Dupa cum am afirmat anterior, raportul juridic este raportul social reglementat de norma de drept, raport in cadrul caruia subiectii umani sau partile se manifesta ca titulari de drepturi si obligatii prin exercitarea carora se realizeaza finalitatea normei a carei respectare este asigurata fie prin vointa partilor, fie prin forta coercitiva a statului.

 

Conditiile raportului juridic sunt:

  1. a) Norma juridica -; conditie general-abstractă;

Norma juridică reprezintă premisa abstractă a naşterii raporturilor juridice şi ea descrie în conţinutul ei anumite fapte materiale a căror realizare determină naşterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice.

Este de la sine înţeles că trebuie să fim în prezenţa unei norme juridice în vigoare.

Conform OG 2 din 2001, dispozitiile din actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventiile intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicarii, iar în cazul hotarârilor consiliilor locale sau judetene, punerea în aplicare se face si cu respectarea conditiilor prevazute la art. 50 alin. (2) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001. În acest sens se prevede că “Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii.”iar “Aducerea la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ se face in termen de 5

zile de la data comunicarii oficiale catre prefect”.

In cazuri urgente, insa, se poate prevedea intrarea în vigoare într-un termen mai scurt, dar nu mai putin de10 zile.

Hotarârile autoritatilor administratiei publice locale sau judetene prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii, pot fi aduse la cunostinta publica prin afisare sau prin orice alta forma de publicitate în conditiile Legii nr. 215/2001.

  1. b) Faptul juridic - elementul concret

Faptele juridice: sunt împrejurări de fapt concrete descrise de ipoteza normei juridice şi care generează apariţia unor raporturi juridice.

Fapte materiale dobândesc semnificaţie juridică datorită prevederilor lor in cadrul unor norme juridice si poarta astfel denumirea de fapte juridice.

Faptele juridice se clasifica in doua categorii, în funcţie de legătura dintre acestea şi voinţa oamenilor:

1) Evenimentele - sunt fapte care se petrec independent de voinţa oamenilor şi de care norma juridică leagă apariţia, modificarea  sau stingerea unor raporturi juridice ( naşterea, moartea, un incendiu, o inundaţie, împlinirea unui termen).

2) Actiunile omenesti - manifestari de vointa ale partilor, de a intra intr-un raport juridic, adica acea manifestare de vointa a partilor sau subiectelor facuta cu scopul de a produce, modifica sau stinge raporturile juridice.

Ele sunt de două feluri:

  • acţiuni ilicite, adică fapte umane interzise de normele juridice care generează raporturi juridice în cadrul cărora se aplică sancţiunile descrise în normele juridice.
  • acţiunile licite sunt fapte umane care concordă cu dispoziţiile normelor juridice derulate cu scopul special de a genera, modifica sau stinge raporturi juridice.