-a îmbunătăţit. UE a venit în ultimii 10 ani cu multe contribuţii de care beneficiază cetăţenii R. Moldova. Cetăţenii moldoveni dispun de mai multe oportunităţi şi beneficii în comparaţie cu anul 2009 datorită UE, însă percepţia lor faţă de procesul de apropierea RM de UE a rămas în multe privinţe aceeaşi. Explicaţia este că nivelul de trai şi bunăstarea personală nu s-a schimbat mult după semnarea de către RM a AA. Pentru ca impactul să fie mai mare este nevoie de accelerarea dezvoltării economice a ţării, posibilă doar după re­alizarea reformelor marco-politice privind justiţia şi combaterea corupţiei. Cetăţenii nu conştientizează beneficiile. Pe de altă parte, multe dintre beneficiile de care se bucură cetăţenii moldoveni nu sunt conştientizate de ei sau ei nu cunosc faptul că aceste beneficii au fost posibile cu susţinerea UE. Alte beneficii sunt indirecte şi pe termen mediu şi lung, cum ar fi de exemplu sprijinul UE pentru sectorul energetic şi infrastructură, ele fiind greu palpabile pentru cetăţenii R. Moldova. Pentru a acoperi această lacună existentă în societatea moldovenească se impun campanii de informare în masă, care să depăşească comunicarea donator-guvern, despre importanţă sprijinului acordat de UE cetăţenilor moldoveni.

Concluzii si recomandări

1. Moldova a demarat în anul 2009 procesul de asociere politică şi integrare economică la UE în cadrul politicii instituţionale PaE. După 10 de la dialogul moldo-comunitar în acest proiect al UE, dintre care 5 ani de implementare a AA se poate trage următoarele concluzii:

• dialogul politic a cunoscut evoluţii şi involuţii. Involuţiile au fost cauzate de lipsa voinţei politice a autorităţilor de la Chişinău de a realiza reforme care să ducă la funcţion­alitatea instituţiilor statului, în mod special, reformarea justiţiei şi combaterea corupţiei;
• Republica Moldova este în plin proces de integrare economică la spaţiul comunitar prin intermediul instrumentului pus la dispoziţie ZLSAC, care la 5 ani de la aplicare a conectat puternic RM la UE;
• regimul liberalizat de vize cu UE şi programele pe orizontală în diverse domenii oferă cetăţenilor moldoveni numeroase perspective de a se conecta la circuitul european, dar şi de a aduce experienţa acumulată în UE în societatea moldovenească.

Pentru următorii ani se impun angajamente din partea R. Moldova pentru a spori asocierea politică la UEsi a se integra economic în spaţiul comunitar, dar si a creste bunăstarea cetăţenilor:

- să dea dovadă de voinţă politică în procesul de reformare completă a justiţiei şi intensificarea luptei contra corupţiei, dar şi realizarea tuturor angajamentelor în toate domeniile asumate în AA;

- să consolideze creşterea continuă a volumelor comerciale ale exporturilor moldoveneşti pe piaţa UE prin diversificarea mărfurilor şi înlăturarea barierelor tehnice prin creşterea nivelului tehnologic în procesul de producere;

- să crească gradul de democratizare internă a R. Moldova prin implicarea societăţii civile în procesul de luare a deciziilor, asigurarea libertăţii de exprimare şi a pluralităţii mass-media. Pentru aceasta sunt prioritare de realizat următoarele acţiuni:

• depolitizarea instituţiilor statului în baza funcţionării legilor şi respectării normelor procedurale. Numirea în fruntea instituţiilor statului a persoanelor apolitice sau care nu servesc intereselor partinice;
• reformarea sistemului de justiţie. Asigurarea independenţei, eficienţei, transparenţei şi responsabilizarea sistemului judiciar şi a instituţiilor anticorupţie. Reforma procuraturii şi lupta împotriva corupţiei sunt măsurile prioritare în reformarea sistemului judiciar. Promovarea judecătorilor trebuie să fie bazată pe merite şi recrutare transparentă;
• manifestarea voinţei în investigarea imparţială a fraudei financiare din anul 2014 care a afectat sistemul bancar. Scopul investigaţiei trebuie să se axeze pe tragerea la răspundere a celor responsabili de fraudă şi recuperarea fondurilor deturnate. Securizarea legislaţii de prevenire a spălării banilor în corespundere cu cea europeană va crea cadrul juridic necesar pentru evitarea situaţiilor de aşa gen pe viitor;
• dezvoltarea unui cadru normativ eficient şi transparent pentru mediul de afaceri, prin garantarea drepturilor egale pentru întreprinderi şi oamenii de afaceri. îmbunătăţirea transparenţii sectorului achiziţiilor publice prin punerea în aplicare a legii în vigoare;
• conectarea energetică a RM la UE prin conexiunea la sistemule de gaze şi a energiei electrice ale României. Liberalizarea pieţei energetice din R Moldova prin demonopolizarea ei. Implementarea noilor legi din domeniul energetic şi realizarea angajamentelor asumate de către RM în cadrul Comunităţii Energetice Europene;
• realizarea reformei administraţiei publice pentru îmbunătăţirea serviciilor publice şi a gestionării finanţelor publice. Crearea mai multor oportunităţi de angajare la nivel local şi regional pentru a creşte nivelul de trai a cetăţenilor;
• creşterea gradului de completivitate a exporturilor moldoveneşti în UE şi lărgirea arealului geografic de răspândirea lor în spaţiul comunitar prin crearea mecanismelor de dezvoltare a industriei de procesare (inclusiv primară) şi creşterea gradului de tehnologizare a economiei moldoveneşti. Realizarea standardelor de calitate în conformitate cu cerinţele UE şi organizarea campaniilor de promovare a produselor moldoveneşti pe pieţele europene;
• creşterea gradului de transparenţă a actului decizional prin implicarea societăţii civile. Demonopolizarea pieţii media şi crearea condiţiilor pentru dezvoltarea independenţii instituţiilor mass-media, ceea ce ar contribui la asigurarea pluralismului de opinie şi la in­formarea corectă şi echidistantă a cetăţenilor moldoveni.