Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Cesiunea de creanta

Reg. Noul cod civil dedica acestei operatiuni juridice un intreg capitol, Capitolul I, intitulat “ Cesiunea de Creanta”, avand doua sectiuni 1. Cesiunea de creanta general, 2. Cesiunea de creanta constatata printr-un titlu normativ, la ordin sau la purtator.

Def. Cesiunea de creanta este legal definita de Art. 1566 CC, conform caruia cesiunea de creanta este conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanta impotriva unui tert.

Acest contract are urmatorii subiecti de drept: creditorul care transmite creanta si care se numeste cedent; dobanditorul creantei care se numeste cesionar; tertul asupra caruia exista creanta, adica debitorul care se numeste debitor cedat. Partile contractulu de cesiune sunt cedentul si cesionarul.

Domeniul de aplicare al cesiunii de creanta

Dispozitiile legale referitoare la cesiunea de creanta nu sunt aplicabile pentru:.

  1. Cesiunile care nu au natura contractuala
  2. Transferurile de creanta realizate pe calea unei transmisiuni universale sau cu titlu universal
  3. Transferul titlurilor de valoare si altor instrumente financiare.
  4. Transmisiunile cu titlu particular realizate pe calea succesiunii testamentare

Poate face obiectul unei cesiuni, in principiu, orice fel de creanta, ndiferent care este obiectul sau. Acest principiu al liberei cesibilitati cunoaste o serie de exceptii complexe precum:

  1. Nu pot face obiectul cesiunii creantele care sunt declarate netransmisible prin lege ( ex. Creante intuitu personae)
  2. Creantele avand ca obiect o alta prestatie decat plata unei sume de bani daca prin efectul transmisiunii, obligatia va fi : in mod substantial mai oneroasa.
  3. Partile raportului obligational pot stabili caracterul inalienabil al creantei, cu conditia existentei unui interes legitim. Exceptii aici, sunt:
  4. Debitorul a consimtit cesiunea
  5. Inalienabilitatea creantei nu a fost expres stipulata
  • Cesiunea priveste o creanta care are ca obiect o suma de bani.

Functiile cesiunii de creanta

Acestea sunt:

  1. Functia translative- se realizeaza transferul creantei
  2. Functia de instrument de plata- prin intermedul cesiunii de creanta se paote stinge o datorie a debitorului fata de creditor
  3. Functia de instrument de credit- cesiunea de creanta poate sa satisfaca functia de instrument de credit
  4. Functia de garantie-asa numita cesiune fiducie, adica imobilizarea creantei in patrimoniul cesionarului pana la executarea unei anumite obligatii a cedentului fata de acesta.

Conditiile de valabilitate ale cesiunii de creanta

Cesiunea de creanta este un contract, astfel cum se desprinde din definitia legala oferita de artt 1566 CC. In consecinta , sub aspectul validitatii, ea trebuie sa indeplineasca conditiile generale legale impuse oricarui contract. (capacitate, consimtamantul, obiect determinat si licit, cauza licita si morala). Cesiunea de creanta se incheie valabil prin simplul acord de vointa al partilor, fiind un contract consensual. Cesiunea cu titlu gratuit trebuie sa fie incheiata cu respectarea conditiilor de forma pentru validitatea ei.

In mod normal nu se cere consimtamantul debitorului. Ca exceptie insa, acest transfer al creantei nu se poate produce daca creanta este legata in mod esential de persoana creditorului.

In concluzie, cesiunea de creanta este guvernata de principiul consensualismului si ca nu este necesar consimtamantul debitorului cedat pentru validitatea cesiunii. Pentru efectivitatea cesiunii de creanta, este necesar ca aceasta operatiune sa fie facuta opozabila debitorului cedat, care este nimic altceva decat un tert fata de actul incheiat intre cedent si cesionar.

Conditiile de efectivitate ale cesiunii de creanta.

Intre cedent si cesionar, cesiunea isi produce toate efectele din momentul incheierii contractului de cesiune. Pentru opozabilitatea ei fata de terti, trebuie indeplnite anumite formalitati de publicitate.

Opozabilitatea cesiunii fata de debitorul cedat si fata de tertii interesati se realizeaza conform Art. 1578-1581 prin:

  1. Acceptarea cesiunii de catre depbitor ( prin inscris cu data certa)
  2. Notificarea scrisa ( pe suport de hartie sau format electronic)
  3. Inscrierea in arhiva electronica- in cazul cesiunii unei universalitati de creante, actuale sau viitoare, este prevazut in CC ca fata de terti, opozabilitatea nu se realizeaza decat prin inscrierea cesiunii in arhiva electronica.
  4. Cererea de chemare in judecata
  5. Opozabilitatea fata de tertii asimilati debitorului cedat (prin acceptare sau notificare)
  6. Notarea in cartea funciara

Efectele cesiunii de creante

Principalul efect al cesiunii este transmiterea dreptului de creanta de la cedent la cesionar. Efectele cesiunii trebuie analizate pe trei coordonate: intre cedent si cesionar, fata de terti, si pe de alta parte intre terti.

Efectele cesiunii intre parti:

  1. Transferul creantei

Cesiunea de creanta are ca efect principal transferul dreptului de creanta, ut singuli, din patrimoniul cedentului in patrimoniul cesionarului Creanta se transmite asa cum a existat in patrimoniul cedentului, adica impreuna cu : a) toate drepturile pe care cedentul le are in legatura cu creanta cedata si drepturile de garantie precum si accesoriile creantei. ( dobanzi si alte venituri).

Transmiterea integrala a drepturilor, garantiilor si accesoriilor creantei cesionate, cunoaste o exceptie, anume, cedentul nu poate transmite cesionarului posesia bunului luat in gaj fara acordul constituitorului.Creanta se transmite la valoarea ei nominala. Este posibila si o transmitere partiala a creantei. La transmisiunea integrala a creantei, revine si obligatia cedentului de a preda cesionarului inscrisul constatator al creantei.

  1. Obligatia de garantie

Atunci cand cesiunea de creanta se face cu titlu oneros, cedentul are o obligatie de garantie fata de cesionar. In consecinta, cedentul raspunde fata de cesionar de existenta actuala si valabla a creantei si a accesoriilor sale. Garantia pentru existenta actuala nu presupune si o raspundere pentru solvabilitatea debitorului decat. Obligatia de garantie nu exista in cazul titlului gratuit., in cel al sesiunii unui drept aleatoriu si nici atunci cand dreptul cesionat a fost desfiintat datorita unor cauze posterioare cesiuni ( cu exceptia cauzelor retroactive) Ceedentul este tinut de asemenea sa raspuna si pentru evictiune.

Efectele cesiunii de creanta fata de terti si intre terti

Fac parte din categoria tertilor toate persoanele cu exceptia cedentului si a cesionarului si a succesorilor lor universali si cu titlu universal.

  1. Efectele inainte de notificare sau acceptare

 Cesiunea de creanta produce efecte in sesnsul ca este opozabila debitorului cedat numai din momentul acceptarii sau comunicarii cesiunii de catre sau catre acesta.

Daca cesionarul comunica debitorului existenta contractului de cesiune, debitorul are dreptul sa suspende plata pana in momentul prezentarii dovezii scrise a cesiunii. Din faptul ca debitorul ignora cesiunea, considerandu-se mai departe debitor al cedentului, rezulta s alte consecinte precum: iertarea de datorie ce i-ar fi fost facuta de catre cedent, chiar cu titlu gratuit, este valabila; debitorul poate opune cedentului prescriptia extinctiva ori compensatia. Daca este actionat in justitie de cesionar debitorul poate refuza plata si poate opune chitantele semnate de cedent anterior notificarii cesiunii, chiar daca acestea nu au data certa.

  1. Efectele dupa notificare

Dupa indeplinierea cerintelor de publicitate a cesiunii, debitorul cedat devine debitor exclusiv al cesionarului si nu mai poate face plata in mana cedentului. Efectele sunt urmatoarele:

  1. Debitorul cedat poate sa opuna cesionarului toate mijloacele de aparare pe care le-ar fi putut invoca impotriva cedentului.
  2. Debitorul cedat poate sa opuna cesionarului plata facuta cu buna credinta unui creditor aparent
  3. Debitorul cedat care a acceptat cesiunea prin inscris cu data certa, nu mai poate opune cesionarului compensatia pe care o putea opune cedentului (exceptie de la litera a de mai sus)
  4. Cesionari succesivi

In raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleiasi creante se nasc raporturi complexe care sunt guernate de regula prior tempore, potior jure, articulata diferit, in functie de modalitatea de publicitate aleasa de aceasta categorie de terti. Astfel       

  1. Daca s-au facut mai multe cesiuni ale aceleasi creante, va dobandi creanta acela dintre cesionari care a facut primul notificarea cesiunii catre debitorul cedat sau celuia caruia a obtinut primul acceptarea cesiunii prin inscris cu data certa.
  2. In raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleaiasi creante este preferat cel care si-a inscris mai intai cesiunea la arhiva, indiferent de data cesiunii sau a comunicarii acesteia catre debitor.
  3. Creditorii cedentului, pana la notificarea sau acceptarea cesiunii de catre debitor, sunt considerati terti fata de cesiunea intervenita intre debitorul lor care este cedentul si cesionar. Deci cesiunea nu le este opozabila si pot urmari creanta cedentului fata de debitorul cedat. Dupa realizarea publicitatii cesiunii, dreptul respectiv de creanta a iesit din patrimoniul cedentului si din gajul lor general.

Regimul special al cesiunii creantelor constatate printr-un titlu normativ

Titlurile normative cuprind o mare varietate de inscrisuri constatate printr-un titlu normativ detinatorului sau titularului acestora la plata unei sume de bani ( cec, cambrie) sau la totalitatea drepturilor asupra unor marfuri, la drepturi societare ( actiuni) etc. Se prevad doua reguli speciale privind circulatia acestor creante:           

  1. Acestea nu se pot transmite prin simplul acord de vointa
  2. Acestea cunosc un regim de transmisiune special reglementat prin lege speciala

Exista insa si o serie de reguli generale precum:

  1. In cazul titlurilor nominative, transmisiunea se mentioneaza atat pe inscrisul respectiv, cat si in registrul tinut pentru evidenta acestora.
  2. In cazul titlurilor la ordin, este necesara pentru realizarea transmisiunii aplicarea girului, dupa regulili aplicabile in materie de cambie
  3. In cazul titlurilor la purtator, creanta incorporata in aceste inscrisuri se transmite prin remiterea materiala a acestora ( traditiune, ex cecului)

Odata prezentat un astfel de titlu spre plata, plata trebuie facuta fara ca debitorul cedat sa poate invoca vreo exceptie legata de fondul raportului obligational. Exceptii de la aceasta regula

  1. Debitorul poate invoca nulitatea absoluta a titlului.
  2. Debitorul poate invoca orice exceptii sau aparari care reies neindoielnic din cuprinsul titlului
  3. Debitorul poate invoca si taote exceptiile personale pe care le are impotriva detinatorului actual al titlului.
  4. Detinatorul care a dobandit titlul in frauda debitorului, nu se va putea prevala de regimul acauzal al titluli de valoare.
  5. Caracterul acauzal al titlurilor de valoare are drept consecinta faptul ca, chiar si in ipoteza in care emitentul titlului proveaza ca acesta a fost pus in circulatie fara voia sa, el nu va avea dreptul sa reguze plata catre detinatorul de buna credinta.

Subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei

Reglementare: Subrogatia este reglementata in Cap. 2 titulul 6 cartea 5 din CC, Art. 1593-1598

Def. Subrogatia personala este un mijloc de transmitere a obligatiilor, care consta in inlocuirea creditorului dintr-un raport juriic obligational (creditor initial) cu o alta persoana care, platind datoria debitorului, debine creditor al acestuia din urma ( subrogat, solvens, sau creditor prin subrogatie), dobandind toate drepturile creditorului platit.

Functiile subrogatiei:

  • O modalitate de realizare a platii
  • Un mijloc de transmisiune a obligatiilor

Este de observat ca efectul subrogator ca urmare a platii efectuate de catre un tert nu este totdeauna o consecinta automata a platii efectuate de un tert. De aceea, CC prevede urmatoarele: Plata facuta de un tert stinge obligatia daca este facuta pe seama debitorului.in acest caz, tertul nu se subroga in drepturle creditorului platit decat in cazurile si conditiile prevazute de lege.

In lipsa subrogatiei cel care faca plata datoriei debitorului ar avea un drept de regres impotriva acestuia, dupa caz pe temeiul contractului de mandat, contractulu de imprumut, gestiunii de afaceri sau in cazul in care niciuna din ipotezele de mia sus nu ar fi aplicabile pe temeiul imbogatirii fara justa cauza.

Legiuitorul instituie doua tipuri de subrogatie prin plata:

  1. Conventionala
  2. Legala

Mai exista de asemenea:

  1. Subrogatie totala
  2. Sobrogatie partiala

Subrogatia conventionala

Isi are izvorul in acordul de vointa dintre tertul care plateste si creditorul platit sau dintre tertul care plateste si debitorul obligatiei. Drept urmare este de doua feluri:        

  1. Subrogatie consimtita de creditor
  2. Subrogatie consimtita de debitor

Subrogatia consimtita de creditor

Aceasta subrogatia opereaza prin acordul de vointa realizat expres intre creditorul initial si tertul care plateste datoria debitorului. Nu este necesar si consimtamantul debitorului. Exista doua exceptii: Creditorul care reguza plata daca debitorul il instiinteaza ca se opune la aceasta si daca natura obligatiei sau conventiei partilor impune ca obligatia sa fie executata numai de debitor).

Conditii pentru subrogatie:

  1. Stipulata expres
  2. Sa fie concomitenta cu plata

Subrogatia consimtita de debitor

Subrogatia consimtita de debitor are loc prin acordul de vointa intervenit intre debitor si un tert, de la care debitorul se imprumuta pentru a il plati pe creditor, subrogand pe tertul imprumutator in drepturile creditorului sau initial. Nu este necesar consimtamantul creditorului.

Pentru a fi valabila subrogatia consimtita de debitor este necesar sa indeplineasca anumite conditii:

  1. Actul de imprumut si chitanta de plata a datoriei sa imbrace forma inscrisului cu data certa
  2. In actul de imprumut sa se stipuleze expres ca debitorul a imprumutat suma de bani pentru a face plata datoriei sale fata de creditor
  3. In chitanta de plata sa se arate expres ca plata s-a facut cu suma imprumutata de debitor de la tert.

Subrogatia legala

Subrogatia legala opereaza de plin drept, fara a fi necesar consimtamantul creditorului platit sau al debitorului a carui datorie se plateste.

Cazuri posibile in care opereaza subrogatia:

  1. In folosul celui care , fiind el insusi creditor al aceluiasi debitor, plateste pe un alt creditor ce are preferinta
  2. In folosul celui care, dobandind un bun ce face obiectul unei garantii asupra acestuia plateste pe titularul creantei, pentreu a preintampina urmarirea bunului, aia scoaterea lui la vanzare publica sau la preluarea sa in contul creantei si a il pastra in patrimoniul sau
  3. In folosul celui care fiind obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei are interesul sa stinga datoria si il plateste pe creditor
  4. In folosul mostenitorului care plateste din bunurile sale datoriile mostenirii.
  5. In alte cazuri prevazute de lege:
  • In cazul asigurarilor
  • In cazul instrainarii bunului obiect al locatiunii
  • In cazul platii nedatorate

Efectele subrogatiei:

 Efectul prncipal al subrogatiei indiferent ca este legala sau conventionala este acela ca subrogatul ia locul creditorului platit si poate execita toate drepturile si actiunile acestuia impotriva debitorului. De asemenea el beneficiaza si de toate garantiile care insotesc creanta.

Efectele subrogatiei partiale

Cand plata a fost facuta doar partial, subrogatia in drepturile creditorului va opera si ea partial, deci numai in masura platii efectuate. In principiu subrogatia ar trebui sa se produca proportional cu plata efectuata ( cazul creditorilor chirografari)

In cazul in care creditorul initial este titularul unei garantii, intre creditorul initial si subrogat se naste un concurs cu privire la incasarea creantei, iar subrogarea nu se mai realizeaza proportional, ci unul dintre cei doi, creditorul initial sau subrogat va avea prioritate. Solutionarea conflictului:

  1. Cand creditorul initial este titularul unei garantii, el are prioritate in exercitarea drepturilor sale pentru partea neplatitia din creanta, preferinta fata de noul creditor are semnificatia instituirii unei cauze de prioritate in obtinerea platii.
  2. Daca totusi creditorul initial s-a obligat fata de noul creditor sa garanteze suma pentru care a operat subrogatia atunci subrogatul este preferat creditorului initial.

Preluarea datoriei si cesiunea de datorie

Reglementare: Codul civil reglementeaza cu titlu direct preluarea datoriei in Art. 1599-1608. Capitolul III cuprinde doua sectiuni, una dedicata caracteristicilor generale si modalitatilor prin care se poate realiza cu titlu direct preluarea de datorie, cealalta este dedicata preluarii de datorie prin contract incheiat cu debitorul.

Def. Preluarea de datorie reprezinta operatiunea juridica prin care datoria unui debitor (debitorul initial) este preluata de un tert fata de rapotrul obligational initial (debitorul nou) care va fi obligat impreuna cu debitorul initial sau singur, liberandu-l pe primul de datorie, fata de creditorul raportului obligational initial ( creditor).

In contextul vechiului cod, cesiunea de datorie era definita ca fiind acea operatiune juriica prin care un debitor (denumit debitor cedent) transmite datoria sa unei alte persoana ( numita debitor censionar) care se obliga de regul, in locul sau fata de creditorul cedat.

Preluarea datoriei este o notiune mai larga ce include cesiunea de datorie. Observatia preliminara catre trebuie facuta este ca noura reglementare a preluarii de datorie are un caracter limitat de natura personala a raportului obligational- ea nu poate opera fara acordul creditorului.

Caracteristicile cesiunii de datorie:

  1. Existenta unei datorii vechi care se transmite la debitorul cesionar cu toate accesoriile, garantiile si toate mijloacele de aparare si exceptiile ce o insotesc
  2. Debitorul cesionar poate sa ramana singurul indatorat fata de creditorul cedat, debitorul cedent fiind liberat ( insa numia in conditiile existentei acordului expres din partea creditorului cedat)
  3. Transferul datoriei s-ar realiza prin acordul de vointa intervenit exclusiv intre cedent si cesionar fara consimtamantul creditorului cedat, fara insa a ii fi opozabil creditorului in lipsa unui acord expres din partea acestuia
  4. Transformarea partiala a raportului obligational originar prin stingerea garantiilor consimtite de terti pentru a garanta executarea obligatiei initiale

Preluarea de datorie nu e admisibil sa produca efecte ntegrale in raporturile dintre debitorul cedent si debitorul cesionar fara acordul creditorului si fara cel al tertilor garanti.

Modalitati directe de preluare a datoriei

Transmisiunea datoriei se poate realiza pe doua cai:

  1. Prin contract incheiat intre debitorul initial ( debitor cedent) si nou debitor ( debitorul cesionar)
  2. Prin contract incheiat intre creditor si noul debitor ( de fapt aceasta ar fi in realitate o novatie, drept urmare acest caz reprezinta o preluare a datoriei dar nu si o cesatie)

Preluarea datoriei realizata prin contract incheiat intre debitorul initial si noul debitor

Aceasta modalitate de transmisiune si transformare a obligatiei reprezinta o cesiune de datorie care se realizaeaza prin intermediul unui acord de vointe intre debitorul initial si tert. Fata de creditorul cedat, care are calitate de tert fata de contract, cesiunea de datorie nu este insa opozabila. Pentru liberarea debitorului cedent este necear acordul creditorului.

Maniera de realizare a opozabilitatii fata de creditor.

Oricare dintre contractanti poate comunica creditorului contractul de preluare a datoriei, solicitand acordul acestuia. In cazul in care creditorul nu raspunde in termenul precizat, preluarea este considerata refuzata.

Efectele cesiunii de datorie pana la acordul creditorului sau in cazul refuzului sau de a accepta cesiunea

Intre parti efectele cesiunii se produc de la incheierea contractului. Pana la acceptare sau refuz acestia pot modifica sau sa ii puna capat. Debitorul cesionar trebuie sa execute la timp obligatia preluata. Creditorul nu are niciun drept propriu impotriva debitorului cesionar insa are impotriva debitorului cedent.

Efectele cesiunii de datorie dupa acordul creditorului.

Dupa acordul creitorului, noul debitor il inlocuieste pe cel vechi si il libereaza pe acesta din urma de obligatia de plata fata de creditor. (exceptie daca debitorul cesionar e insolvabil). Partile la contract pot convenii ca noul debitor sa nu il inlocuiasca pe cel vechi, drept urmare creditorul va avea doi debitori fiecare cu drepturile si obligatiile lor.

In raporturile dintre creditor si noul debitor, creditorul se poate prevala de toate drepturile pe care le avea contra vechiului debitor, dupa cum noul debitor poate invoca impotriva creditorului toate apararile exceptiile cauzele de stignere a datoriei sau de amanare a platii pe care le putea invoca vechiul debitor.

Efectele asupra garantiilor creantei initiale

  1. Daca este vorba de garantii consimtite de catre debitorul initial si care pot fi despartie de persoana debitorului, acestea se mentin in totalitate.
  2. Daca este vorba de garantii consimtite de terti cu privire la creanta initiala, fie ca este vorba de garantii persoanle fie ca este vorba de garantii reale, acestea se vor stinge
  3. Daca este vorba de o preluare de datorie in cadrul careia nu se convine la liberarea debitorului initial toate garantiile vechii obligatii se mentin in totalitate in favoarea creditorului, alaturi de orice eventuale garantii care aduc dupa sine obligatia asumata de tert de a achita datoria fata de creditor

Preluarea de datorie realizata prin contract incheiat intre creditor si noul debitor

Preluarii de datorie in maniera contractului incheiat in mod direct intre creditor si noul debitor care preia datoria debitorului initial, ii sunt aplicabile dispozitiile generale in materia preluarii de datorie si nicio dispozitie dintre cele aplicabile preluarii de datorie prin contract incheiat cu debitorul.Efectele translative ale datoriei in sarcina noului debitor, efectele asupra mijloacelor de apare ca si efectele in privinta garantiilor sunt guvernate de aceleasi reguli ca si la cesiunea de datorie. Nu este nevoie de acordul debitorului initial.

Ineficacitatea preluarii datoriei

Daca preluarea datoriei este desfiintata, obligatia debitorului initial renaste cu toate accesoriile sale.

Procedeele prin care se poate realiza indirect cesiunea de datorie.

Este de mentionat ca, asazisul caracter direct este dat insa de existenta unei conventii referitoare in mod direct la transmisiunea datoriei, insa ea poate face parte dintr-un contract complex care sa prevada si cesiunea de datorie si astfel se vorbeste de cesiunea de datorie indirecta.

In contextul vechiului cod civil, sa sustinut ca ar trebui incluse in aceasta categorie de cesiune de datorie indirecta, expromisiunea, adpromisiunea sau delegata imperfecta, delegatia perfecta, novatia prin schimabre de debitor si stipulatia pentru altul ( ca mijloace prin care creitorul dobandeste un drept propriu impotriva noului debitor si pastreaza drepturile existente fata de vechiul debitor sau dobandeste un drept nou renuntand la drepturile impotriva vechiului debitor) In noua reglementare o asemenea trasnsmisiune indirecta se paote realiza in continuare prin stipulatia pentru altul, deoarece toate celelalte ipoteze sunt deja acoperite de regleentarea preluarii de datorie.

Delegatia imperfecta

Are loc atunci cand creditorul delegatar accepta pe debitorul delegat, dar nu consimtea la liberarea delegantului ( debitorul initial) pastrand doi debitori, atat pe delegant (debitorul initial) cat si pe delegat ( noul creditor). Astazi, delegatia imperfecta este cuprinsa in reglementarea expresa a cesiunii de datorie realizata prin contract incheiat intre debitorul initial si noul debitor. Delegatia perfecta ( in cazul in care creditorul accepta cesiunea) sau imperfecta este complet acoperita in noul cod civil de operatiunea de cesiune a debitorului.

Stipulatia pentru altul poate constitui un astfel de procedeu atunci cand stipulantul este debitor al tertului beneficiar in cadrul unui alt raport juridic preexistent. In contractul intervenit intre stipulant si promitent se poate stipula ca promitentul se obliga sa plateasca tertului beneficiar, creditor al stipulantului, datoria stipulantului. Astfel, tertul beneficiar daca accepta stipulatia poate cere executarea prestatiei de la promitent, dreptul sa nascandu-se direct din contractul incheiat de promitent cu stipulantul.

Preluarea/cesiunea de datorie ca accesoriu al transmiterii unui bun sau cesiunii unui contract

Preluarea de datorie se mia poate realiza in anumite cazuri expres prevazute de lege si ca un efect accesoriu al transmiterii unui bun. Este vorba de cele mai multe ori de o cesiune de datorie. Se pot retine in sfera acestei maniere de transmisiune de datoriee:

  1. Art 1811 CC in materia locatunii, care prevede opozabilitatea contractului de locatiune fata de dobanditorul bunului inchiriat, daca nu s-a prevazut in contractul de locatiune ca si cauza de incetare instrainarea bunului.Prin derogarea insa de la dreptul comun al preluarii de datorie, dar si al cesiunii de contract-liberarea locatorulu initial, prin exceptie de la prevederile in materrie de preluare de datorie si de la cele aferente cesiunii de contract se porduce si fara consimtamantul creditorului decat si in plus toate garantiile constituite anterior de catre locatar sau de terti in favoarea locatarului pentru executarea obligatiilor sale se mentin in totalitate.
  2. Dobanditorul unui bun asigurat este tinut sa respecte contractul de asigurare incheiat de catre autorul sau si asigurator avand insa si posibilitatea de a al rezilia
  3. Mai este si cazul obligatiilor reale care se transmit o data cu bunul si il obliga pe noul proprietar ( obligatiile propter re)
  4. In general putem retine ca avem de a face cu o transmisiune cu titlu accesoriu a unei datorii si in toate celelalte sitautii in care legiuitorul insusi reglementeaza exceptii de la principiul relativitatii efectelor contractului.

Preluarea de datorie se mai poate face si prin cesiune de contract insa acest fapt va fi analizat in capitolul urmator.

Cesiunea de contract

Reglementare: Codul civil cuprinde o reglementare generala referitoare la cesiunea de contract- este vorba de art. 1315-1320 din sectiunea intitulata Cesiunea contractului.

Prin cesiune de contract se intelege o cesiune globala a pozitiei contractuale pe care o parte o are in contract, in maniera independena de cesiunea individuala a continutului contractului- drepturi si obligatii.

Def. Cesiunea de contract reprezinta contractul (contract de cesiune) incheiat intr-o parte (contractant cedent) a unui contract aflat in curs de executare ( contract cedat) si un tert fata de acest contract ( contractant cesionar ) prin care se convine la transmisiunea drepturilor si obligatiilor contractuale asupra si fata de contractantul din contractul initial ( contractant cedat) si care are ca efect atat transmisiunea acestor drepturi si obligatii cat si liberarea contractantului cedent, sub conditia existentei consimtamantului contractanatului cedat la aceasta operatiune.

Structura subiectiva

Cesiunea de contract reprezinta o conventie bilaterala incheiata intre contractantul cedent si contractantul cesionar. Cesiunea de contract este o conventie bipartida, insa pentru efectivitatea acesteia (adica pentru a produce efecte fata de un anumit tert fata de contractul de cesiune si anume, fata de contractantul cedat) este necesar consimtamantul contractantului cedat.

Tipuri de cesiune

Rezumand observatiile de mai sus legate de structura subiectiva a cesiunii de contract retiem ca aceasta operatiune se poate realiza:

  1. Cu titlu principal
  • Printr-o operatiune in trei persoane care partipa la un acord tripartit
  • Printr-o conventie bilaterala intre contractantul cedent si contractantul cesionar care este facut apoi opozabila tertului-contractant cedat
  • In sfarsit, poate fi vorba de o cesiune de cotnract a carei efectivitate sa fie asigurata de consimtamantul anticipat al contractantului cedat
  1. Cu titlu accesoriu- prin instrainarea unui bun mobil sau imobil care face obiectul unui anumit contract
  2. In mod exceptional cesiunea de contract se mai poate realiza si prin exprimarea unei prerogative recunoscuta legal ( cazul dreptului de preemtiune)
  3. Cesiunea de contract poate sa fe conventionala
  4. Legala

Conditii de validitate si efectivitate

Conditiile de fond, conditiile de forma si conditiile de efectivitate ale cesiunii de contract sunt urmatoarele:

  1. In ce priveste conditiile de fond (generale) cesiunea de contract fiind un contract trebuie sa intruneasca toate conditiile de validitate ale contractelor. ( plus daca e contract special si conditiile respective)
  2. Conditiile de forma. Cesiunea de contract se incheie valabil prin simplul acord de vointa al partilor, fiind un contract consensual (exceptie, cand se incheie sub forma unui contract special ce implica conditii de forma se respecta acele conditii)
  3. Conditie de efectivitate- consimtamantul contractantului cedat.
  4. Conditie de efectivitate- prestatiile din cotnractul initial sa nu fie inca integral executate

 

Efectele cesiunii de contract

Caracterul complet al cesiunii de contract ( cesiunea de contract perfecta) presupune o transmisiune totala a drepturilor obligatiilor contractuale ale unei parti si ca aceasta transmisiune totala implica si liberarea contractantului cedent de obligatiile sale. Pentru ca acest efect total sa se produca este necesar ( cu exceptiile prevazute de lege) consimtamantul contractantului cedat. In lipsa acestei ultime conditii, cesiunea de contract este incompleta (cesiunea de contract imperfecta)

Efectele cesiunii de contract pana la momentul exprimarii consimtamantului sau lipsa exprimarii acestuia

Legiuitorul nu este adeptul unei patrimonializari totale ale raportului obligational, motiv pentru care apreciaza ca nu este posibila transmisiunea unei datorii fara consimtamantul creditorului acesteia. In cazul cesiunii de contract, exact aceeasi ratiune a determinat legalea efectelor cesiunii de contract de exprimarea consimtamantului contractantului cedat.

Intre parti conventia de cesiune a contractului produce efecte dupa regulile principiului fortei obligatorii a contractului. Asadar intre parti fectul translativ al raportului obligational se produce si acestea trebuie sa aiba o conduita contractuala corespunzatoare acestei reguli.

Fata de contractanatul cedat conventia de cesiune nu produce niciun efect in lipsa acordului sau.

Efectele cesiunii de contract dupa exprimarea consimtamantului contractantului cedat

Consimtamatnul contractantului cedat ocupa un rol central in operatiunea preluarii de datorie. Pentru exact acelasi motive, rolul este similar in cadrul cesiunii de contract. Momentul exprimarii consimtamantului coincide cu momentul realizarii opozabilitatii fata de contractantul cedat a operatiunii cesiunii de contract. Exprimarea consimtamantului trebuie sa imbrace forma care este impusa cesiunii de contract, adica forma ceruta de lege pentru validitatea contractului.

Momentul cesiunii de contract

Acest moment coincide cu cel in care se produc efectele cesiunii de contract fata de contractantul cedat. In principiu, din momentul exprimarii consimtamantului contractantului cedat, se produc efetele cesiunii de contract.

Efectele intre contractantul cedent si contractanatul cesionar ale cesiunii de contract, in conditiile exprimarii consimtamantului contractanatului cedat, sunt identice celor prezentate deja pentru ipoteza in care nu a survenit consimtamantul contractantului cedat, urmand principiul fortei obligatorii a contractului.

Efectele intre contractantul cedat si contractanatul cesionar si intre contractantul cedat si contractantul cedent. In ipoteza in care a fost exprimat consimtamantul la cesiune din partea contractantului cedat, operatiunea va produce efect liberator fata de contractantul cesionar. Prin exceptie, in cazul in care contractantul cedat a declarat ca nu il libereaza pe cedent, contractanatul cedat va avea doi debitori, pe contractanatul cedent si contractanatul cesionar.

Efectele cesiunii de contract asupra altor categorii de terti

In ce priveste creditorii cedentului si cesionarului, acestia pot ataca o potentiala cesiune facuta in frauda drepturilor lor prin actiunea pauliana. Creditorii cesionarului se vor putea indrepta si impotriva cedatului pe calea unei actiuni oblice.

In ce priveste garantiile pentru executarea obligatiilor cedatului, acestea se mentin in favoarea cesionarului ca urmare a cesiunii.

Garantiile constituite pentru executarea obligatiilor cedentului trebuie considerate stinse in cazul in care decatul consimte la liberarea cedentului, cu exceptia cazul in care tertul garant consimte la mentinerea garantiilor sale si cu privire la obligatiile noului debitor.

Exceptii de la reglementarea comuna a cesiunii de contract. Cesiunea legala de contract

Este vorba de cesiunile legale de datorie cu ocazia transmiterii unui bun. De exemplu in materia locatiunii sau in cazul dobanditorului unui bun asigurat care este tinut sa respecte contractul de asigurare incheiat de catre autorul sau si asigurator. Totodata, alaturi de cesiunea de contract aferenta transmiterii unui bun, am mai putea identifica o cesiune legala de contract si in ipoteza exercitarii dreptului de preemtiune de catre preemtor.

Загрузка...