Sfîrşitul războiului doi mondial (1939-1945) este marcat prin intensificarea cooperării dintre SUA şi URSS cu privire la reformarea postbelică a europei aflată în ruini şi a lumii.
În conformitate cu această afirmaţie se decide că anume agresiune germaniei fasciste a fost cauza cooperării dintre puterile ostile, din punct de vedere al ideologiilor – URSS şi SUA – ceea ce a determinat constituirea unei coaliţii, generată fiind de un singur scop: restabilirea influenţei în Europa – dezideratul de bază al marilor puteri.
Apropierea sovieto-americană a început în 24 iunie 1941, când Preşedintele SUA a făcut o declaraţie de sprijin şi simpatie faţă de Uniunea Sovietică. Se prefigura o alianţă şi aceasta a fost netezită cu ocazia importantei vizite făcute de Harry Hopkins la Moscova, în iulie 1941. După o primire foarte călduroasă, care reprezenta o excepţie, timp de şase ore fără întrerupere, Stalin a vorbit cu trimisul preşedintelui SUA. Tot la Moscova s-au întâlnit, în septembrie 1941, Stalin, trimisul lui Churchill, Lordul Beaverbrook şi americanul Harriman, care vor încheia un important acord de colaborare, la 4 octombrie 1941
După atacul japonez asupra SUA şi intrarea acestora în război, coaliţia celor trei state s-a consolidat şi astfel s-au pus bazele extinderii colaborării lor în interese care vizau întreaga planetă. Cu toate că această alianţă avea să fie cea mai durabilă înţelegere din istorie, ea funcţionând şi astăzi, la nivelul SUA - Federaţia Rusă, unii istorici apreciază că ea nu a fost niciodată completă.
Alianţa a cunoscut şi momente de disfuncţie. În februarie 1943, serviciul sovietic de informaţii a avut cunoştinţă de faptul că la Geneva au avut loc convorbiri secrete între prinţul german de Hohenlohe şi şeful spionajului american în Europa, Allen Dulles. Prinţul negocia în numele Reichsführer-ului SS Heinrich Himmler. După război s-au găsit rapoartele lui Hohenlohe. Americanii le-au tăcut sub tăcere, nedorind să se mai vadă că ei au acceptat să negocieze cu Himmler, într-un moment în care la nivelul serviciilor secrete erau cunoscute ororile lagărelor de concentrare pe care el le patrona.
Indiferent de limitele acestei alianţe, cea mai importantă din toate timpurile, ea va crea celor trei parteneri sentimentul că la adăpostul ei îşi vor putea promova interesele la scară planetară, acelea care până la cel de al doilea război mondial nu fuseseră realizate încă, găsindu-se în fază embrionară.