Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

In doctrina romaneasca si in cea straina s-au formulat si sustinut anumite principii care guverneaza activitatea de infaptuire a justitiei ca serviciu public.

Principiile organizarii judiciare reprezinta  reguli esentiale ale functionarii optime a strucutrilor statale abilitate sa realizeze actul de justitie potrivit pevederilor actelor normative in vigoare.

Organizarea judiciara are ca obiectiv de baza asigurarea respectarii drepturilor la un proces echitabil si judecarea proceselor de catre instante judecatoresti in mod impartial si independent de orice influente externe.

 

  1. principiul legalalitatii instantei

Legalitatea este unul din principiile fundamentale in activitatea tuturor organelor de stat si a cetatenilor si consta in respectarea cu strictete a legilor tarii. Un rol important in asigurarea legalitatii revine instantelor judecatoresti superioare, care verifica legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de instantele inferioare.

 

  1. egalitatea in fata justitiei

Acest principiu semnifica faptul ca, justitia se realizeaza in mod egal pentru toti, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, sex, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, avere, origine ori conditie sociala sau de orice alte criterii discriminatorii.

 

  1. dreptul la aparare

Garantarea dreptului la aparare a partilor pe tot parcursul procesului este o cerinta de prim ordin intr-un sistem procesual care urmareste ca hotararile  pronuntate de instantele judecatoresti sa exprime adevarul si sa fie conforme cu legea.

Garantiile cerute pentru realizarea acestui drept sunt in principal:

  • obligatia organelor judiciare de a incunostinta pe invinuit sau inculpat inainte de a i se lua prima declaratie, despre dreptul de a fi asistat de un aparator, urmand a fi consemnat acest lucru in procesul-verbal de ascultare;
  • obligaia organelor judiciare de a lua masuri pentru asigurarea asistentei juridice a invinuitului sau inclupatului, cand acesta nu are aparator ales;
  • obligatia organelor judiciare de a incunostinta pe invinuit sau inclulpat despre fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridical a acesteia;
  • obligatia organelor judiciare de a administra probele necesare in aparare.

Spre deosebire de procesul penal, in procesul civil, partea nu poate fi obligata sa aiba aparator, dar daca ea apreciaza ca este necesar sa recurga la serviciile acetuia, instanta nu-i poate refuza acest drept.

 

 

 

  1. gratuitatea justitiei

Semnificatia acestui principiu este aceea ca partile nu trebuie sa plateasca pe judecatorii care le solutioneaza cauza si nici pe procurori, magistratii asistenti sau pe grefieri. Gratuitatea justitiei este unul dintre factorii care dau prestigiul instantelor de judecata si in acelasi timp determina pe judecatori ori pe ceilalti functionari sa-si indeplineasca indatoririle.

 

  1. caracterul permanent si sediul stabil al instantei

Toate instantele sunt permanente, in sensul ca functia lor se indeplineste in mod continuu, in succesiunea zilelor, fara alte intreruperi decat cele provocate de zilele nelucratoare sau de sarbatorile legale. Vacanta judecatoreasca nu inseamna o intrerupere a activitatii instantelor judecatoresti, ci doar un regim mai usor de serviciu, pentru a ingadui magistratilor si celorlalti functionari sa-si efectueze concediul de odihna, prin rotatie. In considerarea sediului stabil, instantele sunt sedentare, in sensul ca au sediul in localitatea de resedinta stabilita prin lege, acesta fiind permanent si prestabilit.

 

  1. dublului grad de jurisdictie organizarea justitiei pe sistemul

Acest principiu presupune ca instantele judecatoresti sa nu se situeze la acelasi nivel ierarhic, dar ele sa fie grupate doua cate doua, astfel incat un proces judecat intr-o instanta sa poata ajunge apoi in fata unei instante superioare. Existenta acestui control constituie o garantie pentru parti ca o eventuala eroare va fi inlaturata, iar pentru judecator un stimulent pentru a-si indeplini atributiile cu maxima exigenta si profesionalism, stiind ca hotararea sa poate fi controlata.

 

  1. principiul colegialitatii

Sunt posibile doua sisteme de compunere a instantei: judecatorul unic si completul din doi sau mai multi judecatori. Este criticat sistemul judecatorului unic, deoarece un singur judecator se expune mai puternic resentimentului acelui care pierde procesul, pe cand in cazul formatiei colegiale hotararea apare ca fiind mai impersonala. Este o garantie mai buna a impartialitatii datorita controlului reciproc dintre judecatori.

 

  1. instantele judecatoresti sunt unitare

Acest principiu face ca aceiasi judecatori, selectionati in acelasi mod si supusi aceleiasi situatii legale sa solutioneze orice cauza, indiferent de natura sa (civila, penala, administrative, comerciale, de familie, precum si orice alte cauze pentru care legea nu stabileste o alta competenta). La unele tribunale, curti de apel, exista mai multe sectii, dar aceasta repartizare a atributiilor, justificata de motive de ordin pur administrativ, nu aduce nicio atingere acestui principiu.

 

  1. independenta judecatorului si supunerea lui numai legii

Independenta judecatorilor si supunerea lor numai legii, sunt de natura sa asigure calitatea si obiectivitatea hotararilor judecatoresti, sa aspire incredere partilor in activitatea instantelor si sa sporeasca astfel prestigiul justitiei. Judecatorul este independent fata de parti pentru ca nu este remunerat de acestea, asa cum este cazul avocatului, notarului public, fata de orice alte interese, de partid sau de alta natura. Curtea Constitutionala  este independenta fata de orice autoritate publica si se supune numai Constitutiei si prezentei legi. Curtea de Conturi functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei si isi desfasoara activitatea in mod independent in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutie si de legile tarii.

Загрузка...