Prima tentativă de a defini şi reglementa terorismul aparţine legiuitorilor romani, care în anul 103 î.e.n., în Lex Apelia au incriminat Crimen Majestatis, respectiv orice acţiune internă sau externă îndreptată împotriva integrităţii statului[1].termenul de terorism a fost conturat în timpul revoluţiei franceze când Robespier a declarat supremaţia legii teroriste în perioada 1793-1794.

              În perioada modernă s-a încercat să se dea o definiţie general  acceptată terorismului căci ceea ce pentru o persoană înseamnă terorism pentru alta reprezintă luptă pentru eliberare naţională, de asemenea apare o confuzie extremă în definirea violenţelor, terorism, crimă organizată, război civil, statul dictatorial, confuzia fiind chiar mai mare atunci când se încearcă separarea terorismului de mişcările insurgente ori separatiste.

              Termenul de terorism provine din latinescul „terror” care înseamnă violenţă fizică, spaimă, teroare provocate deliberat prin acte de violenţă publică, folosirea cu intenţie a unor mijloace capabile să ducă la un pericol comun.

              Caracteristici:

  • violenţa şi ameninţarea cu violenţă
  • folosirea sistematică şi persistentă a violenţei

              Terorismul presupune organizare, planificare, finanţare şi echipament precum şi indivizi pregătiţi pentru realizarea acţiunilor concrete de luptă. Uneori grupările teroriste sunt dirijate şi manipulate de serviciile de spionaj ale diferitelor state.

           - existenţa obiectivelor politice, scopul operaţiuni este acela de a influenţa deciziile politice, de a determina un guvern ori un grup politic aflat la putere să se conformeze intereselor teroriste.

           - terorismul alternativă la războiul convenţional ca armă îndreptată împotriva unui inamic care nu poate fi atacat altfel

              Autorii actelor teroriste:

  • · Vârsta- între 21-31 de ani la membrii, liderii 45-55. Terorismul rămâne o preocupare masculină.
  • · Starea civilă- preponderent necăsătoriţi
  • · Mediul de provenienţă- oameni ai locului unde operează
  • · Nivelul de instruire- cel puţin studii medii
  • · Profil psihologic- orientarea lor extremistă porneşte de la convingerea că nu-şi vor putea atinge niciodată ţelurile pe cale legală

              Valul terorismului în perioada modernă a fost declanşat, după unele opinii în anul 1968, când violenţa a apărut ca o manifestare iraţională a mişcărilor studenţeşti mai întâi în Franţa, apoi şi în celelalte ţări occidentale

              Rolul său în conflictele politice a căpătat semnificaţie mai ales după cel de-al doilea război mondial, în legătură cu mişcările de eliberare naţională.

              Terorismul a luat amploare în ani ’70. Strategia acestor grupuri a avut ca deviză următoarea formulă: „intimidează-ţi adversarul şi fă propagandă cauzei pentru care lupţi”.

              Multe din cele mai active organizaţii teroriste s-au împărţit în două grupuri principale:

  • Mişcările teroriste anarhiste şi de extremă stânga care doresc să promoveze schimbarea socială şi a regimului politic pe cale revoluţionară (Brigada roşie Italiană, Armata Roşie Japoneză, Fracţiune Armata Roşie Germană)
  • Mişcări separatiste de eliberare naţională precum şi a minorităţilor naţionale (Organizaţia Bască din Spania, Armata Republicană Irlandeză, mişcările musulmane din ţările arabe, Kurzii din Turcia)

              Acţiunile acestor grupuri sunt proiectate astfel încât să rezulte următoarele consecinţe:

  1. să demonstreze incapacitate guvernelor de a-şi apăra sproprii cetăţeni şi misiunile diplomatice acreditate în ţara respectivă
  2. să forţeze guvernele să ia măsuri suplimentare de securitate inclusiv retragerea libertăţilor publice, fapt care ar conduce la reacţii negative din partea populaţiei.
  3. Să determine cetăţeni statului vizat să exercite presiuni asupra guvernului propriu pentru a înceta acţiunile care atrag acte teroriste            

              Din punct de vedere a tacticii folosite se remarcă două tipuri principale de acţiuni:

  • cele cu care teroriştii îşi iau măsuri pentru a scăpa cu viaţă după consumarea atentatului, de exemplu luarea de ostatici
  • misiunile sinucigaşe ori kamikadze

              Metoda kamikadze prezintă două mari pericole:

      - apărarea împotriva acestor acţiuni este extrem de dificilă

      - gravele pierderi umane şi materiale, creează adevărate şocuri emoţionale în rândul populaţiei

              Este aproape unanim recunoscut că actualmente pentru statele europene problemele majore ale securităţii interne se structurează în jurul  evoluţiilor alarmante ale crimei organizate, extremismului politic şi TERORISMULUI  cu tot cu cortegiul de ameninţări şi implicaţii negative ce derivă din aceasta.

              Pentru a înţelege mai bine situaţia actuală privind terorismul, tendinţele sale în raport cu crima organizată; sunt necesare explicaţii privind definirea acestuia, cauzele apariţiei sale, moduri de manifestare concomitent cu descrierea principalelor organizaţi teroriste ce acţionează în lume

              Terorismul reprezintă acea practică de rezolvare prin mijloace violente a divergenţelor dintre grupuri de interese, organizaţii criminale sau indivizi precum şi pentru impunerea unor revendicări politice, economice, religioase, etnice sau de altă natură, urmărindu-se cu preponderenţă înspăimântarea unor colectivităţi de oameni, a opiniei publice, care la rândul lor să execute presiuni asupra autorităţilor şi chiar a guvernului pentru satisfacerea revendicărilor pretinse de grupările sau organizaţiile teroriste.

              Prin urmare actele teroriste se deosebesc de infracţiunile de drept comun prin scopul şi urmările realizate, respectiv provocarea de panică, dezordine şi teroare în sânul unei colectivităţi organizate.

              Grupări teroriste; din presa mondială dar şi din lucrările de specialitate publicate în ţările vest europene, sunt cunoscute următoarele grupări sau organizaţii teroriste:

  • Brigăzile Roşii din Italia, are ca scop înlăturarea guvernului italian

      - Armata Roşie Japoneză acţionează pe teritoriul Asiei pentru sprijinirea revoluţiei marxist-leniniste mondiale

      - Acţiunea Directă Franţa, Belgia, urmăreşte înlăturarea puterii populare

      - Organizaţia Bască din Spania (ETA) afaceri împotriva statului

      - Armata Republicană Irlandeză (IRA) urmăreşte să scoată Irlanda de Nord din componenţa Regatului Unit

      - Lupta Populară Revoluţionară (ELA) Atena urmăreşte retragerea Greciei din NATO

      - Terorismul SIKH Munţii Himalaya este împotriva unor personalităţi din India

      - PKK ( Partidul Kurziloz din Kurdistan)

      - Hezbolah sau jihadul Islamic ( război sfânt ) în Beirut şi Liban, urmăreşte construirea unui stat după modelul iranian

      - Frontul Democratic de Eliberare a Palestinei, urmăreşte o pe cale revoluţionească a lumii arabe ş înlăturarea puterilor imperialiste

      - Organizaţia Abu Nidal în Libia, Siria, Irak, luptă împotriva inamicului sionist

      - Organizaţia Luptei Armatei Albe în Siria, Liban, Libia, urmăreşte înlăturarea influenţei americane şi vest europene în zonă

      - Al Queda, Arabia Saudită şi Afganistan, înlăturarea puterii S.U.A. considerat diavolul pe pământ

              În lume acţionează numeroase grupări, multe dintre ele necunoscute în privirea comportamentului, obiectivelor, sediilor şi sponsorilor principali, însă toate având ca nimitor comun formele de definire a actelor teroriste care constau în:

      - represiuni militare duse de unele state împotriva altora

      - atentatul împotriva înaltelor personalităţi

      - atacul direct sau indirect împotriva diferitelor obiective fixe sau mobile

              Acestor forme de luptă teroriste le corespund metode specifice ale comiterii infracţiunilor cum ar fi: răpirea, luarea de ostatici, sechestrarea de persoane, deturnarea mijloacelor de transport, atacul armat împotriva persoanelor şi obiectivelor, completat cu ocuparea sediilor unor instituţii politice sau de stat, provocarea de incendii sau de explozii, acţiuni de comando, sabotaje, contaminare radioactivă, chimică şi biologică a unor terenuri, bunuri sau grupuri de oameni.

              Sunt de notorietate câteva asasinate celebre:

      - tentativa de asasinat asupra primului ministru al Angliei, Margareth Thatcher, 12 Decembrie 1984 de către IRA.

      - asasinarea prim-ministrului Suediei Map Pohne 28 Februarie 1986

      

      - asasinarea prim-ministrului Libanului Raphid Karane în 1 iulie 1987

      - asasinarea prim-ministrului al Israelului Isac Rabin omorât de extremişti în 1996

      - asasinarea preşedintelui american J. F. Kennedy

              Au mai avut loc deturnarea a numeroase avioane şi provocarea de explozii la bordul acestora.

              Toate acestea au culminat cu actul terorist din 11 Septembrie 2001 asupra World Trade Center din New York. Act soldat cu moarte a peste 300 de oameni şi rănirea a altor câteva sute. Acesta din urnă reprezintă punctul culminant al terorismului, deoarece S.U.A. şi cu multe alte state din lume au pornit cea mai mare campanie împotriva terorismului.

              Cu cât represiunile vor fi mai mari cu atât actele teroriste vor fi mult mai complexe şi vor fi produse cu mai multă violenţă decât până acum.

              Cu cât societatea se dezvoltă cu atât terorismul devine mai complex, mai elaborat, mai crud, el rămânând parte integrantă a crimei organizate din cele mai vechi timpuri şi va dăinui şi în viitor.

 

[1] A se vedea, V.Ursa – Criminologie- ed.Didactico-Ştinţifică,pag.243