Colaborarea dintre cele două state se face evidentă şi în ceea ce priveşte relaţiile culturale. Pentru o mai bună cunoaştere reciprocă şi pentru diversificarea raporturilor de colaborare, ambele state şi-au luat angajamentul să dezvolte pe multiple planuri relaţiile de prietenie dintre tineri, prin realizarea întâlnirilor, schimburilor, aprofundarea cooperării în domeniul tineretului şi sportului. De asemenea, atât Republica Moldova, cât şi România şi-au asumat responsabilitatea de a acorda burse pentru studii preuniversitare, universitare, postuniversitare (masterat, doctorat). Anual, un număr de 1500-2000 de absolvenţi din Republica Moldova sunt pregătiţi ca bursieri ai României de către universităţi şi alte instituţii de învăţămînt superior din România.
Relaţiile dintre Republica Moldova şi România s-au îmbunătăţit esenţial. Acest fapt este confirmat şi de opinia publică atât din Republica Moldova, cât şi din România. În rezultatul unui studiu al opiniei publice realizat de Centrul de Analize şi Investigaţii Sociologice (CIVIS) în perioada 20-27 martie 2006 pe teritoriul României, pe un eşantion de 1200 de persoane din 79 localităţi din toate judeţele, acestea consideră că printre statele prietene ale României se află: SUA (72 la sută), urmată de Franţa (66 la sută), Republica Moldova (59 la sută), Marea Britanie (45 la sută), Germania (44 la sută) şi Turcia (35 la sută) [2]. Cum sunt apreciate relaţiile actuale ale Republicii Moldova cu România? În rezultatul sondajului efectuat pe teritoriul Republicii Moldova, 72,4 la sută consideră că actualele relaţii cu România sunt bune [2].
Pentru România, ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice şi membră a Uniunii Europene, relaţiile stabile cu vecinii săi au o importanţă majoră. În cazul relaţiilor moldo-române acesată valoare sporeşte şi mai mult. Aderând la UE, România este cu adevărat cointeresată de a avea la frontieră o zonă de securitate şi stabilitate. Pentru Republica Moldova, când integrarea europeană a devenit o prioritate a politicii externe, România pare a fi soluţia optimă de a accelera acest proces.
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" a fost inaugurat la Chisinău pe data de 29 septembrie 2010. ICR Chişinău a avut rolul de catalizator şi de stimulent pentru dinamizarea schimburilor culturale dintre cele doua maluri ale Prutului, punând accent pe încurajarea şi sprijinirea manifestărilor culturale româneşti din Republica Moldova.
La începutul anului 2011, ICR „Mihai Eminescu" a lansat Programul de Studii Avansate „Alexandru S. Sturdza", conceput ca un instrument de promovare a cercetării de nivel internaţional în ştiinţele umanistice, de facilitare a schimburilor interuniversitare şi care îşi propune să contribuie la creşterea calităţii academice a programelor de masterat şi doctorat din Republica Moldova. Programul de Studii Avansate „Alexandru S. Sturdza" funcţionează ca o platformă dispusă să reunească efortul mai multor instituţii culturale, academice sau misiuni diplomatice, care îsi propun obiective asemănătoare şi cuprinde mai multe proiecte: Bursele de cercetare „Alexandru S. Sturdza"; masterclass-ul „Matei Millo"; seria de colocvii şi conferinţe susţinute de conferenţiari din România, Republica Moldova, din străinătate.
Printre reuşitele ICR „Mihai Eminescu" la Chişinau se numără două evenimente excepţionale - expoziţia „Vasile Gorduz - Silvia Radu" de la Muzeul National de Artă al Moldovei şi expoziţia „Stindardul Liturgic al lui Ştefan cel Mare" de la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Ambele s-au bucurat de mare succes şi au captat atât atenţia presei, cât şi a publicului. „Stindardul Liturgic al lui Stefan cel Mare" la Chisinău a avut parte de un număr record de vizitatori - peste 20.000 de persoane în mai puţin de 2 săptămâni. În anul academic 2012-2013 ICR Chişinău a contribuit la realizarea unui masterat internaţional cu limbile de predare română şi franceză prin parteneriatul cu Universitatea de Vest din Timişoara şi Agenţia Universitară a Francofoniei (Bureau Europe Centrale et Orientale, Antena din Chişinău). Domeniile vizate de acest program sunt: filosofie, istorie, literatură, filologie, sociologie, economie, stiinţe politice, teoria şi istoria artei şi arhitecturii. În ceea ce priveşte proiectele de viitor ale ICR Chişinău, unul dintre cele mai ambiţioase este restaurarea pentru a-şi desfăşura activităţile culturale a unui ansamblu de clădiri monumente istorice cunoscute sub numele de Casa Zemstvei Basarabene, prin concesionarea pe 25 de ani. Procesul de conservare, reabilitare şi refuncţionalizare a clădirilor se va realiza în cadrul unui şantier-şcoală care va fi constituit prin parteneriate cu centrele europene de formare a meşterilor, cu şcolile de conservare şi reabilitare a patrimoniului arhitectural, iar din Republica Moldova în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală [20].
Guvernul României a aprobat, la data de 10 ianuarie 2015, trei Memorandumuri de cooperare între România şi Republica Moldova, documente prin care va fi continuată colaborarea între cele două state în domeniile educaţiei, cercetării ştiinţifice şi culturii. Primul dintre acestea are în vedere un protocol de colaborare între Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România şi Ministerul Educaţiei din Republica Moldova pentru anii de învăţământ 2015-2018. Potrivit acestui document, România va acorda, anual, 950 de locuri de studii în învăţământul preuniversitar de stat tinerilor din Republica Moldova, astfel: 750 de locuri cu bursă şi fără plata taxelor de şcolarizare pentru absolvenţii ciclului gimnazial din Republica Moldova; 50 de locuri cu bursă şi fără plata taxelor de şcolarizare pentru cetăţeni ai Republicii Moldova, absolvenţi ai clasei a VIII-a din România; 150 de locuri fără bursă, dar scutite de plata taxelor de şcolarizare, pentru cetăţenii Republicii Moldova care vor să-şi continue studiile în România, la propunerea inspectoratelor şcolare şi care nu se încadrează în niciuna dintre categoriile menţionate mai sus. În învăţământul universitar de stat, România oferă, anual, 1175 de locuri fără plata taxelor de şcolarizare, dintre care: 700 de locuri cu bursă pentru studii universitare de licenţă în cazul absolvenţilor de liceu cu diplomă de bacalaureat din Republica Moldova; 300 de locuri cu bursă pentru studii universitare de licenţă, pentru absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat din România; 100 de locuri fără bursă, pentru studii universitare de licenţă, deţinătorilor de diplome de bacalaureat din Republica Moldova; 50 de locuri de studii universitare de masterat cu bursă pentru absolvenţii de liceu cu diplomă de licenţă din România sau alt stat membru al UE; 25 de locuri de studii universitare de doctorat cu bursă şi fără plata taxelor de şcolarizare pentru absolvenţi cu diplomă de licenţă din România sau alt stat membru al UE. În plus, pentru cetăţenii din Republica Moldova absolvenţi ai ciclului de licenţă în România sau în alt stat al Uniunii Europene sunt acordate 25 de locuri de studii de rezidenţiat cu bursă şi fără plata taxelor de şcolarizare. Statul român mai asigură un program de perfecţionare a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar din Republica Moldova prin acordarea a 300 de luni-bursă stagii de formare, dintre care 200 de luni-bursă pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi inspectori şcolari, iar 100 de luni-bursă pentru cadrele didactice din învăţământul universitar. Alte 200 de burse sunt destinate mobilităţilor studenţeşti, cu prioritate pentru domeniile istorie, ştiinţe sociale, studii literare, cultură şi artă.
Conform Protocolului de colaborare, Republica Moldova va acorda tinerilor din România: 100 de locuri de studii cu bursă şi fără plata taxelor de şcolarizare pentru studii superioare de licenţă; 50 de locuri de studii cu bursă şi fără plata taxelor de şcolarizare pentru studii de mas- terat; 50 de locuri de studii cu bursă şi fără plata taxelor de şcolarizare pentru studii de doctorat; 100 de luni-bursă pentru mobilităţi academice, stagii de practică, stagii de documentare şi stagii de formare-spe- cializare pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, universitar şi de cercetare. Oferta de studii poate fi suplimentată în funcţie de solicitări şi în acord cu posibilităţile financiare ale statului primitor. Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice din România mai oferă 25 de burse pentru participarea la cursurile de vară de limbă, cultură şi civilizaţie română, organizate de universităţi din România, precum şi 1000 de locuri în tabere pentru elevi şi studenţi, prin Programul de tabere ARC, finanţat şi organizat de către Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului. În acelaşi timp, Republica Moldova pune la dispoziţia elevilor români 100 de locuri în taberele şcolare. Protocolul mai prevede sprijinul oferit de România pentru dezvoltarea extensiunilor universitare în Republica Moldova, astfel: extensiunea Universităţii ,,Al.I.Cuza'' din Iaşi la Universitatea ,,Al. Russo'' din Bălţi şi extensiunea Universităţii „Dunărea de Jos'' din Galaţi la Universitatea ,,B.P. Haşdeu'' din Cahul.
Părţile au convenit ca echivalarea şi recunoaşterea perioadelor de studii, diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice să se realizeze conform Acordului încheiat în acest sens între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova la 20 iunie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, şi conform normelor europene obligatorii privind recunoaşterea calificărilor profesionale. Mai mult, colaborarea dintre cele două state va include şi: organizarea de programe de formare a cadrelor didactice care predau limba şi literatura română, istoria sau alte discipline; constituirea de donaţii (manuale sau alte materiale didactice); schimburi de publicaţii şi materiale de specialitate; încurajarea relaţiilor de colaborare între instituţiile de învăţământ şi bibliotecile acestora din România şi Republica Moldova; dezvoltarea de parteneriate între agenţiile de specialitate din subordinea celor două ministere; implementarea unor proiecte comune în cadrul oferit de programele regionale şi europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Anterior Protocolului de colaborare pentru anii de învăţământ 2015-2018, ministerele educaţiei din România şi Republica Moldova au cooperat în baza unui document similar valabil pentru perioada 2012-2015.
Prin cel de-al doilea Memorandum a fost aprobat un nou Program de cooperare bilaterală în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării, pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării. Acordul a fost semnat între Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare din România şi Academia de Ştiinţe a Moldovei. Conform prevederilor Programului, cooperarea bilaterală presupune elaborarea şi concretizarea unor proiecte comune de cercetare în domenii convenite de părţile implicate, precum şi organizarea şi participarea la evenimente ştiinţifice sau schimbul de experţi. În vederea implementării, se va constitui o Comisie Mixtă de cooperare ştiinţifică şi tehnologică, care va decide în următoarele privinţe: domeniile prioritare de cooperare ştiinţifică şi tehnologică; formele de cooperare şi durata acestora; regulile de finanţare şi bugetul alocat; calendarul competiţiilor comune; documentaţia de participare la competiţii; selecţia aplicaţiilor depuse în cadrul competiţiilor comune; lista aplicaţiilor cu finanţare comună. În acest context, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare din România şi Academia de Ştiinţe a Moldovei vor lansa periodic anunţuri de participare la competiţii ştiinţifice comune. La aceste competiţii pot participa organizaţii de cercetare-dezvoltare, instituţii de învăţământ superior, precum şi companii publice şi private din România şi Republica Moldova. În cazul companiilor private, este necesară respectarea normelor naţionale şi europene cu privire la acordarea ajutorului de stat. Competiţiile vor fi lansate simultan în România şi Republica Moldova şi vor fi luate în considerare doar aplicaţiile care îndeplinesc simultan condiţiile de eligibilitate stabilite de fiecare Parte. Selecţia aplicaţiilor, efectuată de Comisie, va fi bazată pe media obţinută din punctajele celor două evaluări naţionale. Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală asupra rezultatelor obţinute în temeiul acestui Program va fi supusă acordurilor internaţionale, la care au aderat atât România, cât şi Republica Moldova. Pentru punerea în aplicare a Programului, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare va folosi fonduri din bugetul anual al Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2015-2020. Acest Program continuă colaborarea dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, începută prin semnarea Programului de colaborare bilaterală în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării, pentru anii 2008-2014, în cadrul Acordului privind cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică, semnat la 16 noiembrie 2005. În cadrul Programului iniţiat în 2008 au fost lansate trei competiţii comune pentru depunerea proiectelor şi au fost finalizate 45 de proiecte ştiinţifice bilaterale. Astfel, în 2015 Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice din România a decis elaborarea unui nou Program de colaborare între cele două state, care să consolideze şi să extindă relaţiile de cooperare în toate domeniile ştiinţifice.
Cel de-al treilea Memorandum este menit să faciliteze cooperarea culturală între România şi Republica Moldova, printr-un Protocol ce prevede: schimbul şi diseminarea reciprocă de publicaţii în limba română; sprijinirea conlucrării în privinţa bibliotecilor şi bibliotecarilor; schimbul de experienţă în domeniul conservării, restaurării, investigării ştiinţifice a patrimoniului cultural mobil şi imobil; promovarea schimbului reciproc de expoziţii de fotografie şi artă plastică contemporană prin organizarea de tabere de creaţie, conferinţe, seminare şi expoziţii internaţionale pentru artişti din ambele state; încurajarea producţiilor comune în domeniul artelor spectacolului, precum şi schimbul de profesionişti din această sferă; cooperarea şi schimbul de informaţii în ceea ce priveşte creaţia populară, inclusiv festivalurile internaţionale de folclor, încurajând afirmarea artelor tradiţionale; cercetarea, protejarea, conservarea şi punerea în valoare a bunurilor culturale, prin intermediul muzeelor, galeriilor şi altor instituţii specializate; crearea şi dotarea atelierelor pentru restauratorii de piatră şi lemn din cadrul Muzeului Naţional de Istorie şi al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Republica Moldova. Totodată, documentul sprijină şi cooperarea în cadrul programului Uniunii Europene, „Europa Creativă'', desfăşurat între departamentele aferente din cadrul Ministerului Culturii din România şi al Ministerului Culturii din Republica Moldova [6]. De asemenea, cele două state vor susţine pregătirea unor evenimente culturale de importanţă majoră cu ocazia aniversării centenarului Marii Uniri din 1918.
Pe parcursul a peste 26 de ani de la obţinerea independenţei Republicii Moldova, România a fost statul care a acordat sprijin şi a susţinut aspiraţiile Moldovei de democratizare şi cele de integrare europeană. De asemenea, succesul integrării europene a ţării depinde în mare parte şi de calitatea relaţiilor cu statul vecin - România. Ţinând cont de noul aranjament geopolitic, în scopul menţinerii dialogului existent între Republica Moldova şi România, ar fi cazul şi timpul ca aceste relaţii să se desfăşoare în baza unui cadru juridic bine definitivat, ceea ce până în prezent ne lipseşte. De asemenea, concepţia politicii externe, care este în proces de elaborare, trebuie să stipuleze mai detaliat aspectele colaborării dintre cele două state - Republica Moldova şi România.