1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Raspunderea civila contractuala

Def. Raspunderea civila contractuala este definita ca fiind obligatia debitorului de a repara pecuniar prejudiciul cauzat creditorului sau prin neexecutarea, executarea necorespunzatoare ori cu intarziere a obligatiilor nascute dintr-un contract valabil incheiat.

Elementele principale ale conceptului:

  • Raspunderea contractuala este urmarea obligatiei generale de a raspunde pentru prejudiciile cauzate unei alte persoane
  • Raspunderea cotnractuala are drept scop repararea pecuniara a prejuiciilor cauzate prin neexecutarea contractului
  • Raspunderea contractuala este urmarea neexecutarii obligatiilor contractuale

Normele juridice referitoare la raspunderea contractuala sunt de doua feluri:

  • Norme juridice aplicabile raspunderii contractuale in general
  • Norme juridice specifice raspunderii in fiecare contract numit

Conditiile raspunderii contractuale in conceptia traditionala:

Pentru a fi in prezenta raspunderii contractuale se considera in general ca este necesar sa fie intrunite patru conditii :

  • Fapta ilicita
  • Prejudiciul
  • Existenta raportului de cauzalitate
  • Culpa, greseala sau vinovatia debitorului
  1. Fapta ilicita. Neexecutarea obligatiilor contractuale. Fapta ilicita savarsita de debitorul contractual consta in incalcarea dreptului celeilalte parti prin neexecutarea obligatiilor contractuale. Neexecutarea obligatiei poate fi totala sau partiala. Executarea necorespunzatoare consta in executarea prestatiei cu nerespectarea conditiilor de calitate stabilite in clauzele contractuale sau in standardele uzuale. Prin executarea cu intarziere a obligatiilor contractuale se intelege faptul ca debitorul a executat in antura prestatiile sale sau este gata sa le execute dupa implinirea termenului stabilit in contract, cauzand astfel creditorului un prejudiciu.
  2. Prejudiciul consta in consecintele daunatoare de natura patrimoniala sau nepatrimoniala, efecte ale incalcarii de catre debitor a dreptului de creanta apartinand creditorului sau contractual prin neexecutarea lato sensu a prestatiei sau prestatiilor la care s-a indatorat.
  3. Raportul de cauzalitate. Pentru antrenarea raspunderii civile contractuale este necesara existenta raportului de cauzalitate intre neexecutarea lato sensu a obligatiilor contractuale si prejudiciul suferit de creditor.
  4. Culpa sau vinovatia debitorului. Conditia culpei debitorului este in general retinuta pentru angajarea raspunderi contractuale. Gradele culpei in principiu nu au nicio relevanta decat in unele contracte. In cazul obligatiilor de rezultat s-a impus solutia potrivt careia culpa debitorului este prezumata. In cazul obligatiilor de mijloace sau de diligenta situatia este diferita. Creditorul este tinut sa faca dovada ca debitorul a fost in culpa de a nu fi folosit mijloacele adevate si nu a desfasurat o activitate diligenta care ar fi putut duce la realizarea acelui rezultat.

Concluzii finale asupra conceptiei traditionale

Def. Remediile neexecutarii cotnractului constituie acele mijloace menite sa asigure creditorului satisfactia juridico-economica asteptata de pe urma contractului in toate ipotezele in care obligatiile contractuale nu sunt executate de catre debitor.

Raspunderea contractuala nu este mai mult decat un remedii pentru neexecutarea contractului.

Raspunderea contractuala este doar una din urmarile principiului fortei obligatorii a contractului alaturi de celelalte remedii pentru neexecutare.

Raspunderea contractuala pentru fapta altuia

In principiu raspunderea contractuala este directa si persoanala. Cu toate acestea ne putem imagina numeroase situatii in care prejudiciul este cauzat in mod direct celeilalte parti de o persoana pe care creditorul si-a substituit-o in executarea obligatiilor sale contractuale. De exemplu, ne putem imagina incalcarea obligatiei de securitate rezutlata dintr-un cotnract medical, de catre un angajat al medicului.

Pentru a fi in prezenta unei raspunderi contractuale pentru fapta altei persoane este necesar ca:

  • Obligatia contractuala a debitorului sa se execute prin altul
  • Tertul interpus in executarea contrctului sa fie desemnat voluntar de catre creditor
  • Absenta de scutire de raspundere a debitorului de catre creditorul sau contractual
  • Neexecutarea obligatiilor contractuale ale debitorului principal sa constituie o fapta ilicita si culpabila a tertului interpus in executare.

 

 

Conceptia legiuitorului asupra raspudnerii contractuale

Conceptia intermediara a legiuitorului roman.

  • Latura traditionala a raspunderii atestata in textul Art. 1350 al CC atesta conceptia legiuitorului asupra raspunderii concretizata in trei idei directoare
  • Raspudnerea contractuala este pandantul principiulu foreti obligatorii a contractului (Omul e obsedat de cuvantul pandant)
  • Raspudnerea contractuala are un continut moral si se intemeiaza pe ideea de reparare a prejudiciului
  • Raspunderea generata de neexecutarea unei obligatii contractuale are un regim juridic distinct- cel al raspunderii contractuale
  • Latura moderna a raspunderii, in acord cu spiritul legislativ european in materie, este atestata de reglementarea executarii prin echivalent a obigatiilr in cadrul capitolului dedicat remediilor neexecutarii obligatiilor.

Remediile neexecutarii contractului

Remedii=drepturi ale creditorului in caz de neexecutare

principii ale invocarii remediilor

Principiile identificate in aceasta materie ar fi urmatoarele:

  • Principiul dreptului la o executare conforma

Creditorului are dreptul la indeplinirea integrala, exact si la timp a obligatiilor. Se considera ca acest tip de definitie reuneste cele trei dimensiuni ale conformitatii executarii:cantitativa, calitativa si temporala.

  • Principiul neexecutarii

Conditia fundamentala a invocarii remediilor consta in existenta unei neexecutari. Desi condtia pare simpla sunt necesare mai multe precizari:

  1. Dreptul la remedii este activat de indata ce exista o neexecutare, indiferent de insemnatatea acesteia pentru creditor.
  2. In privinta aceleiasi neexecutari trebuie sa subliniem ca elementul vinovatie nu se regaseste decat pe aclocuri in fizionomia remediilor
  3. Neexecutarea trebuie sa nu fie justificata
  4. Neexecutarea trebuie sa nu fie imputabila creditorului. Situattia este de regula cunoscuta sub numele de mora creditoris si impiedica invocarea oricarui remediu
  • Principiul favor contractus

Principiul prioritar al executarii in natura a obligatiilor debitorului. Astfel, oricat de oneroasa ar fi executarea silita in natura, creditorul are dreptul sa o solicite si sa o obtina.

  • Principiul punerii in intarziere

Regula care guverneaza noua tehnica a remediilor este aceea conform careia pentru aplicarea oricarui remediu este obligatorie punerea in intarziere a debitorului, adica acordarea unui termen suplimentar de executare. Prin exceptie, principiul citat nu trebuie aplicat in cazul in care exista o punere de drept in intarziere.

  • Principiul cumulului remediilor

Sesnsul acestui principiu este unul triplu:

  1. In primul rand remediile pot fi cumulate cu conditia ca acestea sa nu fie incompatibile
  2. In al doilea rand dreptul la daune interese este de principiu cumulabil cu orice alt remediu
  3. Schimbarea optiunii intre remedii este in principiu libera
  • Cenzura clauzelor contractuale privind remediile

Clauzele care limiteaza sau exclud anumite remedii trebuie analizate din prisma clauzelod de inlaturare sau limitare a raspunderii contractuale. Desi nu se prevede in mod expres in anumite raporturi juridce, clauzele contractuale care exclud sau limiteaza dreptul la remedii , ca si clauzele care extind acest drept, sunt uneori supuse unui contrl juridic sever generat de calitatea beneficiarului acestor clauze.

 

Clasificarea remediilor

Remedile pot fi :

  • Naturale ( care duc la atingerea scopului contractual asteptat pe calea executarii obligatiilor contractuale adica in cele din urmaintr-o maniera naturala)
  • Substitutive (care duc la atingerea rezultatului contractual asteptat intr-o reconstituire)

Intra in categoria remediilor naturale:

  • Termenul suplimentar
  • Executarea silita in natura
  • Indreptarea sau corectarea executarii
  • Repararea sau inlocuirea
  • Exceptia de neexecutarea a contractului

Intra in categoria remediilor substitutive:

  • Rezolutiunea si rezilierea
  • Reducerea prestatiilor
  • Daunele interese

Termenul suplimentar de executare

Def. Acest remediu consta in obligatia creditorului in ipteza ajungerii obligatiei la scadenta fara a fi executaa , sa acorde debitorului un termen suplimentar in care acesta sa isi execute obligatiile contractuale.

In esenta si in principiu, termenul suplimentar de executare reprezinta un remediu prealabil oricarui alt remediu reglementat de CC. Din punct de vedere practic, sensul acestui remediu este punerea in intarziere a debitorului printr-o notificare: scopul implicit al remediului ar fi acela de protectie a debitorului.

De regula, pentru ca creditorul sa invoce orice alt remediu, este necesara acordarea termenului suplimentar de executare. Prin exceptie acordarea acestui termen nu este necesara daca debitorul este pus in intarziere de drept.

 

 

 

Conditiile termenului suplimentar de executare.

Din textele legale se deduc o serie de conditii legate de forma notificarii si de continutul acesteia:

  1. Forma punerii in intarziere. Forma punerii in intarziere este liberalizate in noul cod. Ea trebuie facuta in scris si poate fi comunicata debitorului prin orice mijloc care asigura dovada comunicarii.
  2. Sub aspectul continutului punerea in intarziere a debitorului trebuie sa includa acordarea unui termen rezonabil de executare.

Exceptia de la regula acordarii termenului suplimentar.

Acordarea termenului suplimentar de executare nu este necesara in cazurile de punere de drept in intarziere. Astfel debitorul este de drept in intarziere cand:

  • Exista o stipulatie contractuala care prevede ca simpla implinire a termenului contractual de executare produce efectul unei puneri de drept in intarziere
  • O prevedere legala expresa indica punerea de drept in intarziere
  • Obligatia contractuala a debitorului nu putea fi executata in mod util decat intr-un anumit termen
  • Prin fata sa, debitrul a facut imposibila executarea in natura a obligatiei sau cand a incalcat o obligatie de a nu face
  • Anterior oricarei notificari, debitorul si-a manifestat in mod neindoielnic fata de creditor intentia de a nu executa obligatia
  • Nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani, asumata in exercitiul activiatii unei intreprinderi
  • Obligatia se naste din savarsirea unei fapte ilicite extracontractuale.

Efectele punerii in intarziere

  • Efectul principal al acoradrii termenului suplimentar de executare consta in suspendarea dreptului creditorului la remediu. Fara asuspenda insa dreptul creditorului la invocarea exceptiei de neexecutare sau la daune interese.
  • Efectul secundar al punerii in intarziere consta in faptul ca debitorul raspunde de la data punerii in intarziere de orice pierdere
  • Debitorul in cazul in care acesta a facut o oferta de executare creditorului, chiar fara a respecta conditiile punerii in intarziere a creditorului, debitorul nu poate fi considerat pus in intarziere
  • Punerea in intarziere a unuia dintre codebitorii solidari va produce efecte si in privinta celorlalti debitori.

Executarea silita in natura

Principiul consacrat de legiuitorul roman este acela ca intotdeauna cand debitorul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale, creditorul este indreptatit sa solicite executarea silita in natura. Singura exceptie de la aceasta regula este data de imposibilitatea executarii in natura. Chiar daca o asmenea executare silita innatura este extrem de oneroasa, si pentru creditor si pentru debitor, chiar daca ea se dovedeste extrem de nepractica pentru ambele parti si chiar daca pare evident ca ar fi mai utila inlocuirea sa cu remediul daunelor interese, creditorul tot nu ii poate fi refuzata pretentia de executare silita in natura decat daca ea este imposibila.

Executarea silita a obligatiilor de a da si a obligatiilor de prestare.Pentru trecerea la executarea silita innatura este necesara punerea in intarziere prealabila. Remediul executarii silite in natura include remediile repararii si inlocuirii precum si orice alt mijloc pentru a remedia o executare defectoasa.

Executarea silita a obligatiilor de a face.

Executarea ilita a obligatiilor de a face are loc intr-o maniera diversa si cel mai adesea indirecta.

  • In rimul rand, categoria obligatiilor de a pune la dispozitie creditorului un bun ( cazul tipic fiind acela al obligatiei de predare) se poate exuta silit dupa modelul ofeit de Art. 1527 CC. Este vorba de o categorie aparte din sfera obligatiilor de a face, si anume de obligatiile de praestare care reprezinta o seire de obligatii de a face executabila in natura silit.
  • Restul obligatiilor de a face nu pot fi , in principiu, executate silit in natura
  • Autorizarea creditorului ( executarea de catre creditor) apelul la un tert in vederea executarii- reprezinta doua remedii alternative in cazul obligatiilor de a face

Executarea silita a obligatiilor de anu face. Practic nu este cu putinta sa vorbim de o executare silita in natura a unei obligatii de a nu face.

Exceptia de neexecutare

Def. Atunci cand obligatiile nascute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre parti nu executa sau nu ofera executarea obligatiei cealalta parte poate, intr-o masura corespunzatoare, sa refuze executarea propriei obligatii, afara de cazul in care din lege, din vointa partilor sau din uzante rezulta ca cealalta parte este obligata sa execute mai intai.

Conditiile exceptiei de neexecutare a contractului

Pentru a putea invoca exceptia de neexecutare a contractului, trebuie sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

  1. Referitor la natura obligatiilor neexecutate: obligatiile reciproce ale partilor trebuie sa isi aiba temeiul in acelasi contract sinalagmatic
  2. Condtiile neexecutarii. Pentru invocarea acestui remediu trebuie sa existe o neexecutare a obligatiilor, chiar partiala, dar suficient de importanta din partea celuilalt contractant. Neexecutarea trebuie sa fie suficient de importanta pentru a da dreptul la acest remediu.
  3. Obligatiile reciproce trebuie sa fie ambele exigibile. Exceptia de neexecutare poate fi invocata numai daca obligatiile reciproce sunt ajunse la scadenta sau trebuie executate imediat.
  4. Neexecutarea sa nu se datoreze celui care invoca exceptia de neexecutare, fapta care l-a impiedicat pe celalalt sa isi execute obligatia
  5. Raportul contractual prin natura sa trebuie sa presupuna regula executarii simultane a obligatiilor celor doua parti

Functionarea exceptiei de neexecutare

Exceptia de neexecutare a contractului opereaza exclusiv in puterea partii care o invoca. Daca sunt indeplinite conditiile de mai sus, exceptia de neexecutare se invoca, intre partile contractante de catre partea contractanta indreptatita, in puterea sa, fara interventia judecatorului.

Nu este necesara nici conditia punerii in intarziere a celeilalte parti. Pentru invoarea exceptiei de neexecutare nu este necesara indeplinirea niciunei conditii de forma.

Efectele exceptiei de neexecutare

Exceptia de neexecutare suspenda executarea prestatiei celui care o invoca asemanator cu situatia cand el ar fi beneficiat de un termen. Avand ca efect suspendarea fortei obligatorii a contractului, partea indreptatita sa refuze executarea obligatiilor sale, nu poate fi obligata sa plateasca daune interese moratorii pe motiv ca ar fi intarziat executarea prestatiilor ce le datoreaza celeilalte parti. Exceptia de neexecutare poate fi opusa nu numai celeilalte parti, ci tuturor persoanelor ale caror pretentii se intemeiaza pe acest contract.

Dupa cem analizat efectele exceptiei de neexecutare a contractului, putem ajunge la constatarea ca ea poate fi considerata, in acelasi timp, un mijloc de aparare a partii care o invoca si un mijloc de presiune asupra celeilalte parti.

Rezolutiunea si rezilierea

 (capitolul asta ii scris ca cizma in carte…cu paragrafe repetate cu greseli gramaticale si cu un text de ti se suceste mintea=> am mai completat cu vechea carte)

Def. Rezolutiunea consta in desfacerea unui contract sinalagimatic cu executare dintr-o data , la cererea uneia din parti, pentru motivul ca cealalta parte nu a executat culpabil obligatii la care s-a indatorat. ( asta e definitia veche. De retinut faptul ca nu mai este necesara culpa in noua legislatie!)

Rezolutiunea, este deci, o cauza de incetare a contractului asociata chestiunii executarii. Pe de alta parte, rezolutiunea este un remediu oferit creditorului in caz de neexecutare – este cel mai incisiv dintre cele existente deoarece duce la incetarea contractului cu efecte retroactive.

Creditorul are dreptul de a opta intre a solicita executarea innatura, in mod exact si la termen a obligatiei , iar in cazul in care debitorul refuza sa isi execute obligatiile, creditorul este indreptatit sa opteze intre executarea silita ( in natura) a obligatiei, rezolutiunea, rezilierea contrctului sau reducerea prestatiei sau sa utilizeze orice alt mijloc precazut de lege pentru realizarea dreptului sau. Rezolutiunea este o solutie de ultim resort.

Domeniul de aplicare a rezolutiunii.Domeniul predilect al rezolutiunii este dat de contractele sinalagmatice.

Tipuri de rezolutiune

Odata ce creditorul a ales sa invoce rezolutiunea el poate opta intre doua tipuri de rezolutiune:

  • Rezolutiunea judiciara
  • Si rezolutiunea unilaterala extrajudiciara

Acest drept de optiune constituie o noutate absoluta in pesagul juridic romanesc. Alaturi de principalele tipuri de rezolutiune, noua reglementare cunoaste si rezolutiunea legala de drept ( atunci cand legea prevede expres ca neexecutarea obligatiilor la termen atrage dupa sine rezolutiunea) si rezolutiunea de drept conventionala ( care opereaza in temeiul pactelor comisorii)

Aceluiasi creditor ii este deschisa in mod suplimentar si o optiune limitata intre rezolutiunea totala si rezolutiunea partiala a contractului.

Rezolutiunea unilaterala reprezinta o premmiera petnru dreptul pozitiv romanesc si trebuie salutata ca un are castig. In esenta acest tip de rezolutiune presupune posibilitatea creditorului chiar si in lipsa unui pact comisoriu expres de a invoca rezolutiunea contractului pentru neexecutare fara a apela la foruri judiciare sau la orice autoritate exterioara propriei vointe, in maniera unilaterala si extrajudiciara.

Conditiile neexecutarii rezolutorii

Din criteriile oferite de legiuitor se pot desprinde urmatoarele cerinte referitoare la neexcutarea contractuala pentru a putea fi invocata rezolutiunea:

  1. Neexecutarea trebuie sa preiveasca o obligatie contractuala
  2. Neexecutarea trebuie sa fie suficient de grava. Neexecutarea poate fi totala ( caz in care nu se mai pune problema evaluarii gravitatii) sau poate fi partiala ( caz in care criteriul utilizat pentru determinarea gravitatii este imporatanta.) Indeobste in doctrina, se face trimitere la ideea de cauza oricat de insignificanta ar fi din punct de vedere obiectiv neexecutarea daca ea ar fi privita independent de contract, daca ea lipseste de interes contractual creditorul atunci neexecutarea este suficient de grava din perspectiva rezolutiunii.

Rezolutiunea judiciara

In privinta acestui tip de rezolutiune, sunt necesare cateva observatii la nivelul conditiilor substantiale si formale de invocare a sa:

  • Conditia substantiala unica a rezolutiunii juridicare consta in neexecutarea insemnata
  • Conditia formala a rezolutiunii judiciare este aceea ca, in prealabil, debitorului sa i se fi acordat un termen suplimentar de executare.

Rezolutiunea unilaterala

Rezolutiunea unilaterala consta in acea rezolutiune care opereaza in puterea creditorului, fara apelul la instanta de judecata. De regula, libertatea creditorului in a alege rezolutiunea unilaterala este totala. Prin exceptie in anumite situatii, legiuitorul impune necesitatea unei rezolutiuni judiciare.

Pentru o buna intelegere a mecanismului rezolutiunii unilaterale este necesara o prezentare a conditiilor in care aceasta opereaza:

  1. In primul rand, astfel cum am anticipat conditia de fond este aceea a existentei unei neexecutari insemnate
  2. Prima conditie formala : existenta unei puneri in intarziere
  3. Declaratia unilaterala de rezolutiune. Este actul central al mecanismul rezolutiunii unilaterale. In esenta , aceasta declaratie consta intr-un act unilateral supus comunicarii prin care creditorul isi manifesta vointa de a desfiinta unilateral contractul pentru neexecutare.
  4. Conditia de efectivitate a rezolutiunii unilaterale- notificarea rezolutiunii. Este vorba de fapt, de comunicarea declaratiei de rezolutiune debitorului. Notificarea aferenta, care trebuie sa fie scrisa, conform textului citatt, poate sa insoteasca declaratia de rezolutiune sau sa fie inclusa in aceasta. Esentiala este insa chestiunea comunicarii sale catre debitor.

Rezolutiunea conventionala intemeiata pe pactele comisorii.

Reprezinta acea rezolutiune care poate opera judiciar sau unilateral in virtutea unei clauze rezolutorii ( numita chiar de legiuitor pact comisoriu) prin care partile stabilesc in prealabil care neexecutare contractuala poate sa atraga rezolutiunea.

Conditiile de validitate si de functionare/invocare a pactelor comisorii:

  • Conditia transparentei pactelor comisorii. Pentru ca rezolutiunea conventionala sa opereze, este necesar ca pactele comisorii sa fie stipulate expres si ca ele sa prevada in maniera neechivoca obligatiile a caror neexecutare atrage rezolutiunea sau rezilierea de drept a contractului.
  • Pactul comisoriu trebuie invocat cu buna credinta
  • Neexecutarea definita in pactul comisoriu trebuie sa se fi produs si sa aiba o gravitate suficienta
  • Conditia formala pentru operarea rezolutiunii conventionale este aceea a notificarii specializate. Punerea prealabila in intarziere este necesara numai daca pactul comisoriu prevede acest lucru. Obligatia creditorului de a aduce la cunostinta debitorului , prin intermediul unei notificari , faptul ca a invocat rezolutiunea contractului si conditiile in care acesta opereaza.

Reducerea prestatiilor

Intelesul sau este urmatorul: daca neexecutarea obligatiilor nu este suficient de insemnata pentru a se putea invoca rezolutiunea totala a contractului creditorul desi nu are dreptul sa invoce rezolutiunea, va avea dreptul la reducerea proportionala a prestatiilor cu conditia ca aceasta sa fie posibila. Reducerea proportionala a prestatiilor este in realiztate o rezolutiune partiala, in masura neexecutari obligatiilor uneia din parti. Pentru o corecta intelegere a mecanismului reducerii prestatiilor trebuie sa facem urmatoarele precizari:

  • Conditia substantiala a reducerii prestatiilor este existenta unei neexecutari (este indiferent gravitatea acesteia)
  • Conditia substantiala a posibilitatii reducerii prestatiilor.
  • Conditii formale ale reducerii prestatiilor . Este necesra acordarea prealabila a termenului suplimentar de executare. Tot sub aspect formal trebuie sa retinem ca reducerea prestatiilor poate opera in vointa creditorului sau judiciar.

Rezolutiunea anticipata

Este vorba de situatiile in care existenta neexecutarii esentiale din partea debitorului exista deja anterior scadentei obligatiilor sale, astfel incat este neeconomic si injust pentru creditor sa astepte scadenta obligatiilor creditorului pentru a putea invoca rezolutiunea. Lipsa unei reglementari speciale in materie de rezolutiune anticipata ne poate determina sa credem, la prima vedere, ca lipseste o conditie esentiala a rezolutiune si anume neexecutarea determinata si actuala.

In anumite situatii, debitorul poate fi decazut din beneficiul termenului suspensiv ( cazurile care duc la pierderea acestui termen au fost tratate mai inainte…nu a credeti, verificati!)

In egala masura este posibila rezolutiunea anticipata si in cotnextul punerii de drept in intarziere a debitorului.

Rezilierea

Rezilierea contractului reprezinta o forma de rezolutiune a acestuia ale carei efecte nu au caracter retroactiv, ci numai pentru viitor. Adesea se ai sublinieaza insa si o a doua diferenta fata de rezolutiune si anume aceea ca rezilierea este specifica acelor contracte in care executarea este succesiva spre deosebire de rezolutiunea care se aplica in general contractelor cu executare TZAC PAC, sau uno ictu.

Conditile de invocare a rezilierii atat la nivel substantial cat si la nivel formal sunt identice cu cele al rezolutiunii , insa au specificul lor. La nielul conditiilor substantiale este necesara si in cazul rezilerii o neexecutare insemnata. La nifelul conditiilor de forma, invocarea rezilierii trebuie sa indeplineasca exact conditiile formale ale rezolutiunii unilaterala respectiv ale celei judiciare.

Efectele rezolutiunii si rezilierii

Efectele intre parti

Pronuntarea rezolutiunii de catre instanta sau declararea unilaterala a acesteia are ca efect desfiintarea temeiului juridic care leaga partile contractului. O asemenea desfiintare va avea ca efect nasterea obligatiilor reciproce de restituire a prestatiilor neexecutate.

Regula fundamentala este aceea ca restituirea prestatiilor se va face in natura. Regula cunoaste nuantari si exceptii

  • In ipoteza in care restituirea in natura nu este posibila , restituirea se face prin echivalent
  • La restituirea prestatiilor este aceea ca , la restituirea in natura a acestora, se va tine seama de momentul incare debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie.
  • Incapabilul va fi tinut la restituirea prestatilor doar in limita imbogatiiri sale, apreciata la data cererii de restituire.
  • Cumulul restituirii cu executare prin echivalent. Restituirea in natura sau prin echivalent poate fi dublata de o cerere de despagubiri- daune interese, in masura in care creditorului obligatiei contractuale neexecutate i-a fost cauzat un prejudiciu

Efectele rezolutiunii si rezilierii in raporturile fata de terti

Regula de baza care guverneaza aceste efecte este cea a desfiintarii drepturilor tertilor constituite de catre dobanditorul initial intre momentul incheierii contractului si cel al desfintarii acestuia. Exceptii de la regula:

  • Actinea in restituire nu poate fi formulata fata de tertul dobanditor, daca regulile de carte funciara il impiedica sa o faca.
  • Actiunea in restituire nu poate fi utilizata nici impotriva dobanditorului de buna credinta a unui mobil, daca acesta dovedeste intrunirea tuturor conditiilor, pentru dobandirea proprietatii asupra bunurilor mobile prin posesia de buna credinta.
  • Restituirea nu va putea fi solicitata nici tertului care a uzucapat bunul ce face obiectul actiunii in restituire.

Executarea prin echivalent

Notiunea de daune interese

Def. Prin daune interese intelegem despagubirile in bani pe care debitorul este indatorat sa le plateasca in scopul reparari prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii culpabile a obligatiilor contractuale.

Caracteristici ale daunelor interese:

  • Caracterul pecuniar al daunelor interese. Intotdeauna daunele interese se stabilesc in bani.
  • Daunele interese au vocatia cumulului cu celelalte remedii. In ceea ce priveste remediul daunelor interese, acesta are vocatia primara de a fi cumulat cu oricare dintre remediile existente.

Conditiile daunelor interese

Spre deosebire de celelalte remedii, in cazul de fata, nu este necesara punerea prealabila in intarziere a debitorului. Sensul este acela ca acordarea de daune interese se poate realiza in toate cazurile in care exista o neexecutare culpabila si aceasta cauzeaza creditorului un prejudiciu.

Conditii:

  • In primul rand este necesar sa existe o neexecutare a unei obligatii contractuale. Orice abatere de la principiul fortei obligatorii a contractului constituie sub aspectul neexecutari o condtie primara suficienta pentru acordarea de daune interese.
  • In al doilea rand, este necesara dovedirea culpei sau vinovatiei debitorului in neexecutarea obligatiilor contractuale. In ce priveste prova culpei, legiuitorul reglementeaza un sistem legal bazat pe prezumtii in aceasta privinta, prevaznd ca , in cazul neexecutarii obligatiilor contractuale culpa debitorului este prezumata.
  • In al treilea rand este necesara existenta prejudiciului. In ce priveste conditiile prejudiciului pentru ca aceasta sa poata fi reparat, noua reglementare cuprind o serie de reguli destul de precise. Aceste reguli sunt:
  1. Regula repararii prejudiciului cert. Intra in sfera prejudiciului cert bineinteles, prejudicul actual, dar si prejudiciul viitor, cat si prejudiciul rezultat din pierderea unei sanse.
  2. Regula repararii prejudiciului previzibil.
  3. Regula repararii prejudicului material si a prejudiciului moral
  4. Repararea prejudicului este limitata de mora creditoris, sau mai lard, de orice neexecutare imputabila creditorului ( chiar fara culpa)
  5. Repararea prejudiciului este limitata de obligatia creditorului de minimizare a prejudiciului. Din textul lega indicat se deduce existenta unei obligatii a creditorului de a depune diligente in sensul inlaturarii consecintelor prejudiciabile pe care le are neexecutarea , daca aceste diligente stau in puterea sa
  6. In ce priveste proba prejudiciului, CC instituie doua reguli. In primul rand, intotdeauna sarcina probarii prejudiciului apartine creditorului. In al doilea rand, proba neexecutarii nu il scuteste pe creditor de sarcina probei prejudiciului.
  7. Existenta unui raport de cauzalitate.

Clasificarea daunelor interese

Daunele interese sunt de doua feluri:

  • Compensatorii
  • Moratorii

Daunele interese compensatorii sunt despagubiri in bani care se platesc creditorului pentru a ii repara prejudiciul ce i-a fost cauzat prin neexecutarea totala sau partiala ori executarea necorespunzatoare a obligatiilor de catre debitor.

Daunele interese moratorii sunt despagubirile in bani care reprezinta echivalentul prejudiciului provocat creditorului prin intarzierea executarii obligatiei de catre debitor.

Principala deosebire dintre cele doua categorii de daune interese consta in aceea ca daunele interese compensatorii inlocuiesc executarea in natura a obligatiilor contractuale si prin urmare nu se cumuleaza cu aceasta. Cu alte cuvinte, debitorul nu poate fi tinut in acelasi timp, la plata de daune interese compensatorii si la executarea in natura a prestatiilor la care s-a indatorat prin contract. Dimpotriva, daunele interese moratorii se cumuleaza intotdeauna cu executarea in natura a obligatiei sau cu plata de daune interese compensatorii.

Clauzele de modificare a raspunderii

Marea majoritate a normelor juridice aplicabile acestei materii sunt supletive. Asa se explica faptul ca pot fi modificate prin acordul de vointa al partilor. Conventia prin care partile contractatante stabilesc expres clauze de modificare a raspunderii lor este necesar sa fie incheiata inainte de neexecutarea prestatiilor si de producerea prejudiciului. Clauzele de neraspundere permit identificarea a trei categorii de clauze valabile de modificare a raspunderii contractuale.:

  • Clauza de exonerare de raspudnere pentru anumite cazuri exceptate sau culpe determinate
  • Clauze de plafonare sau limitare a raspudnerii
  • Clauze de agravare a raspunderii
  1. Clauze valabile care exonereaza raspudnerea. Clauzele prin care debitorul este exonerat de raspudnere pentru neexecutare sunt nule. In schimb, sunt valabile si pot fi stipulate in cotnract, clauze prin care debitorul este exonerat de raspundere atunci cand, neexecutarea lato sensu a obligatiilor se datoreaza unei culpe determinate, cum este neglijenta sau imprudenta. Astfel de clauze sunt lipsite de efect atunci cand prejudiciile sunt cauzate direct persoanei ( vietii, integritatii corporale, bla bla bla)
  2. Clauze valabile de limitare a raspunderii. Clauzele de plafonare sau limitare a raspunderii sunt acele stipulatii contractuale prin care partile stabilesc o limita maxima a despagubirilor la plata carora debitorul poate fi obligat pentru neexecutarea lato sensu a prestatiilor la care s-a indatorat, chiar daca prejudicul suferit de creditor depaseste aceasta limita. Si aceste clauze sunt valabile numai daca debitorul nu se face vinovat de dol sau de culpa grava.
  3. Clauze valabile prin care se agraveaza raspunderea. Suntem in prezenta agravarii raspunderii atunci cand prin acordul de vointa al partilor, debitorul isi asuma raspunderea in ipoteza cand neexecutarea de catre el a prestatiilor la care s-a obligat se va datora unor cazuri de forta majora determinate. Asadar, debitorul renunta la unele cazuri de forta majora pentru care legea il exonereaza de raspundere.

Evaluarea daunelor interese

Stabilirea intinderii daunelor interese poate fi facuta de instanta de judecata, direct prin lege sau prin acordul de vointa al partilor.

Evaluarea judiciara

Evaluarea judiciara a daunelor interese se face prin hotarare judecatoreasca. Stabilirea intinderii daunelor interese de catre instantele de judecata are loc cu respectarea principiului repararii integrale a prejudiciului in scopul repunerii creditorului in situatia in care s-ar afla daca debitorul ar fi executat intocmai prestatiile la care s-a indatorat. Evaluarea trebuie sa fie facuta in functie de momentul pronuntarii hotararii judecatoresti.

Evaluarea legala

Evaluarea legala a daunelor interese se circumscrie sferei obligatiilor care au ca obiect prestatia de a da o suma de bani la care legiuitorul adauga si cazul obligatiilor de a face care pot fi evaluate in bani. In ceea ce priveste evaluarea legala, vom atinge cu aceasta ocazie si chestiunea evaluarii conventionale.

  1. Obligatiile pecuniare. Obligatiile de acest fel se pot executa intotdeauna in natura. In cazul lor, debitorul poate fi obligat sa plateasca numai daune interese moratorii ( nu si compensatorii, ar fi iredundant)
  2. Cuantumul daunelor interese moratorii este cel stabilit de parti sau de lege.
  3. Creditorul nu trebuie sa faca dovada existentei si intinderii prejudiciului cauzat prin intarzierea in executare a obligatiei. Cuantumul daunelor interese moratorii , conventional sau legal stabilit de parti este unul fix, astfel incat el nu poate fi modificat prin proba faptului ca prejudicului suferit de creditor este mai mic.
  4. Daunele interese moratorii sunt datorate in principiu , din ziua scadentei obligatiei de plata.
  5. Reguli speciale de obligatii pecuniare. Avem in vedere, in principal, OG 12/2011 privind dobanda legala renumeratorie si penalizatoare pentru obligatiile banesti ( in principiu orice dobanda legala prevazuta de o lege speciala)
  6. Evaluarea daunelor interese in materie de obligatii pecuniare trebuie sa tina seama de clasificarea legala a acestora in dobanda legala renumeratorie ( dobanda datorata de debitorul obligatiei de a da o suma de bani la un anumit termen, calculata pentru perioada anterioara implinirii termenului scadentei obligatiei. ) si dobanda legala penalizatoare ( dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta.)
  7. Dobanda legala (adica dobanda aplicata in toate situatiile in care partile nu au prevazut cuantumul dobanzii) este stabilita de Art. 3 din OG 13/2011 astfel:
  • Rata dobanzii legale renumeratorii este egala cu nivelul ratei dobanzii de referinta a BNR-ului
  • Rata dobanzii legale penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta plus 4 puncte procentuale
  1. Partile sunt libere sa stabileasca rata dobanzii pentru sumele datorate in baza contractului dintre el. Dobanda conventioanala nu poate depasii cu peste 50% dobana legala ( sa stiti daca aveti de aface cu camatarii)
  2. Evaluarea daunelor interese moratorii in cazul obligatiilor de a face si a altor obligatii decat cele pecuniare. Creditorul are dreptul la plata unor daune interese moratorii egale cu dobanda legala. Acestea se pot calcula spre deosebire de cazul obligatiilor pecuniare, numai de la data punerii in intarziere a debitorului. Exceptiile de la aceasta regula sunt date de situatiile in care :
  • s-a stipulat o clauza penala care prevede un alt cuantum al daunelor interese
  • creditorul poate dovedi un prejudicu mai mare cauat de intarzierea in executarea obligatiei

 

Evaluarea conventionala a daunelor interese

Stabilirea intinderii despagubirilor poate avea loc si prin acordul de vointa al creditorului si debitorului intervenit inainte de producerea prejudiciului. Aceasta intelegere se numeste clauza penala. Alaturi de clauza penala tot cu titlu de evaluare conventionala a daunelor interese, legiuitorul reglementeaza si arvuna

Clauza penala

In intelesul traditional al acestei notiuni, clauza penala reprezinta o stipulatie contractuala prin care partile evalueaza anticipat daunele interese contractuale. Dandu-i o noua expresie legiuitorul prevede: “ Clauza penala este aceea prin care partile stipuleaza ca debitorul se obliga la o anumita prestatie in cazul neexecutarii obligatiei principale. Din definitia legala se desprinde limpede ca evaluarea anticipata nu trebuie sa priveasca neaparat o prestatie monetara. Dimpotriva, poate fi vorba de obligatia de a da sau de obligatia de a face ceva. Stipularea clauzei prezinta o mare utilitate deoarece se evita dificultatile de evaluare judiciara a daunelor interese, creditorul nefiind obligat sa dovedeasca existenta si intinderea prejudiciului.

Clauza penala are un caracter accesoriu ceea ce deterina independenta conventiei in care ea a fost stipulata de eventuala nevalabilitate a clauzei penale si totodata dependenta clauzei penale de valabilitatea conventiei principale. Prin exceptie stignerea obligatiilor prin rezolutiune sau reziliere nu va duce la stingerea efectelor clauzei penale prevazute pentru neexecutare.

Creditorul are dreptul de a opta in cazul neexecutare intre executarea silita in natura a obligatiei principale si cea a executarii clauzei penale. Acest drept de optiune nu exista decat daca neexecutarea este culpabila din partea debitorului. Ca si in cazul optiunii pentru remedii, alegerea nu este recunoscuta decat creditorului.

Functionarea clauzei penale.

Clauza penala devine exigibila cand sunt intrunite conditiile raspunderii contractuale a debitorului.

Chestiunea cumulului:

  • atunci cand clauza penala a fost prevazua pentru neexecutarea obligatiilor nu poate fi cumulata cu executarea lor in natura si nici cu eventualele daune interese compensatorii
  • atunci cand clauza penala a fost prevazuta pentru executarea necorespunzatoare , ea se poate cumula cu remediul executarii silite in natura
  • clauza penala poate fi cumulata cu cele daunele interese moratorii daca exista si intarziere in executarea obligatiilor

Chestiunea mutabilitatii (modificarii clauzei penale)

  • in principiu, instanta nu poate modifica in niciun fel cuantumul clauzei penale
  • prin exceptie clauza penala poate fi modificata de instanta de judecata in doua ipoteze:
  1. micsorarea este admisibila in cazul in care obligatia principala a fost executata partial si aceasta executare profita creditorului
  2. micsorarea este admisibila si in cazul in care penalitatea este vadit excesiva fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului

Ipoteze speciale de functionare a clauzei penale

Legiuitorul aduce in discutie doua cazuri speciale de functionare a clauzei penale:

  • cazul in care obligatia principala este indivizibila
  • daca obligatia principala este divizibila, atunci si penalitatea este divizibila si va fi suportata numai de catre codebitorul vinovat de neexecutare si nuai pentru partea de care acesta este tinut.

Arvuna

Clauza de arvuna este o stipulatie contractuala cu functii diverse. Ea stabileste ce se intampla cu o anumita suma de bani sau cantitate de bunuri fungibile platita de un contractant celuilalt la momentul incheierii contractului.

Def. Arvuna este o stipulatie contractuala in care se prevede ca aceasta suma va fi restituita indoit celeilalte parti daca nu se executa contractul din cauza partii care a priit arvuna sau se retine daca nu se executa contractul din cauza partii care a platit arvuna, precum si in cazul special in care aceasta din urma se dezice de incheierea contractului, daca i s-a conferit acest drept.

Clauza de arvuna poate avea urmatoarele roluri:

  • de a confirma incheierea contractului
  • de a permite dezicerea celui care a avansat arvuna
  • de a penaliza una din parti

la nivelul conditiilor de validitate , retinem ca sunt valabile toate observatiile pe care deja le-am facut cu ocazia clauzei penale in legatura cu caracterul accesoriu al acesteia. Pe de alta parte, in mod partial, regasim in cazul arvunei si conditiile raspunderii contractuale. In primul rand, uneori este necesara conditia culpei/vinovatiei uneia dintre parti. Alteori aceasta conditie nu este necesara sa fie probata. Prejudiciul nu este necesar sa fie probat.

Efectele arvunei

 In cazul clauzei de arvuna confirmatorie, deoarece arvuna este socotita un avans al executarii prestatiilor uneia din parti, semn al incheierii contractului, se produc urmatoarele efecte speciale:

  • daca partea care a dat arvuna nu executa , fara justificare obligatiile asumate prin contract, cealalta parte este indreptatita sa retina arvuna (rol penalizator)
  • cu taote acestea, partea care a primit arvuna sau partea care a dat-o in cazul neexecutarii culpabile din partea celilalte parti, poate solicita rezolutiunea sau dimpotriva, poate solicita un alt remediu, de exemplu, executarea silita in natura a celeilalte parti.
  • In cazul executarii prestatiei datorate, arvuna se socoteste avansul acestei executari

In cazul clauzei de arvuna dezicere, se produc urmatoarele efecte:

  • In primul rand, arvuna dezicere permite celui care a dat-o sa se dezica de contract, adica sa il denunte unilateral.
  • In cazul in care contractul se executa din nou arvuna se imputa asupra prestatiei datorate de cel care a dat arvuna
  • In cazul in care cotnractul se desfiinteaza din cauze neimputabile arvuna trebuie restituita in intregime

Riscurile contractului

Intreaga problematica a riscurilor contractuala este generata de situatiile in care din cauze neimputabile ( forta majora, caz fortuit), contractul nu poate fi exercitat

Aceasta problema se afla in stransa legatura cu una din cauzele de stingere a obligatiilor: imposibilitatea fortuita de executare. Astfel, atunci cand o obligatie contractuala nu mai poate fi executata, datorita unui eveniment de forta majora si in cazuri speciale de caz fortuit, in principiu , obligatia se stinge. Debitorul se afla liberat de obligatia pentru imposibilitatea de executare. Se disting doua cazuri si urmatoarele conditii:

  • In cazul imposibilitatii absolute de executare a cotnractului, acesta se desfiinteaza automat, adica de plin drept, fara a fi necesara vreo formalitate.
  • In cazul imposibilitatii relative de executare ( incluzand imposibilitatea partiala si pe cea temporala) creditorul va putea invoca orice remediu este pus la dispozitia sa pentru neexecutarea cu exceptia executarii silite in natura si a daunelor interese pentru partea imposibil de executat sau pentru partea temporar imposibil de executat.
  • Obligatia debitorului de a notifica creditorului survenienta evenimentului fortuit intr-un termen rezonabil din momentul in care debitorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca imposibilitatea de executare
  • Dovada imposibilitatii revine debitorului

Riscurile in contractele translative de proprietate

In noua reglementare , transferul riscurilor este separat de cel a transferului proprietatii si este legat de un moment care poate fi evaluat strict, adica cel al predarii. Exista doua cazuri:

  • Daca bunul nu a fost predat, riscul ramane in sarcina debitorului obligatiei de predare
  • Daca creditorul a fost pus in intarziere de catre debitor, riscul se transfera in sarcina creditorului de la data punerii sale in intarziere.

Загрузка...