1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Constitutia Romaniei din 1991 instituie in capitolul VI, sub denumirea de “autoritate judecatoreasca”, trei categorii de organe ale puterii judecatoresti: instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii.

Dintre acestea, numai instantele judecatoresti exercita activitatea propriu-zisa de judecata. In present, justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti:

  1. judecatorii
  2. tribunale
  3. tribunale specializate
  4. curti de apel
  5. Inalta Curte de Casatie si Justitie.

 

1a. Judecatoriile, tribunalele, tribunalele specializate si curtile de apel.

 

Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica si functioneaza in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti unde functioneaza cate una in fiecare sector.  In cadrul judecatoriilor se organizeaza sectii sau complete specializate pentru minori si familie, care judeca atat infractiunile savarsite de minori, cat si infractiunile savarsite asupra minorilor. Cand in aceeasi cauza sunt mai multi inclupati, unii minori si altii majori, si nu este posibila disjungerea, competenta apartine tribunalului specializat pentru minori si familie.

Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si care, de regula, au sediul in localitatea de resedinta a judectului respectiv. In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauza civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de conteincios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale, sau pentru alte materii.

Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municiupiului Bucuresti si au de regula, sediul in municipiul resedinta de judet.

Curtile de Apel sunt instante cu personalitate juridica si functioneaza cuprinzand mai multe tribunale si tribunale specializate (doua pana la sase tribunale). In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de conteincios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

Fiecare instanta de judecata este condusa de un presedinte, care exercita atributiile manageriale in scopul orgaizarii eficiente a activitatii acesteia, presedintii curtilor de apel si ai trbunalelor exercitand si atributii de coordonare si de control ale administrarii instantei unde functioneaza,  precum si ale instantelor de circumscriptie.

In functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la curtile de apel, tribunale si tribunale specializate, presedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepresedinti, iar la judecatorii, presedintele poate fi ajutat de un vicepresedinte. La Curtea de Apel Bucuresti si la Tribunalul Bucuresti, presedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepresedinti.

Presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti iau masuri pentru organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc si, dupa caz, a instantelor din circumscriptiile acestora, asigura si verifica respectarea obligatiilor statutare si a reglementarilor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate. Verificarile efectuate de presedinti sau vicepresedinti, ori prin judecaotri anume desemnati trebuie sa respecte principiile independentei judecatorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat.

Atributiile date prin lege sau prin regulament in componenta presedintilor sau a vicepresedintilor de instante nu pot fi delegate colegiilor de conducere. Presedintii instantelor desemneaza judecatorii care urmeaza sa indeplineasca, potrivit legii, si alte atributii decat cele privind activitatea de judecata.

Sectiile instantelor judecatoresti sunt conduse de cate un presedinte de sectie. In cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere, care hotaraste cu privire la problemele generale de conducere ale instantei, formate dintr-un numar impar de membri. Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numar impar de membrii au urmatoarea componenta:

  1. la curtile de apel si tribunale: presedintele si 6 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor;
  2. la tribunale specializate si judecatori: presedintele si 2 sau 4 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor.

In cazul in care la judecatorii si tribunale specializate numarul judecatorilor este mai mic de 3, atributiile colegiului de conducere se exercita de presedinte.

Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti. Completul de judecata este prezidata, prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia. Repartizararea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat. Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decat in conditiile prevazute de lege.

Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel se judeca in complet format dintr-un judecator, cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale.

Apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori, iar recursurile, in complet format din 3 judecatotri, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel. In cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou in complet de divergenta, in conditiile legii. Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de judecata, a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecatorului din planificarea de permanenta.

Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictelor de munca sau asigurari sociale se constituie dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari. Asistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotararile pronuntate. Opinia acestora se consemneaza in hotarare, iar opinia separata se motiveaza.

Annual, sau ori de cate ori este necesar, la instantele judecatoresti, se convoaca adunari generale ale judecatorilor. Adunarile generale ale judecatoriilor au urmatoarele atributii:

  1. dezbat activitatea anuala desfasurata de instante;
  2. aleg membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
  3. dezbat probleme de drept;
  4. aleg si revoca membrii colegiilor de conducere;
  5. indeplinesc si alte atributii prevazute de lege sau regulamente.

 

 

 

1b. Inalta Curte de Casatie si Justitie

 

Inalta Curte de Casatie si Justitie este singura instanta suprema din Romania, cu personalitate juridica si cu sediul in capitala tarii. Dintre toate instantele judecatoresti, Inalta Curte de Casatie si Justitie, este singura care are un statut constitutional, celelalte instante fiind stabilite prin lege. Instanta suprema se compune din: presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecatotri. Este organizata in 4 sectii:

  1. Sectia civila si de proprietate intelectuala;
  2. Sectia penala;
  3. Sectia comerciala;
  4. Sectia de conteincios administrativ si fiscal;
  5. 4 complete de 5 judecatori si Sectiile Unite, cu cmpetenta proprie.

In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza magistrati-asistenti, stabiliti prin statul de functii. In structura sa, instanta suprema cuprinde, Cancelaria, directii, servicii si birouri, cu personalul stabilit prin statul de functii.

Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia Comerciala si Sectia de conteincios administrativ si fiscal, judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege.

Sectia penala a instantei supreme judeca:

  1. in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competeta de prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
  2. recursurile, in conditiile prevazute de lege.

Sectiile Inalte Curti de Casatie si Justitie, in raport cu componenta fiecareia, solutioneaza:

  1. cererile de stramutare, pentru motivele prevazute in codurile de procedura;
  2. conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege;
  3. orice alte cereri prevazute de lege.

Sectiile instantei supreme solutioneaza si recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nicio alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel.

Completele de judecata se compun din 3 judecatori ai aceleiasi sectii. Daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii, desemnati de catre presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Completul de 5 judecatotri examineaza admisibilitatea recursului in camera de consiliu, fara citarea partilor. In cazul in care constata cererea de recurs este formulata impotriva unei hotarari care nu este supusa niciunei cai de atac, a unei incheieri care nu se ataca decat odata cu fondul, a unei hotarari pronuntate in recurs sau in contestatie in anulare, dispune, prin incheiere, respingerea cererii ca inadmisibila.

La inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc doua complete de 5 judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In alte materii decat cea penala se stabilesc la inceputul fiecarui an doua complete de 5 judecatori. In componenta completelor intra judecatori specializati, in functie de natura cauzei.

Completul de 5 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judeca si alte cauze date in competenta sa prin lege, precum si ca instanta disciplinara. Completul de 5 judecatori examineaza admisibilitatea recursului in camera de consiliu, fara citarea partilor. In cazul in care constata cererea de recurs este formulata impotriva unei hotarari care nu este supusa niciunei cai de atac, a unei incheieri care nu se ataca decat odata cu fondul, a unei hotarari pronuntate in recurs sau in contestatie in anulare, dispune, prin incheiere, respingerea cererii ca inadmisibila.

Completul de 5 judecaotri este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie desemnat in acest scop de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.  Cauzele care intra in componenta completelor vor fi realizate aleatoriu in sistem informatizat.

Instanta suprema se constituie in Sectii Unite pentru:

  1. solutionarea, in conditiile legii, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
  2. sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare.

Daca o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie considera ca este necesar sa revina asupra propriei jurisprudente, intrerupe judecata si sesizeaza Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca cu citarea partilor din dosarul a carui judecata a fost intrerupta. Dupa ce Sectiile Unite s-au pronuntat asupra sesizarii privind schimbarea jurisprudentei, judecata continua.

La sfarsitul fiecarui an, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in Sectii Unite, stabileste cazurile in care este necesara imbunatatirea legislatiei si le comunica ministrului justitiei.

Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se exercita de presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere. Presedintele reprezinta instanta suprema in relatiile interne si internationale. Presedintele, vicepresedintele si 9 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor, cu reprezentarea fiecarei sectii, constituie Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii:

  1. aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa, precum si statele de functii si de personal ale instantei supreme;
  2. analizeaza candidaturile depuse pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie si prezinta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovarii in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
  3. propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti;
  4. organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, in conditiile legii;
  5. propune proiectul de buget al Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
  6. exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie este prezidat de catre presedinte, iar in lipsa acestuia, de catre vicepresedinte. De asemenea, colegiul se intruneste trimestrial sau ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui Inaltei Cueti de Casatie si Justitie sau la solicitarea a cel putin 3 dintre membrii sai. Hotararile Colegiului al instantei supreme se adopta cu votul majoritatii membrilor sai.

Загрузка...