Constituirea societăţilor pe acţiuni este reglementată de Legea nr. 31/1990 sub două modalităţi:

  1. a) constituirea obişnuită, prin aporturile asociaţilor numită şi constituire simultană

sau fără apel la public;

  1. b) constituirea succesivă prin subscripţie publică.

Indiferent de modalitatea folosită pentru constituirea societăţii pe acţiuni, trebuie să fie întocmite contractul de societate şi statutul şi să se îndeplinească formalităţile prevăzute de lege cu parcurgerea unor operaţii succesive, întocmirea actelor constitutive, definirea şi procedura modalităţilor de constituire a societăţii, autorizarea funcţionării societăţii de către judecătorul delegat, publicitatea şi înmatricularea la Registrul Comerţului, dobândirea personalităţii juridice.

 

  1. Constituirea prin subscripţie publică

Dacă asociaţii care iniţiază constituirea societăţii pe acţiuni nu au resursele financiare necesare pentru a subscrie întregul capital al societăţii, ei pot apela lai subscripţia publică, adică pot face o ofertă de subscriere, adresată oricărei persoane care dispune, de bani şi doreşte să investească prin cumpărarea de acţiuni.

 

Constituirea  societăţii  prin  subscripţie   publică   implică  următoarele operaţiuni:

  1. a) lansarea prospectului de emisiune a acţiunilor ;
  2. b) subscrierea acţiunilor;
  3. c) validarea subscripţiei şi aprobarea actelor constitutive ale societăţii de către adunarea generală a subscriitorilor.

În  realizarea  acestor  operaţiuni,  un  rol   important  îl   au   fondatorii societăţii. Fondatorii sunt semnatarii actului constitutiv, precum şi persoanele care au un rol determinant în constituirea societăţii (art. 6).

Calitatea de fondator o poate avea orice persoană fizică sau juridică. Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită şi alte infracţiuni, pedepsite conform legii (art. 6 alin. 2). Fondatorii sunt totodată şi primii acţionari şi trebuie să fie cel puţin doi.

Fondatorii sunt obligaţi să îndeplinească toate actele privind întemeierea, iar după înmatricularea societăţii sunt obligaţi să predea administratorilor documentele şi corespondenţa privind constituirea societăţii.

Fondatorii sunt răspunzători nelimitat şi solidar pentru : neîndeplinirea formalităţilor legale prevăzute pentru constituirea societăţii; obligaţiile luate cu ocazia constituirii societăţii în nume propriu, dar pe seama acesteia, dacă societatea nu-şi însuşeşte aceste obligaţii şi pentru valabilitatea operaţiilor încheiate în contul societăţii şi luate de aceasta asupra sa.

Toate cheltuielile necesare constituirii sunt suportate de fondatori. De asemenea, consecinţele actelor încheiate în legătură cu constituirea sunt asumate de fondatori. Dacă societatea nu şi le însuşeşte sau dacă societatea, din orice cauză, nu se poate constitui, fondatorii nu pot recupera nimic de la acceptanţii care au subscris acţiuni (art. 29 alin. 1).

Adunarea constitutivă stabileşte cota de participare din beneficul  ce revine fondatorilor unei societăţi constituite prin subscripţie publică. Cota prevăzută nu poate depăşi 6% din beneficiul net şi nu poate fi acordata pentru o perioada mai mare de 5 ani de la data constituirii societăţii.

În caz de dizolvare anticipată a societăţii, deci înainte de împlinirea duratei stabilite prin contract şi statut, dar mai ales înainte de împlinirea a cinci ani, fondatorii au dreptul să ceară daune de la societate, dacă dizolvarea s-a făcut în dauna drepturilor lor (art. 33).

 

  1. a) Prospectul de emisiune

Oferta adresată de fondatori publicului pentru a subscrie acţiuni îmbracă forma prospectului de emisiune. Prospectul de emisiune va cuprinde datele prevăzute la art.8 din legea 31/1990 care reglementează conţinutul actului constitutiv, cu excepţia celor privind pe administratori şi directori, respectiv pe membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi pe cenzori sau, după caz, pe auditorul financiar, şi în care se va stabili data închiderii subscripţiei. Clauza privind capitalul social, va prevedea că la constituire, fiecare acceptant trebuie să verse în numerar jumătate din valoarea acţiunilor subscrise la C.E.C. ori altă societate bancară, iar acţiunile ce reprezintă aporturi în natură vor trebui acoperite integral. Societatea se va constitui numai dacă întregul capital social a fost subscris şi fiecare acceptant a vărsat în numerar jumătate din valoarea acţiunilor subscrise. Restul din capitalul social subscris va trebui vărsat în termen de 12 luni de la înmatriculare.

Prospectul de emisiune stabileşte data închiderii subscripţiei. În scopul de a-i proteja pe subscriitori de eventualele abuzuri ale fondatorilor, participările la beneficiile societăţii, rezervate de fondatori în folosul lor, deşi acceptate de subscriitori, nu au efect decât dacă au fost acceptate de adunarea constitutivă. Aşa cum am menţionat anterior Adunarea constitutivă va hotărî asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societăţi constituite prin subscripţie publică, cotă nu poate depăşi 6% din profitul net şi nu poate fi acordată pe o perioadă mai mare de 5 ani de la data constituirii societăţii. Cuprinderea tuturor clauzelor şi menţiunilor în prospectul de emisiune este obligatorie.

Prospectul de emisiune trebuie să îmbrace forma autentică şi să fie semnat de fondatori. Înainte de publicare, prospectul de emisiune va fi depus la Oficiul Registrului comerţului din judeţul unde se va stabili sediul societăţii. Judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului, constatând îndeplinirea condiţiilor de la art.18 alin. (1) şi (2), va autoriza publicarea prospectului de emisiune. De asemenea, emiterea de acţiuni trebuie autorizată şi de Agenţia Naţională pentru Titluri de Valoare autorizare ce se obţine pe baza prospectului de emisiune.

 

  1. b) Subscrierea acţiunilor

Subscrierea de acţiuni este un contract sinalagmatic prin care o persoană acceptă oferta fondatorilor de a face parte dintr-o societate pe acţiuni, aducând ca aport o sumă de bani, cel puţin egală cu nivelul nominal al unei acţiuni al cărei proprietar va deveni[1]. Subscrierea se va face pe unul din exemplarele prospectului de emisiune vizate de judecătorul delegat.

Subscrierea va arăta: numele şi prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului; numărul, în litere, al acţiunilor subscrise; data subscrierii şi declaraţia expresă că subscriitorul cunoaşte şi acceptă prospectul de emisiune. Din acest moment, subscriitorul are calitatea de acceptant. Subscripţia trebuie să fie fermă şi irevocabilă, pură şi simplă, efectivă şi sinceră.

 

  1. c) Validarea subscripţiei şi aprobarea actelor constitutive ale societăţii de către adunarea constitutiva

Cel mai târziu în termen de 15 zile de la data închiderii subscrierii, fondatorii vor convoca adunarea constitutivă, printr-o înştiinţare publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi în două ziare cu largă răspândire, cu 15 zile înainte de data fixată pentru adunare. Înştiinţarea va cuprinde locul şi data adunării, care nu poate depăşi două luni de la data închiderii subscrierii, şi precizarea problemelor care vor face obiectul discuţiilor

Adunarea constitutivă are obligaţia de a verifica existenţa vărsămintelor, de a examina şi valida raportul experţilor de evaluare a aporturilor, aproba participările la  beneficii ale fondatorilor şi operaţiunile încheiate  în contul societăţii, discută şi aprobă actul constitutiv al societăţii, numeşte administratorii şi cenzorii.

În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, dacă este cazul, primii membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea societăţii în registrul comerţului în a cărui raza teritorială îşi va avea sediul societatea (art. 36).

Cererea va fi însoţită de:

  1. a) actul constitutiv al societăţii;
  2. b) dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv;
  3. c) dovada sediului declarat şi a disponibilităţii firmei;
  4. d) în cazul aporturilor în natură subscrise şi vărsate la constituire, actele privind proprietatea, iar în cazul în care printre ele figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
  5. e) actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii şi aprobate de asociaţi;
  6. f) declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, a primilor administratori şi, după caz, a primilor directori, respectiv a primilor membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere şi, dacă este cazul, a primilor cenzori, că îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege;
  7. g) alte acte sau avize prevăzute de legi speciale în vederea constituirii.

 

Controlul legalităţii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului, se exercită de justiţie printr-un judecător delegat aşa cum am arătat în capitolul anterior. În cazul în care cerinţele legale sunt îndeplinite, judecătorul delegat, prin încheiere, pronunţata în termen de 5 zile de la îndeplinirea acestor cerinţe, va autoriza constituirea societăţii şi va dispune înmatricularea ei în registrul comerţului, în condiţiile prevăzute de legea privind acest registru. Societatea comercială este persoană juridică de la data înmatriculării în Registrul Comerţului. Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului delegat prin care se autorizează înmatricularea societăţii comerciale.

În cazul în care constituirea societăţii pe acţiuni prin subscripţie publică se realizează prin ofertă publică de valori mobiliare, nu se aplică dispoziţiile din Legea nr. 31/1990 privitoare la formalităţile specifice constituirii societăţii pe acţiuni prin subscripţie publică, ci se aplică dispoziţiile Legii nr. 52/1994, privind valorile mobiliare şi bursele de valori.

 

  1. Constituirea simultană

Constituirea simultană a societăţii pe acţiuni presupune semnarea actului constitutiv de către toţi acţionarii care se încheie sub semnătura privată, forma autentică fiind obligatorie atunci când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un teren.

Capitalul social trebuie să fie simultan şi integral subscris. La constituire capitalul social vărsat nu poate fi mai mic de 30% din cel subscris. Vărsământul trebuie efectuat de fiecare acţionar în parte, ca o concretizare a intenţiei sale de a contribui material sau volitiv la formarea societăţii. Cota de 30% vizează aportul în numerar a cărui fracţionare este posibilă. Aportul în natură trebuie vărsat integral, nefiind de conceput o acoperire parţială a acestuia. Restul de 70% din aportul în numerar va fi vărsat la data şi în modul convenit în contract, în termen de 12 luni de la data înmatriculării.

Nu mai are loc adunarea constitutivă ca şi în cazul subscripţiei publice, iar evaluarea aporturilor în natură se face prin consensul fondatorilor sau prin expertiză, la cererea lor. Numirea primilor administratori se face prin contractul de societate şi statut cu respectarea cerinţelor prevăzute de art. 6 şi 73 din  Legea nr. 31/1990

Formalităţile de autorizare de către judecătorul delegat, publicarea în Monitorul Oficial şi înmatricularea în Registrul Comerţului sunt aceleaşi ca în cazul constituirii prin subscripţie publică.

 

[1] M. Bojincă, M. Szasz, op.cit., p.62