Conditii de validitate ale contractului

Ca la orice act juridic si pentru contractul civil sunt aplicabile conditiile de validitate, precum capacitatea de a contracta, consimtamantul partilor, un obiect determinat si licit, o cauza licita si morala si daca este cazul forma contractului. Intrucat conditiile de validitatea le-am facut la drept civil partea generala, nici proful Liviul Pop nu mai trateaza aceste conditii ci se rezuma la consimtamant si in special la acordul de vointa.

Face distinctia intre acordul intern si acordul extern. Acordul intern de vointe presupune un proces complex care implica numeroase detalii psihologice. La acest nivel de formare a contractului sunt relevante elementele de fond ale contractului- in special cauza si consimtamantul dar si obiectul si capacitatea.

Cauza ca si motiv determinant al incheierii contractului constituie motorul nasterii acordului de vointe si de aceea trebuie sa intruneasca cerintele prevazute de Art. 1236 adica sa fie licit, moral si sa existe.

Consimtamantul la incheierea contractului desi nu este definit de legiuitor deducem ca reprezinta manifestarea de vointa in sensul incheierii unui contract. Aceasta manifestare de vointa cunoaste un parcurs intern si unul extern.

Acordul extern de vointa, este a doua faza si se refera la incheierea contractului prin intalnirea ofertei de a contracta si acceptarii acesteia, precum si la faza premergatoare realizarii acestui consens extern care este cea a negocierilor precontractuale.

Faza precontractuala. Negocierile.

Incheierea contractului poate sa aiba loc intr-o maniera spontana sau dimpotriva exista numeroase ipoteze, in care datorita intereselor in joc, negocierea precontractuala joaca un rol considerabil. Indiferent de solutia finala a acestei etape, ea se desfasoara sub semnul libertatii negocierilor (principiu) Din punct de vedere cronologic, momentul incetarii fazei precontractuale este cel al realizarii acordului de vointe.

Obligatii specifice fazei precontractuale:

  • obligatia de buna credinta este o obligatia legala expres prevazuta in CC si este o obligatia imperativa
  • obligatia de confidentialitate este a doua obligatie legala retinuta in negocieri si este o obligatie dispozitiva
  • obligatia de informare contractuala, in pofida lipsei unui text expres in acesta privinta, teoria generala a viciilor de consimtamant ne obliga sa constatam ca in faza precontractuala este necesar sa fie retinuta si aceasta obligatie pe care o consideram legala si implicita.
  • Mai exista de asemenea si numeroase obligatii de sorginte contractuala si rezulta din conventiile preparatorii, incheiate in vederea organizarii fazei precontractuale.

Acorduri precontractule

Este posibil ca faza precontractuala sa presupuna o serie de acte care sa jaloneze desfasurarea negocierilor. Exista diverse acte care pot fi adoptate in aceasta faza:

  • Contractele preparatorii. Sunt contractele prin intermediul carora partile convin sa negocieze cu buna credinta incheierea unui viitor contract si prin care in fapt se organizeaza conventional negocieriledintre parti.
  • Punctajul, reprezinta un acord al partilor prin care acstea recapituleaza negocierile purtate intre ele pana la un anumit moment si decid stabilirea unor puncte comune care nu vor mai trebui sa faca obiectul negocierilor.
  • Pactul de preferita. Este si el o varietate de contract preparatoriu prin care una dintre parti se obliga fata de cealalta sa o prefere ca partener contractual in conditii identice de contractare, fata de orice alti potentiali contractanti.
  • Promisiunea uunilaterala de a contracta- reprezinta acel contract preparatoriu prin care una dintre parti se obliga sa contracteze daca cealalta parte va dori.
  • Promisiunea bilaterala de a contracta- aceasta varietate de contract preparatoriu implica obligatia asumata de ambele parti de a incheia in viitor un contract.
  • Contractul cadru este acel contract prin care partile contractante stabilesc principalele reguli care vor guverna inchierea viitoarelor contracte.

Regimul juridic aplicabil acestor faze este discutat in functie de sursa obligatiilor. Daca avem de a face cu o incalcare a obligatiilor legale raspudnerea antrenanta este una delictuala (cazul in care este incalcat un principiu al negocierilor) iar in caz contrar, daca este vorba de o obligatie contractuala, raspunderea va fi contractuala in functie de obligatiile prevazute in contractele prepratorii.

Acordul de vointa. Oferta si acceptarea.

Elementele acordului de vointa

Acordul de vointa se realizeaza prin intalnirea concordanta a doua sau mai multe vointe individuale. Aceasta intalnire are loc prin propunerea unei persoane facuta alteia de a incheia un contract si prin acceptarea pura si simpla, fara nicio rezerva a acelei propuneri de catre cel caruia i-a fost facuta. Propunerea de a incheia un contract se numeste oferta. Consimtamantul exprimat fara rezerva de catre destinatarul ofertei de a incheia contractul respectiv poarta denumirea de acceptare. Oferta si acceptarea trebuie emise in forma ceruta de lege, pentru incheierea valabila a contractului. Daca de exemplu, forma ceruta de lege pentru contractul proiectat este autentica, sub sanctiunea nulitatii, oferta de a contracta si acceptarea acesteia trebuie incheiate si ele in forma autentica.

Oferta de a contracta

Def. Oferta, (policitatiune, ii mai zic unii asa…numa eu cred ca isi dus cu pluta aia) este propunerea pe care o persoana o face unei alte persoane sau publicului in general, de a incheia un contract in anumite conditii. Ea reprezinta o manifestare unilaterala de vointa prin care emitentul face cunoscuta tertilor intentia sa de a contracta conditiile esentiale ale contractului. Oferta poate fi exprimata expres, in scris sau verbal, ori tacit.

Conditiile ofertei

Fiind o manifestare de vointa, oferta trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale de valabilitate ale consimtamantului. Conditiile esentiale de validitate ale ofertei sunt:

  • Oferta trebuie sa fie completa, adica sa cuprinda elementele necesare pentru realizarea acordului de vointe. Doua dintre aceste elemente sunt indispensabile: natura contractului si obiectul contractului.
  • Oferta trebuie sa fie ferma. Caracterul neechivoc este dat de lipsa oricaror rezerve legate de continutul acestei oferte.
  • Oferta sa fie emisa in forma ceruta de lege pentru validitatea contractului proiectat.

 

 

Oferta si alte manifestari de vointa

Oferta nu trebuie confundata cu propunerea adresata unor persoane nedeterminate, cu solicitarea de oferte ori cu invitatia la negociere.

Forta obligatorie a ofertei

In noua reglementare oferta de a contracta trebuie calificata ca un act juridic unilateral producator de efecte juridice, uneori cu valoarea unui angajament unilateral si in consecinta, uneori are un caracter irevocabil. Legiuitorul face mai multe distinctii legate de revocabilitatea si irevocabilitatea ofertei, in functie de calitatea acestui act si de contextul in care el a fost emis. Urmand aceste distinctii, obsersam urmatoarele situatii cu efecte proprii:

  1. In cazul cand oferta facuta unei persoane prezente, adica ofertantul si destinatarul ofertei se afla fata in fata, in acelasi lox, fara sa se fi acordat un termen pentru a o examina si accepta, il obliga pe ofertant numai daca a fost acceptata imediat, integral si fara rezerve. Aca oferta nu este acceptata imediaat, ofertantul nu are nicio obligatie.
  2. In cazul in care oferta este facuta unei persoane absente problema fortei obligatorii este mai complexa, de aceea trebuie sa distingem dupa cum oferta este cu termen sau fara termen de acceptare
  • Oferta cu termen este oferta care include un termen in mod explicit. Ea este irevocabila de indata ce autorul ei se obliga sa o mentina un anumit termen sau cand poate fi considerata astfel in temeul acordului partilor al practicilor statornicite intre acestia, al negocierilor sau al uzantelor.
  • Oferta fara termen adresata unei persoane absente, daca oferta nu include niciun termen de acceptare si este adresata unei persoane determinate care nu este prezenta atunci ea trebuie mentinuta conform CC un termen rezonabil dupa imprejurari pentru ca destinatarul sa o primeasca sa o analizeze si sa expedieze acceptarea.

Retractarea si revocarea ofertei de a contracta

  1. Retractarea sau retragerea ofertei , fie ca ea este cu termen sau fara termen, asadar revocabila sau irevocabila, adresata unei persoane prezente sau uneia absente poate avea loc in mo liber si necenzurat oricand pana la momentul ajungerii ofertei la destinatar sau cel tarziu concomitent cu acest moment. Retractarea impiedica formarea contractului.
  2. Revocarea ofertei reprezinta actul juridic unilateral de revenire asupra ofertei initiale si care intervine dupa momentul ajungerii ofertei la destinatar.
  • Daca oferta este irevocabila datorita existentei unui termen explicit sau implicit de acceptare a ofertei, atunci dupa momentul ajungerii ofertei la destinatar declaratia de revocare nu mai produce niciun efect.
  • Daca oferta este irevocabila ca urmare a existentei termenului rezolanbil, in conditiile ofertei fara termen adresate unei persoane absente, atunci revocarea ofertei nu impiedica incheierea contractului decat daca ajunge la destinatar inainte ca ofertantul sa primeasca acceptarea sau dupa caz inaintea savarsirii actului sau faptului care potrivit prevederilor CC determina incheierea contractului.

Oferta produce efecte juridice abia din momentul ajungerii ei la destinatar, adica potentialul acceptant.

Caducitatea ofertei

Este vorba de diversele situatii in care actul unilateral al ofertei nu mai produce niciun efect, datorita unor cauze externe de vointa ofertantului. Legiuitorul a prevazut caducitatea ofertei pentru urmatoarele situatii:

  1. Acceptarea nu ajunge la ofertant in termenul stabilit in oferta sau in termen rezonabil
  2. Destinatarul refuza oferta
  3. In mod exceptional survenirea incapacitatii sau decesul ofertantului pot sa genereze caducitatea ofertei ( regula e ca oferta e valabila)

Natura juridica a ofertei

In legatura cu temeiul juridic al angajarii raspunderii ofertantului, este aplicabila teoria ofertei- act juridic- izvor de obligatii-. In aceasta conceptie, se sustine ca oferta facuta cu termen expres sau tacit este un act juridic unilateral de drept civil generator al unui raport obligational intre ofertant si destinatarul ofertei. Am fi in prezenta unei obligatii unilaterale in care ofertantul este debitor al prestatiei negative de a nu revoca oferta inauntrul termenului de acceptare, iar destinatarul ofertei este creditorul acestei prestatii.

Acceptarea

def. Acceptarea consta in manifestarea vointei juridice a unei persoane de a incheia un contract in conditiile stabilite in oferta ce i-a fost adresata in acest scop.

Conditiile acceptarii

In ceea ce priveste continutul sau, acceptarea este necesar sa indeplineasca urmatoarele conditii:

  • Sa fie pura si simpla, adica sa fie in concordanta cu oferta
  • Sa fie neindoielnica- adica sa ateste in mod neechivoc intentia destinatarului ofertei de accepta aceasta oferta
  • Sa nu fie tardiva, o conditie esentiala este ca acceptarea sa fie facuta in interiorul termenului de acceptare adica in interiorul termenului in care oferta se considera a fi irevocabila.
  • Sa fie emisa in forma ceruta de lege pentru valabilitatea contractului proiectat

Acceptarea poate fi expresa, in scis sau verbal sau tacita. Este tacita atunci cand rezulta cu certitudine din anumite actiuni sau atitudini. Inceputul executarii contractului de catre destinatarul ofertei are valoare de acceptare a ofertei.

Acceptarea necorespunzatoare

Daca exprimarea vointei destinatarului ofertei este in sensul incheierii unui contract, dar nu respecta una sau mai multe din cerintele acceptarii prezentate mai sus, nu putem considera contractul ca fiind incheiat. Legiuitorul avand in vedere acest aspect a prevazut doua situatii in care manifestarea de vointa a destinatarului ofertei, desi nu respecta conditiile acceptarii trebuie tratata intr-un anumit mod. Este vorba de

  1. Acceptarea necorespunzatoare a ofertei. Daca raspunsul destinatarului ofertei cuprinde abateri de la conditiile acceptarii atunci el nu poate fi considerat acceptare.
  2. Acceptarea tardiva este si ea o acceptare necorespunzatoare a ofertei din perspectiva conditiilor temporale. Legiuitorul distinge, dupa modelul mai tuturor codificarilor moderne dupa:

-acceptarea peste termen care este o acceptare manifestata neindoielnic abia dupa expirarea termenului de acceptare prevazut in oferta. Intr-o atare sitautie contractul nu se considera incheiat decat daca autorul ofertei il instiinteaza de indata pe acceptant ca intelege totusi sa considere contractul incheiat.

- acceptarea intarziata care este o acceptare facuta in termenul prevazut in oferta dar care a ajuns la ofertant dupa expirarea acestui termen insa din motive neimputabile acceptantului. Intr-o atare situatie, contractul trebuie considerat incheiat daca oferntatul nu il instiinteaza pe acceptant de indata ca nu intelege sa considere contractul incheiat.

Retragerea (retractarea) acceptarii

Conditia esentiala pentru ca retragerea acceptarii sa opereze este aceea ca ea sa nu fi ajuns la destinatar sau sa ajunga cel tarziu concomitent cu acceptarea.

Acceptarea este un act juridic unilateral supus comunicarii.

Momentul si locul incheierii contractului

Ca regula de principiu, contractul trebuie considerat format in momentul si in locul in care oferta si acceptarea concorda.

Momentul incheierii contractului

Dupa cum am vazut, marea majoritate a contractelor sunt consensuale. Urmare a acestui fapt, momentul incheierii contractului coincide de regula , cu momentul realizarii acordului de vointe. Fac exceptie contractele solemne care se incheie in momentul indeplinirii formalitatilor prevazute de lege pentru valabilitatea lor. Pentru operatiunea de determinare a momentului incheierii contractului este absolut necesar sa distingem in primul rand, intre doua ipoteze:

  1. Determinarea momentului incheierii contractului intre persoane prezente.

Sunt similate acestor contracte din punct de vedere al determinarii momentului incheierii lor, si contractele perfectate prin telefon, deoarece partile isi percep, direct si nemijlocit, declaratiile de vointa. Stabilirea momentului incheierii acestor contracte este lipsit de dificultati.

  1. Determinarea momentului incheierii contractului intre persoane neprezente

Este vorba de acele sitautii cand oferta se trimite prin posta , curier, telegraf, email etc sau in cazul inc are, in general, intre oferta si acceptare trece un interval de timp. In literatura de specialitate au fost propuse pentru a se determina momentul incheierii contractului in aceste ipoteze mai multe teorii sau sisteme:

  • Sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii
  • Sistemul expedierii acceptarii
  • Sistemul receptiunii acceptarii. Aceasta este solutia adoptata de noul cod civil Contractul se considera incheiat in momentul cand acceptarea a ajuns la ofertant , fiind suficient ca scrisoarea sau telegrama sa fie pusa in cutia postala, predata la poarta, secretariat sau serviciul de curier al interprinderii. Numai intr-un asmenea moment, acceptarea se definitiveaza, neputand fi revocata.
  • Sistemul informarii sau luarii la cunostiinta

Momentul incheierii contractului prin acceptare implicita a ridicat unele probleme in doctrina si au fost oferite urmatoarele solutii:

  • Daca legea, uzantele partilor sau uzantele in general sau intelegerea prealabila a partinlor nu prevad nimic in legatura cu momentul incheierii contractului prin acceptare implicita, contractul poate fi incheiat numai prin instiintareaa, in orice forma a ofertantului de incheierea cotnractului
  • Prin exceptie, daca exista o intelegere prealabila, uzanta, sau legea prevede o alta solutie pentru ipoteza acceptarii implicite, aceasta solutie se va aplica.

Locul incheierii contractului

Momentul incheierii contractului constituie criterul in functie de care se determina si locul incheierii sale. In cazul contractelor intre persoane neprezente, avand in vedere sisteul receptiei acceptarii, locul incheierii contractului este localitatea unde ofertantul primeste corespondenta cu acceptarea.

Determinarea continutului contractului in functie de oferta si acceptare

Atunci cand exista problee cu privire la continutul contractului se pot apela la urmatoarele instrumente pentru a clarifica acest continut:

  • Acordul asupra elementelor esentiale. Acordul se considera incheiat din momentul in care , in cursul negocierilor, partile convin asupra elementelor esentiale ale contractului., realizandu-se astfel ceea ce se cheama un acord suficient. Elementele secundare pot fi abandonate de parti, pentru conventii ulterioare, subsecvente acordului suficient. Aceste elemente fac obietul asa numitelor clazu deschise adica al clauzelor explicite sau implicite acordului partilor al caror continut va fi stabilit in viitor.
  • Clauza de fuziune si clauzele extrinseci. In cuprinsul contractului final, grija formala a partilor se manifesta adesea prin intermediul asa numitei clauze de fuziune. Prin intermediul acestei clauze, partile decid inlaturarea din contract a oricaror documente extracontractuale sau acorduri care au fost utilizate in faza precontractuala.
  • Clauzele standard. Clauza standard reprezinta stipulatiile stabilite prealabil de una dintre parti pentru a fi utilizate in mod general si repetat si care sunt incluse in contrct fara sa fi fost negociate cu cealalta parte.
  • Clauzele surprinzatoare sau neuzale. In definirea clauzelor neuzare , legiuitorul procedeaza la o enumerare non limitativa a acestora. Reprezinta astfel clauze neuzuale acele clauze standard care prevad in folosul celui care le propune: limitarea raspudnerii, dreptul de a denunta unilateral contractul, care prevad limitarea dreptului celeilalte parti de a opune exceptii. Etc. Tocmai de aceea, in decelarea efectelor unor asmenea clauze, legiuitorul a prevazut ca ele nu produc efecte decat daca sunt acceptate, in mod expres in scris de cealalta parte.