1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Clivajruptură, divizare, scindare, separare, fisură.

Teoria clasica a clivajelor, in statele Europei Occidentale, poate fi formulată folosind 4 clivaje sociale şi transpunerea lor in sisteme de partide: - clasa (muncitori vs. angajatori ori chiriasi/arendasi vs proprietari);

- centru-periferie (interese provinciale, regionale vs. stat-natiune centralizat);

- rural-urban (interesele pt. proprietatea pamantului vs. intreprinzatori industriali);

- clerical – anticlerical (Biserica vs. stat natiune centralizat).

Cum au reusit sistemele complexe caracterizate de conflict social din Europa Occidentala sa se stabilizeze in diferite forme de sisteme partidiste si institutii bazate pe consens?  Prin faptul ca partidele sunt agenti primari ai compromisului la nivel national, ele exprimand si “cristalizand” conflictul social şi formand aliante cross-cleavage (de-a lungul clivajelor). 

Partidele sunt parte a institutionalizarii conflictului social si a impartasirii institutiilor comune si a consensului democratic in randul diferitelor grupuri opuse, ajutand la stabilizarea structurii politice. Spre exemplu toleranta religioasa a ajutat la reducerea conflictelor interconfesionale iar  extinderea dreptului la vot a intarit legitimitatea democratiei liberale .

Exista 2 tipuri de interactiune a clivajelor: clivaje ce coincid intr-un punct si clivaje ce se intersecteaza.

Primul tip se refera la o situatie in care 2 clivaje se intaresc reciproc, de pilda clasa si etnicitate, in care un conflict intre clasa muncitoare si clasa de mijloc e intensificat de faptul ca clasa de mijloc apartine unui grup etnic in timp ce clasa muncitoare apartine altui grup etnic. Aceasta inseamna ca cele 2 clivaje se intaresc reciproc astfel incat 2 grupuri ce se opun unul altuia de-a lungul unei dimensiuni de clivaj sunt in acelasi timp opuse unul altuia si de-a lungul  altei dimensiuni de clivaj. Acolo unde constientizarea diferentei dintre segmente este puternica, probabilitatea unui conflict politic prelungit creste. 

Al doilea tip de clivaje sunt un exemplu diferit de structura de clivaj complexa. De pilda, un asemenea clivaj poate exista acolo unde un clivaj de clasa  intre clasa muncitoare si clasa de mijloc este intersectat  de o diviziune religioasa in cadrul fiecarei clase, de pilda intre Protestantism si Catolicism. In aceasta situatie, doar unul dintre clivaje capata importanta politica, de pilda clivajul religios, astfel neutralizand posibilitatea extinderii conflictului de clasa si marind posibilitatea solidaritatii dintre clase pe baza identitatii religioase.  

Загрузка...