Consideratii privind garantiile executarii obligatiilor

Prin garantii ale executarii obligatiilor se intelege totalitatea mijloacelor juridice, adica a drepturilor si actiunilor recunoscute direct de lege sau nascute prin acordul de vointa al partilor raportului obligational, prin a caror exercitare se asigura realizarea drepturilor de creanta.

Notiunea de garantie include in sfera sa atat Mijloacele juridice generale de garantare a executarii obligatiilor care sunt recunoscute tuturor creditorilor in temeiul dreptului de gaj general (denumite garantii generale ale obligatiilor) cat si pe cele speciale care revin numai anumitor creditori, peste limitele dreptuli de gaj general (denumite garantii speciale ale obligatiilor)

Creditorii care beneficiaza pentru realizarea creantei lor numai de mijloace juridice general se numesc creditori obisnuiti sau chirografari. Cei carora le sunt recunoscute sau constituite mijloace juridice speciale poarta denumirea de creditori garantati sau cu garantii.

Garantii generale ale executarii obligatiei

Mijloacele juridice generale de garantare a executarii obligatiilor se intemeiaza pe dreptul de gaj general al creditorilor .

Garantiile speciale ale executarii obligatiilor

Garantiile speciale sunt acele mijloace juridice care confera creditorului, in vederea realizarii creantei salem, anumite drepturi si prerogative, suplimentare fata de cele conferite de dreptul de gaj general. Este vorba de:

  1. Garantiile personale

Constau in angajamentul pe care o alta persoana ( garantul) decat debitorul si-l asuma fata de creditor, in scopul asigurarii realizarii creantei acestuia si care poate avea un caracter accesoriu , atunci cand garantul se obliga sa achite chiar obligatia asumata de catre debitor, daca acesta nu o aduce la indeplinire (este cazul fideiusiunii ) sau un caracter autonom, daca el isi asuma o obligatie noua independenta de cea angajata de catre debitor (este cazul garantiilor autonome)

  1. Garantiile reale

Sunt drepturi reale asupra bunurilor mobile sau imobile afectate garantarii unei obligatii, conferind titularului lor un drept de urmarire si un drept de preferinta. Ele se pot constitui fara deposedarea constituitorului (ipoteca) sau cu deposedarea lui (gajul). Desi legiuitorul il include in categoria garantiilor reale, dreptul de retentie este o garantie reala imperfecta

  1. Privilegiile

Reprezinta cauze de preferinta acordate de lege unor creditori in considerarea calitatii creantelor lor. Privilegiul confera creditorului privilegiat numai dreptul de a fi platit cu prioritate din pretul obtinut in urma vanzarii bunului grevat, fara sa asigure titularului un drept de urmarire a bunului.

Garantiile generale

Gajul general al creditorilor

Conceptul de gaj general nu se confunda cu dreptul de gaj, garantie reala speciala mobiliara. Dreptul de gaj este o garantie reala mobiliara care se constituie prin deposedarea debitorului sau a unui tert de bunul grevat, conferind titularulu sau atat un drept de urmarire, cat si un drept de preferinta. Gajul general desemneaza puterea comuna pe care o au creditorii asupra patrimoniului debitorului. In temeiul ei, creditorii pot urmarii bunurile ce se afla in patrimoniul debitorului pentru realizarea creantelor lor, fara insa a il opri sa le instraineze. Dreptul de gaj general nu confera un drept de urmarire sau un drept de preferinta.

Trasaturi caracteristice

Gajul general prezinta urmatoarele caracteristici:

  1. Este o garantie generala deoarece , de regula, are ca obiect intregul patrimoniu al debitorului, privit ca o universalitate juridice.
  2. Este o garantie comuna. El apartine tuturor creditorilor aceluiasi debitor.
  3. Debitorul nu este deposedat de bunurile sale. Debitorul pastreaza posesia si folosinta lor si poate sa le instraineze valabil prin acte juridice intre vii sau pentru cauza de moarte, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
  4. Dreptul de gaj general nu confera creditorilor dreptul de urmarire si dreptul de preferinta
  5. Gajul general este o garantie proportionala. Gajul general plaseaza creditorii intr-o pozitie de plina egalitate asupra rezultatului urmaririi bunurilor din patrimoniul debitorului.

Limitari ale dreptului de gaj general

Creditorii sunt indreptatiti sa urmareasca pentru valorificarea drepturilor lor de creanta toate elementele de activ din patrimoniul debitorului. (exceptie: bunurile care fiind insesizabile nu pot fi urmarite). Insesizabilitatea bunurilor poate fi legala sau conventionala.

  1. Insensizibilitatea legala. Bunurile insesizabile stabilite prin lege pot fi grupate in doua categorii:
  2. Bunuri insesizabile in consecinta inalienabilitatii. Toate bunurile care potrivit legii sunt inalienabile sunt si insesizabile. (ex. Proprietatea publica)
  3. Bunurile insesizabile datorita scopului pentru care sunt afectate. (exemple: bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului si familiei sale)
  4. Insesizibilitatea voluntara. De aceasta data, insensizibilitatea decurge dintr-o clauza expresa stabilita in actul de dobandire a bunului. Pe cale conventionala se poate institui inalienabilitatea bunului sau numai insensizabilitatea lui
  • Clauza de inalienabilitate. Pentru a fi valabila ea trebuie sa indeplineasca doua conditii:sa fie temporara (pentru maxim 49 de ani) si sa fie fondata pe un interes serios si legitim.
  • Clauza de insensizibilitate. Pentru valabilitate->aceleasi conditii ca la inalienabilitate.

Mijloace juridice pe care legea le acorda creditorilor in virtutea dreptului de gaj general in scopul asigurarii integrale a creantelor

Creditorii chirografari sunt supusi unui dublu risc: acela al diminuarii activului patrimonial al debitorului prin instrainarea unor elemente de activ si acela al cresterii pasivului patrimonial prin angajarea de datorii a debitorului.

Mijloace juriice intemeiate pe dreptul de gaj general:

  • Cererile de indisponibilizare a bunurilor care formeaza obiectul unui litigiu sau de evitare a diminuarii activului patrimonial al debitorului
  • Dreptul creditorilor de a interveni in procesele debitorului avand ca obiect bunuri din patrimoniul sau, cum sunt procesele de partaj de exemplu
  • Dreptul creditorilor ale caror creante s-au nasut inainte de deschiderea mostenirii sau care provin din conservarea sau din administrarea bunurilor mostenirii de a fi platiti din bunurile aflate in indiviziune inainte de partajul succesoral.
  • Actiunea in simulatie, actiunea oblica, actiunea pauliana si actiunile directe

Actiunea oblica

Def. Actiunea oblica este mijlocul juridic prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitorului atunci cand acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite in prejudiciul creditorului.

Actiunea oblica mai este cunoscuta in doctrina si sub numele de actiune indirecta sau subrogatorie. Spre exemplu, daca debitorul a suferit un prejudiciu cauzat de o alta persoana printr-o fapta ilicita si nu cere repararea lui, creditorul va putea sa actioneze pe cel responsabil in locul victimei pe cale oblica.

Domeniul de aplicare

Actiunea oblica poate privi numai exercitarea drepturilor patrimoniale ale debitorului. Pot fi exercitate pe cale oblica drepturile debitorului impotriva tertilor insotite de dreptul la actiune si susceptibile de realizare in justitie, cum sunt: dreptul la actiunea in revendicarea unui bun proprietatea debitorului; dreptul de a cere plata unei creante apartinand debitorului etc. De asemenea, intra in domeniul de aplicare a actiunii oblice si drepturi ale debitorului care sunt susceptibile de o exercitare extrajudiciara

Nu toate actiunile si drepturile patrimoniale pot fi exercitate pe cale oblica. Mai exact:

  • Creditorii nu au posibilitatea sa se substituie debitorului pentru a incheia acte de administrare a patrimoniului acestuia ( precum inchirierea unui bun) sau acte de dispozitie juridica.
  • Creditorii nu pot exercita drepturile si actiunile care sunt strans legate de persoana debitorului
  • Creditorii nu pot exercita drepturile patrimoniale precum dreptul de uz, dreptul de abitatie etc.

Conditiile actiunii oblice

Exercitarea cu succes a actiunii oblice depinde de intrunirea urmatoarelor conditii:

  • Creanta creditorului trebuie sa fie certa si exigibila. Creanta este certa atunci cand are o existenta sigura si necontestata.ea este exigibila in cazul in care creditorul poate sa ceara plata ei de la debitor.
  • Debitorul sa fie inactiv, adica sa neglijeze sau sa refuze exercitiul dreptului sau
  • Creditorul sa faca dovada unui interes serios si legitim

Momentul in care trebuie indeplinite conditiile actiunii oblice

Se ipune o distinctie, dupa cum exercitarea de catre creditor a drepturilor debitorului se realizeaza pe cale judiciara sau pe cale extrajudiciara. In primul caz, conditiile actiunii oblice trebuie indeplinite la momentul pronuntarii hotararii judecatoresti. In cel de-al doilea caz, ele trebuie intrunite la data exercitarii drepturilor debitorului , de regula, la data formularii cererii de catre creditor.

Efectele actiunii oblice

Efectele fata de tertul parat actionat in judecata.Creditorul pe cale oblica, exercita in locul debitorului drepturile pe care el le are impotriva tertului. Tertul actionat in judecata va putea opune toate exceptiile si mijloacele de aparare pe care le-ar fi putut invoca si impotriva debitorului. Exercitarea actiunii oblice nu indisponibilizeaza drepturile patrimoniale ale debitorului.

Efecte fata de debitorul pasiv. Daca debitorul a fost introdus in proces, el fiind prte fara indoiala ca efectele hotararii se vor infrange si asupra lui. In cazul in care nu a fost introdus in cauza, efectele hotararii nu se produc si fata de debitor, el fiind un simplu tert.

Efectele fata de creditorii debitorului. Daca actiunea oblica este exercitata cu succes , se va evita micsorarea patrimoniului debitorului. Situatia creata profita tuturor creditorilor in temeiul dreptului lor de gaj.

Actiunea pauliana (revocatorie)

Def. Actiunea pauliana este acea actiune prin care creditorul solicita sa fie declarate inopozabile fata de el actele juridice incheiate de catre debitor in frauda intereselor sale, cum sunt acele prin care debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate.

Actiunea pauliana se deosebeste esential de actiunea oblica. Actiunea oblica se exercita in numele debitorului in timp ce actiunea pauliana este exercitata de catre creditor in numele sau propriu. In timp ce actiunea oblica sanctioneaza inactiunea (pasivitatea) debitorului, actiunea pauliana se declanseaza ca urmare a actiunilor frauduloase ale acestuia.

 

 

Domeniul de aplicare

Actiunea pauliana presupune cu necesitate existenta fraudei. Domeniul de aplicare a actiunii pauliene se circumscrie doar sferei actelor juridice ( aproape toate actele juridice), cu excluderea faptelor juridice propriuzise. Unele acte necesita o atentie speciala in ceea ce priveste domeniul de aplicarii a act. Pauliene:

  • plata facuta in temeiul unui contract cu titlu oneros. De regula ea poate face obiectul actiunii pauliene. Exceptie este insa cazul platii facute de catre debitor unuia dintre creditorii sai, chiar daca debitorul este insolvabil, nu poate fi atacata pe cale pauliana.
  • Contractul prin care debitorul isi asuma noi datorii. In principiu, aceste acte se sustrag domeniului de aplicare a actiunii pauliene. Actiunea pauliana este totusi admisibila atunci cand scopul angajarii de noi datorii este de a diminua gajul general al celorlalti creditori prin aducerea lor in situatia de a nu isi mai putea realiaza propriile creante

Exceptii

Nu pot fi revocate pe cale pauliana urmatoarele acte:

  • Actele care privesc drepturile nepatrimoniale ale debitorului
  • Actele juridice referitoare la drepturile patrimoniale exclusive ale debitorului
  • Actele juridice privitoare la drepturile si bunurile insesizabile ale debitorului

Conditiile actiunii pauliene

Reusita actiunii pauliene depinde de indeplinirea urmatoarelor conditii:

  • Creanta creditorului trebuie sa fie certa, lichida si exigibila si de regula anterioara actului atacat
  1. Creanta trebuie sa fie certa, lichida si exigibila. Dreptul de creanta trebuie sa fie cert la momentul introducerii actiunii. Exigiblitatea si lichiditatea creantei trebuie indeplinite la momentul pronuntarii hotararii judecatoresti si nu la data introducerii actiunii.
  2. Creanta creditorului trebuie sa fie de regula anterioara incheierii de catre debitor a actului a carui inopozabilitate se solicita
  3. Admisibilitatea actiunii pauliene nu depinde de existenta unui titlu executoriu a creditorului.
  • Actul incheiat de debitor cu tertul trebuie sa fi cauzat un prejudiciu creditorului reclamant

De regula prejudiciul creditorului consta in faptul ca debitorul si-a provocat sau si-a marit o stare de insolvabilitate existenta prin incheierea actului atacat. Pentru a cauza un prejudiciu creditorului, constand in crearea sau accentuarea unei stari de insolvabilitate, actul atacat trebuie mai intai sa provoace o insaracire debitorului. Actele prin care debitorul refuza sa se imbogateasca nu sunt acte de insaracire si deci nu pot fi atacate pe cale pauliana. In schimb, renuntarea debitorului la o mostenire solvabila este considerata un act de insaracire.

 

  • Frauda debitorului

Frauda desemneaza simpla cunoastere de catre debitor a faptului ca prin perfectarea actului contestat pe cale pauliana ii cauzeaza creditorului un prejudiciu. Proba fraudei cade in sarcina creditorului.

  • Complicitatea tertului la frauda debitorului.

Exista complicitatea tertului atunci cand el a cunoscut ca prin actul atacat se cauzeaz un prejudiciu creditorului. Complicitatea tertuli nu este ceruta decat atunci cand actiunea pauliana este indreptata impotriva unui contract oneros sau o plata efectuata in temeiul unui atare act juridic.

Efectele actiunii pauliene

Raporturile dintre creditor si tertul care a incheiat actul fraudulor cu debitorul. Prin admiterea actunii pauliene actul atacat este declarat inopozabil fata de creditorul care a avut initiativa declansarii demersului judiciar. Astfel, daca prin actul atacat a fost instraiant un bun, creditorul reclamant si eventual, cel care a intervenit in proces, il vor putea urmari silit ca si cand acesta nu ar fi iesit din patrimoniul debitorului, instrainarea nefiindu-i opozabila. Este de precizat ca tertul dobanditor va putea pastra bunul , daca va plati creditorului o suma de bani egala cu prejudiciul suferit de acesta prin incheierea actului atacat.

Raporturile dintre partile actului fraudulos.Actul atacat isi mentine valabilitatea si continua sa produca efecte intre partile care au participat la incheierea lui. Tertul dobanditor cu titlu oneros care a fos invins de catre creditor sau care pastrand bunul la despagubit pe acesta are un drept de regres impotriva debitorului.

Raporturile dintre creditorul reclamant si ceilalti creditori ai debitorului. Actiunea pauliana are un efect relativ, numai cu privire la creditorul care a declansat-o si, daca este cazul, fata de creditorii care au intervenit in procesul declansat de catre reclamant.

Raporturile dintre creditorul urmaritor si creditorii proprii ai tertului. Este posibil ca creditorul urmaritor sa intre in conflict cu creditorii proprii ai tertului dobanditor, in masura in care si ei doresc sa isi realizeze creantele asupra valorilor intrate in patrimoniul acestuia prin actul fraudulos. Atunci cand creditorul urmareste in natura bunul instrainat prin actul fraudulos el nu va intra in conflict cu creditorii chirografari. Cand urmareste un drept de creanta ce consta in sume de bani, creditorul va intra in conflict cu creditorii chirografari care au un drept de creanta impotriva tertului dobanditor. Cand asupra bunului instrainat tertul a constituit garantii reale in favoarea unor creditori ai sai, acestia au statutul juridic de subdobanditorului cu titlu oneros in raporturile cu creditorul urmaritor. Prin urmare, daca creditorul nu doedeste complicitatea lor la frauda pauliana, lui ii vor fi opozabile garantiile reale constituite.

Prescriptia actiunii pauliene este de un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca prejudiciul ce rezulta din actul atacat , daca prin lege nu se prevede altfel.

Natura juridica a actiunii pauliene este cea de actiune in inopozabilitatea actului fraudulor si are configuratia unei actiuni persoanle si nu reale. Actiunea pauliana este una persoanal, intrucat ea este un atribut al gajului general, care nu asigura creditorului niciun drept real asupra bunurilor debitorului cu privite in individualitatea lor.