Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Contractul privind jocurile de noroc şi pariul reprezintă contractual care are loc între jucător şi organizatorul jocului, în termenul stipulate sau rezumat din circumstanţe. Acesta este valabil doar în cazurile expres prevăzute de legislaţia în vigoare şi monitorizat de: C. civ. la capit. XXXI „ Jocuri şi pariuri", Legea cu privire la jocurille de noroc Nr.285-XIV din 18.02.99 adoptată de către Parlamentul RM şi publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 50-52/230 din 20.05.1999. Supravegherea şi controlul asupra desfăşurării jocurilor de noroc se efectuează de Ministerul Finanţelor şi Camera de Licenţiere.

Însuşi jocul de noroc, reprezintă acel joc care se desfăşoară conform regulilor şi participarea la el permite cîştigul banilor sau altor bunuru sau drepturi patrimoniale, însă acest joc este riscant sau aleatoriu deoarece rezultatul lui este urmare a unor evenimente întîmplătoare şi imprevizibile.Conform art.2(al.2) din Legea Nr.285-XIV, nu este joc de noroc: (a). loteria în obiecte, distractivă,neregulată care nu prevede venituri pentru organizatori dacă costul tuturor biletelor e pînă la 5000 lei, iar cîştigul pînă la 3 salarii minime stability la ziua desfăşurării jocului; (b). acele jocuri, cîn sunt folosite maşini, aparate, dispositive - care nu presupun elemente aleatorii, ci se bazează pe forţa, abilităţile, dibăcia participanţilor, iar cîştigul maximal este de pînă la 2 salarii minime; (3).jocurile organizate de personae fizice sau juridice, dacă fondul de cîştiguri este format din venitul propriu şi are menirea de a stimula activitatea de bază sau cu scop de publicitate şi participarea la joc este gratuită.

Revenind la reglementarea jocurilor şi pariurilor în codul civil, trebuie să aducem în evidenţa caracterul eterogen şi „internaţional" al acestor dispoziţii. Toate cele trei articole ale capitolului XXXI au origini diferite. Art. 1375 este traducerea art. 2629 din codul civil Québec, art. 1376 este traducerea (cu adaptări) art. 1063 din codul civil rus, iar art. 1377 este, din câte am reuşit să deducem, o creaţie a legiuitorului moldovean. Acest lucru nu reprezintă ceva grav în sine, ceea ce este mai grav este că a fost „omisă" preluarea dispoziţiilor esenţiale în ceea ce priveşte reglementarea jocurilor şi pariurilor, conţinute atât de art. 2630 C. civ. Québec, cât şi art. 1062 C. civ. rus. Şi mai surprinzător este faptul că în proie ctul codului civil al Republicii Moldova la art. 1983 au fost reglementate, cu lux de amănunte, „obligaţiile ce se nasc din jocuri şi pariuri". Din raţiuni care ne depăşesc, acest articol nu a fost preluat de actualul cod civil, celelalte trei fiind preluate cu modificări neesenţiale. Despre importanţa practică a acestei „omisiuni" vom discuta un pic mai jos.

Remarcăm o diferenţă clară faţă de toate celelalte contracte reglementate în cod. Dacă în cazul lor regula este că sunt valabile (licite) atâta timp cât o dispoziţie legală nu le interzice expres, în cazul jocurilor şi pariurilor situaţia este diametral opusă, acestea din urmă fiind valabile numai dacă o lege specială le prevede. Fără a intra în amănunte, acest lucru se întâmplă din cauza faptului că legiuitorul nu priveşte cu ochi buni aceste contracte, considerându-le imorale. Întrucât nu le poate interzice cu totul, fără a aduce atingeri grave principiului libertăţii contractuale, a fost găsită această soluţie de compromis.

Întrucât este puţin probabil ca legiuitorul să poată anticipa şi reglementa expres toate situaţiile posibile în materie de jocuri şi pariuri, în alineatul al doilea este instituită o excepţie. Vor fi considerate valabile, chiar în lipsa unui legi speciale care să le reglementeze, contractele ce vizează jocuri care necesită îndemânări fizice din partea participanţilor (jocuri de abilitate, după cum sunt denumite de legea cu privire la jocurile de noroc) dacă mizele nu vor fi excesive. Trebuie menţionat că şi aceste jocuri vor fi interzise în măsura în care ar constitui obiectul unei activităţi comerciale şi nu s-ar conforma dispoziţiilor legii cu privire la jocurile de noroc (Articolul 4. Jocurile de noroc interzise: „Jocurile de noroc ce nu corespund cerinţelor prezentei legi sînt interzise şi practicarea lor pe teritoriul Republicii Moldova nu se permite."), textul codului civil vizând numai pariurile sau jocurile sporadice.

Am adus deja în discuţie, în câteva rânduri, faptul că aceste contracte au un regim juridic diferit. Diferenţa majoră, care, însă, nu apare în codul nostru civil, se concretizează în două reguli: (1) legea nu conferă câştigătorului posibilitatea de a solicita plata pe calea unei acţiuni în justiţie; (2) cel ce a plătit voluntar datoria rezultată dintr-un asemenea contract nu poate cere restituirea plăţii ca fiind nedatorată. (art. 2630 alin. (1) C. civ. Québec „Lorsque le jeu et le pari ne sont pas expressément autorisés, le gagnant ne peut exiger le paiement de la dette et le perdant ne peut répéter la somme payée"; art. 1062. C. civ. rus. Требования, связанные с организацией игр и пари и участием в них: „Требования граждан и юридических лиц, связанные с организацией игр и пари или с участием в них, не подлежат судебной защите,..."; art. 1636 C. civ. rom. „Legea nu da nici o acţiune spre plata unui debit din joc sau din prinsoare", art. 1638 C. civ. rom. „Pierzătorul nu poate în nici un caz repeti ceea ce a plătit de buna voie, afara numai în cazul când câştigătorul a întrebuinţat dol, înşelăciune sau amăgire"; art. 1983 proiectul codului civil al Republicii Moldova „(1) Cerinţele persoanelor, derivate din organizarea jocurilor sau pariurilor, sau din participarea la ele, nu beneficiază de protecţie judiciară, dacă aceste jocuri sau pariuri nu sunt autorizate de stat, deoarece nu nasc obligaţii juridice. .")

Din punct de vedere tehnic, putem remarca o asemănare cu obligaţia naturală: prestaţia nu poate fi dobândită pe calea unei acţiuni în justiţie, iar odată plătită, nu se poate cere returnarea ei ca fiind nedatorată. Totuşi, aceste două situaţii sunt diferite, obligaţia naturală are la bază o îndatorire morală pe când în cazul jocurilor şi pariurilor din cauza imoralităţii se refuză acţiunea în justiţie. Nu numai fundamentul moral sau imoral al acestor situaţii le diferenţiază ci şi tratamentul juridic.

Codul civil al Republicii Moldova nu conţine o dispoziţie similară celor prezentate mai sus. Pe cale de consecinţă, în dreptul civil moldovenesc contractul de joc sau pariu se prezintă, din punctul acesta de vedere ca oricare alt contract, adică este înzestrat cu acţiune în justiţie pentru realizarea drepturilor şi obligaţiilor corelative ce decurg din el. Unica diferenţă faţă de celelalte contracte o reprezintă necesitatea prevederii printr-o lege specială a valabilităţii lui. Atunci, întrebarea care se naşte este de ce legiuitorul îl separă de celelalte contracte şi îl marginalizează, plasându-l undeva între actul juridic unilateral şi faptele licite? Contractul de loterie şi alte contracte de joc similare produc efecte juridice numai daca loteria sau jocul sînt autorizate de stat.

(2) Relaţiile dintre organizatorii de loterii totalizatoare (pariuri mutuale) şi alte jocuri de risc ce au obţinut licenţa în modul stabilit de legislaţie şi participanţii la jocuri se stabilesc în contractul respectiv.

În cazurile prevăzute în regulile de organizare a jocurilor, contractul dintre organizatorul jocului şi participantul la joc se încheie prin transmiterea de către organizator către participant a biletului de loterie, a chitanţei sau a unui alt document.

  • Propunerea de încheiere a contractului prevăzut la alin.(1) trebuie sa conţină clauze privind termenul de desfăşurare a jocurilor, modul de determinare a cîştigului şi a mărimii acestuia.
  • Daca organizatorul refuză să desfăşoare jocul în termenul stabilit, participanţii la joc sînt în drept să-i ceară recuperarea prejudiciului real cauzat de contramandarea sau anularea jocului.
  • Cîştigul obţinut de persoana care, potrivit condiţiilor de desfăşurare a jocului, este recunoscută drept cîştigătoare trebuie să-i fie acordat de organizatorul jocului în mărimea, în forma şi în termenele prevăzute în condiţiile jocului, iar daca nu este prevăzut un termen de plată a cîştigului, nu mai tîrziu de 12 zile de la anunţarea rezultatelor jocului.

Загрузка...