Fazele procedurale privind constatarea contravenţiei

Raspunderea contraventionala apare ca urmare a savarsirii unei fapte contraventionale. In procesul de aplicare a raspunderii prima etapa este constituita din constatarea contraventiei de catre organele abilitate. Fazele procedurale privind constatarea contravenţiei sunt:

- luarea la cunoştinţă de către agentul constatator a încălcarii unei dispoziţii legale;

- constatarea încălcării dispoziţiilor legale pe baza celor observate personal de către agentul constatator, a relatărilor autorului, victimelor, martorilor, precum şi a altor probe

- stabilirea identităţii contravenientului

- stabilirea împrejurărilor în care s-a săvârşit contravenţia;

- stabilirea actului normativ care prevede contravenţia;

- stabilirea pagubelor materiale

- stabilirea răspunderii făptuitorului.

Constatarea contraventiei

 

Conform prevederilor art. 15 din ordonanta, contraventia se constata printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevazute în actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite în mod generic agenti constatatori.

Daca o persoana savârseste mai multe contraventii constatate în acelasi timp de acelasi agent constatator, se încheie un singur proces-verbal.

Daca aceeasi persoana a savârsit mai multe contraventii sanctiunea se aplica pentru fiecare contraventie în parte.

Au calitatea de constatatori: primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitati, persoanele împuternicite în acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute în legi speciale.

Ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, in calitate de agenti constatatori, constata contraventii privind: apararea ordinii publice; circulatia pe drumurile publice; regulile generale de comert; vânzarea, circulatia si transportul produselor alimentare si nealimentare, tigarilor si bauturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotarâre a Guvernului.

Procesul verbal poate fi întocmit atât în prezenţa cât şi în absenţa făptuitorului pe baza constatărilor personale şi a probelor administrate de agentul constatator

 Procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se bucură de prezumţia relativă de autenticitate şi veridicitate până la proba contrară dacă fapta contravenţională a fost constatată direct de agentul constatator care aplică sancţiuni contravenţionale. 

Situaţia de fapt reţinută în procesul verbal de contravenţie este rezultatul unor constatări personale a unui organ aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, acesta fiind învestit de către stat cu puterea de a constata şi sancţiona faptele antisociale, având ca scop respectarea legilor şi apărarea statului de drept. Astfel constatările personale ale unui agent constatator dau conţinut şi susţinere prezumţiei de legalitate şi temeinicie procesului verbal.

O situaţie deosebită este cea dată de procesele verbale incheiate de agenti constatatori sesizati de anumite persoane cu privire la savarsirea unor contraventii. În acest caz, faptele respective nu sunt constatate personal de catre agentii constatori, care stabilesc existenta faptei si aplica sanctiunea pe baza declaratiilor luate de la alte persoane.

În astfel de situatii agentii constatatori trebuie sa indice in cuprinsul procesului verbal, probele in baza carora au stabilit existenta faptei, respectiv eventualele declaratii ale persoanelor. În realitate se face o referire generica la aceste persoane, spre exemplu "a deranjat vecinii", "l-a lovit pe X", fara insa a se indica datele de identificare ale acestora, cu efectul că instanta nu îi poate audia şi astfel respecta principiile nemijlocirii si contradictorialitatii.

Faptul ca OG nr. 2/2001 nu prevede expres obligatia agentului constatator de a indica mijloacele de proba in baza carora a stabilit existenta faptei si a aplicat sanctiunea se explica prin aceea ca legiuitorul a avut in vedere situatia tip, aceea in care agentul constata personal savarsirea faptei. Totusi, articolul 16 alin. (1) obliga pe cel ce incheie procesul verbal sa arate toate imprejurarile ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei. Cu atat mai mult, in situatia in care nu a constatat personal savarsirea faptei, agentul constatator este obligat, in primul rand, sa arate toate imprejurarile care pot servi la dovedirea existentei acesteia.

Contravenţia continuă

Contravenţia continuă este reglementată de art. 13 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, ce defineşte acest tip de contravenţie ca fiind situaţia în care încălcarea obligaţiei legale durează în timp, şi anume, actul de executare se prelungeşte în timp, în baza aceleaşi rezoluţiei contravenţionale. Asemănător dreptului penal, de unde s-a preluat noţiunea de faptă continuă, şi contravenţia continuă poate fi comisă în formă succesivă, în sensul că, actul de executare ce se prelungeşte în timp poate suferi întreruperi, care însă sunt fireşti, date de natura faptei săvârşite, fără însă ca aceste întreruperi să sisteze unitatea de contravenţie.

Potrivit doctrinei de specialitate, contravenţia continuă poate fi definită ca fiind acea formă a unităţii naturale contravenţionale care constă în prelungirea în timp a elementului material (acţiunii sau inacţiunii) şi a procesului de producere a rezultatului, până la un moment viitor consumării, când activitatea contravenţională este oprită datorită unei energii contrare celei care a declanşat activitatea. Contravenţia continuă este una dintre formele unităţii contravenţionale, care cunoaşte o evoluţie temporală, datorită extensiei în timp a acţiunii sau inacţiunii ce constituie elementul material al laturii obiective a contravenţiei.

Identificarea contravenţiei continue se face diferit, în funcţie de împrejurarea dacă elementul material îmbracă forma acţiunii sau a inacţiunii. Contravenţia continuă nu se autonomizează în momentul consumativ, deoarece activitatea contravenţională se prelungeşte în timp după momentul consumării până la o altă dată, denumită epuizarea contravenţiei.

Modul cum se exprimă legiuitorul prin verbum regens este criteriul de la care trebuie să se pornească pentru identificarea contravenţiei continue. În cazul contravenţiilor continue al căror element material se prezintă sub forma unei acţiuni, legiuitorul foloseşte termeni care presupun activităţi durabile temporal.

Momentul consumativ al contravenţiei continue are loc la data la care este realizată latura obiectivă a faptei, dar epuizarea acesteia va avea loc la o altă dată, respectiv când dinamica contravenţională s-a sfârşit. În cazul contravenţiei continue, procesul ilicit se opreşte în momentul când acţiunea sau inacţiunea ce constituie elementul material a încetat şi ultima evoluţie a rezultatului s-a finalizat. Actele materiale care prelungesc elementul material al contravenţiei continue sunt activităţi de executare a acesteia, care nu pot avea independenţă juridică. Prelungirea în timp a dinamicii contravenţiei continue este o trăsătură generală abstractă, deoarece sunt situaţii când, deşi elementul material al contravenţiei continue este susceptibil de continuitate temporală, acesta se poate totuşi realiza în chip instantaneu. Altfel spus, în cadrul faptei continue conduita ilicită şi consumarea acesteia se prelungesc în timp. În funcţie de criteriul posibilităţii existenţei unor întreruperi ale elementului material, contravenţiile continue succesive permit anumite discontinuităţi determinate de specificul acţiunii sau inacţiunii contravenţiei.

 

Constatarea contraventiei prin mijloace tehnice. Situatia OG 15/2002

 

Potrivit art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, constatarea contravenţiilor rezultate din neplata rovinietei şi aplicarea sancţiunilor se realizează de:

  1. a) personalul împuternicit din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România-S.A.;
  2. b) personalul împuternicit de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în numele Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România-S.A, respectiv personalul cu atribuţii de control din cadrul Autorităţii Rutiere Române (ARR);
  3. c) poliţia rutieră, în situaţia când efectuează controlul existenţei rovinietei valabile, fără personalul anterior menţionat (a) şi b);
  4. d) personalul poliţiei de frontieră care îşi desfăşoară activitatea în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României, împreună cu personalul împuternicit al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România-S.A.

Constatarea contravenţiilor se poate face, potrivit art. 9 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 şi cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate amplasate pe reţeaua de drumuri naţionale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

Mijloacele tehnice omologate, parte a SIEGMCR pot fi terminale de interogare a bazei de date a SIEGMCR sau dispozitive omologate amplasate pe reţeaua de drumuri naţionale din România, care pot fi fixe sau mobile şi au rolul de a identifica, în regim static sau dinamic, numărul de înmatriculare al vehiculului în vederea interogării bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul identificat.

În cazul contravenţiilor constatate prin intermediul mijloacelor tehnice omologate, procesul-verbal de constatare a contravenţiei se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor-Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini.

Datele furnizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor-Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor sunt:

  1. a) în cazul utilizatorilor persoane fizice: numele şi prenumele; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal;
  2. b) în cazul utilizatorilor persoane juridice: denumirea; sediul; codul de înregistrare fiscală; numărul de ordine la registrul comerţului. Odată cu aplicarea sancţiunii contravenţionale, personalul care constată sancţiunile face menţiunea în procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi despre contravaloarea tarifului de despăgubire calculat în funcţie de tipul vehiculului.

Potrivit art. 11 alin. (11) şi (12) din Normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, în situaţia în care prin terminalele de interogare nu se poate interoga baza de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru un anumit vehicul, agentul constatator va realiza o fotografie a vehiculului şi va întocmi un proces-verbal de constatare în care se menţionează locul, data, ora efectuării controlului, numărul de înmatriculare al vehiculului şi imposibilitatea tehnică de interogare a bazei de date, proces-verbal ce va fi semnat şi de conducătorul auto al vehiculului. În acest caz, la reluarea conexiunii cu baza de date, agentul constatator va întocmi un proces-verbal de constatare a contravenţiei, în cazul în care vehiculul nu deţinea rovinieta valabilă la data efectuării controlului.

Conform „Notei de informare a utilizatorilor reţelei de drumuri naţionale din România”, publicată pe site-ul oficial al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. „În mare parte, datele dumneavoastră cu caracter personal (respectiv, numărul de înmatriculare al vehiculului şi imaginea) sunt prelucrate în cadrul Sistemului Informatic pentru Emiterea, Gestiunea, Monitorizarea şi Controlul Rovinietei (sunt preluate automat prin camerele instalate pe drumurile naţionale), o parte din acestea fiind preluate informatic din baza de date a Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Vehicule din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (respectiv datele necesare la întocmirea procesului-verbal de constatare a contravenţiei)”.

În concluzie, controlul achitării rovinietei se realizează, prin intermediul:

- dispozitivelor tehnice omologate amplasate pe reţeaua de drumuri naţionale, care înregistrează numerele de înmatriculare ale vehiculelor ce tranzitează drumurile naţionale. În baza acestor înregistrări se verifică şi identifică vehiculul în baza de date a SIEGMCR în privinţa achitării rovinietei. Pentru identificarea deţinătorului vehiculului se consultă baza de date a DRPCIV (Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor).

- terminalelor de interogare, cu ajutorul cărora agenţii constatatori efectuează controlul în trafic, verificând prin interogarea bazei de date dacă deţinătorul acestuia a achitat rovinieta.

Menţionăm că, CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică) constituie organismul tehnic al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, care deţine şi colectează toate datele tehnice rezultate din experienţa şi evoluţiile tehnice actuale, se ocupă de înregistrarea, stocarea şi procesarea acestora în baza de date specifice, ce alcătuiesc suportul Sistemului Informatic şi Informaţional al C.N.A.D.N.R. S.A.

Contravenţiilor constatate prin intermediul mijloacelor tehnice omologate le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

 

Elemente ale intocmirii procesului verbal de constatare a contraventiei

Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde în mod obligatoriu:

-data si locul unde este încheiat;

-numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator;

-datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului;

-descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului în care a fost savârsita, precum si aratarea tuturor împrejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;

-indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia;

-indicarea societatii de asigurari, în situatia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie;

-posibilitatea achitarii în termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate;

-termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plângerea.

În cazul contravenientilor cetateni straini, persoane fara cetatenie sau cetateni români cu domiciliul în strainatate, în procesul-verbal vor fi cuprinse si urmatoarele date: seria si numarul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberarii acestuia si statul emitent.

In cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde si numele, prenumele si domiciliul parintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia.

In situatia în care contravenientul este persoana juridica în procesul-verbal se vor face mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numarul de înmatriculare în registrul comertului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezinta.

Pentru indeplinirea procedurii contraventionale si aplicarea principiilor de drept in materie, contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza carora se fac mentiunile obligatorii ale procesului verbal. In caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiteri si subofiteri de politie, jandarmi sau gardieni publici. Acestia nu intervin in calitate de agenti constatatori ci in calitatea lor de agenti de ordine publica.

 

Semnarea electronică a proceselor-verbale contravenţionale

O situaţie aparte este aceea în care procesele-verbale de contravenţie nu poartă semnătura olografă a agentului constatator.

În acest sens trebuie avute în vedere prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, care arată că „înscris în forma electronică reprezintă o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar”, respectiv „Semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare” (art. 4 pct. 2 şi 3 din actul normativ menţionat).

Din examinarea dispoziţiilor Legii nr. 455/2001 rezultă că un înscris în format electronic purtând o semnătură electronică extinsă este asimilat în sistem electronic unui înscris sub semnătură privată, însă acesta este destinat folosirii strict în sistemul electronic.

Prin urmare, semnătura electronică este specifică înscrisurilor generate şi utilizate în sistem electronic, fapt enunţat încă din art. 1 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, potrivit căruia „Prezenta lege stabileşte regimul juridic al semnăturii electronice şi al înscrisurilor în forma electronică, precum şi condiţiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice”.

Cât priveşte contravenţiile prevăzute de art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, privind fapta de a circula fără a deţine rovinieta valabilă, care pot fi constatate şi prin mijloace tehnice omologate, acestora le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, act normativ care obligă la semnarea proceselor-verbale contravenţionale sub sancţiunea nulităţii absolute.

În acest sens, art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 prevede că: Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu”.

Or, procesele-verbale contravenţionale emise în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 sunt generate şi semnate electronic, fiind transmise contravenienţilor nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport de hârtie prin intermediul serviciilor poştale.

Faţă de această situaţie, apreciem că, odată ce informaţiile sunt create şi certificate prin semnătură electronică în mediul electronic, acestea sunt destinate utilizării lor exclusiv în mediul electronic, astfel că este nelegală transpunerea lor pe hârtie pentru a fi transmise către contravenienţi.

Mai mult, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 este anterioară Legii nr. 455/2001, astfel că este de la sine înţeles că prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 nu se referă la semnarea electronică a proceselor-verbale contravenţionale de către agenţii constatatori.

 

Alte elemente privind intocmirea procesului verbal

In momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mentiuni", sub sanctiunea nulitatii procesului verbal.

Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul în care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste împrejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia.

Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului verbal în acest mod.

           Cauzele de nulitate

 

Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savârsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.

Nulitatea se constata si din oficiu.