Modalitatea de preluare a aquis-ului  în materia societăţilor comerciale a constituit-o încorporarea textelor comunitare în legea română, prin adaptarea acestora,

în special, prin sintetizarea normelor conţinute de directive . Legea are drept finalitate atât  alinierea legislaţiei societăţilor comerciale la directivele comunitare, cât şi adaptarea legislaţiei la principiile Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), în materia guvernării corporatiste. Principiile guvernării corporatiste au  fost adoptate în anul 1999, revizuite în anul 2003 şi aprobate de guvernele ţărilor OECD în 2004, şi aduc indicaţii specifice de natură să amelioreze reglementările juridice şi formulează propuneri practice în atenţia autorităţilor bursiere, a investitorilor şi celor care intervin la nivelul conducerii societăţii. Acestea au drept finalitate realizarea unui cadru care asigură:

                - protecţia drepturilor acţionarilor;

                - tratament egal tuturor acţionarilor;

                - recunoaşterea drepturilor acţionarilor majoritari, care să încurajeze cooperarea activă  dintre societăţi şi acţionarii majoritari pentru a crea locuri de muncă;

                - orientarea strategică a societăţii, monitorizarea efectivă a managementului de către conducere şi răspunderile acesteia faţă de societate şi faţă de acţionari;

                - transparenţa, oportunitatea şi acurateţea tuturor documentelor ce vizează situaţia societăţii, inclusiv situaţiile financiare, performanţele, patrimoniul şi conducerea societăţii.

 

SECŢIUNEA I

 

GRUPUL DE INTERES ECONOMIC – GIE

                Legea nr. 161/2003 constituie o dovadă a continuării procesului de armonizare a legislaţiei din România cu legislaţia comunitară în materia dreptului comercial.  Premiera legislativă din ţara noastră o constituie reglementarea grupurilor de interes economic prin prevederile Titlului V din Legea nr. 161/2003.

                Reglementarea grupurilor de interes economic este inspirată din Codul comercial francez, unde au  fost create pentru a permite intreprinderilor şi societăţilor comerciale să se adapteze şi să se dezvolte în cadrul unei pieţe în permanentă dezvoltare. Grupul de interes economic este conceput ca o  structură juridică între societatea comercială şi asociaţie.  În organizarea şi funcţionarea  acesteia este prioritară voinţa membrilor care o constituie.

                Potrivit doctrinei franceze, grupul de interes economic este conturat ca o entitate care, respectând independenţa juridică şi economică a participanţilor, le permite acestora să pună în comun mijloace de producţie în scopul dezvoltării eficiente a activităţii.

                Legiuitorul român, defineşte grupul de interes economic, în art. 118 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, ca fiind o asociere între două sau mai multe  persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată sau nedeterminată, în scopul înlesnirii sau al dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective.

                Trăsăturile caracteristice ale grupului de interes economic

                - grupul de interes economic este o asociere bazată pe un contract (actul constitutiv al grupului fiind un contract permite manifestarea de voinţă a membrilor) . Potrivit definiţiei legale, GIE cuprinde două sau mai multe persoane fizice sau juridice, comercianţi sau necomercianţi, fără a depăşi 20 de persoane;

                - grupul de interes economic este o persoană juridică, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, respectiv, are calitate de subiect de drept  şi participă în nume propriu la raporturile juridice;

                - grupul de interes economic are un scop patrimonial; se constituie  în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective. Activitatea GIE are întotdeauna un caracter accesoriu faţă de activitatea membrilor ei.  Astfel, un grup de interes economic nu poate avea drept scop obţinerea de profituri pentru sine, dar dacă din activitatea grupului rezultă profit, acesta va fi distribuit în totalitate, între membrii grupului, cu titlu de dividende, în cotele prevăzute în actul constitutiv, ori în lipsa unei prevederi, în părţi egale.

                - grupul de interes economic   răspunde pentru obligaţiile sale faţă de terţi. Fiind persoană juridică, grupul răspunde pentru obligaţiile asumate de terţi. În conformitate cu prevederile legii, răspunderea  membrilor  este nelimitată şi solidară pentru obligaţii grupului, dacă nu există o  stipulaţie contrară.

Potrivit art. 119 alin 2 din Legea nr. 161/ 2003,  „Prin derogare la prevederile alin.(1) şi   în măsura  în care actul constitutiv o permite, un membru nou al grupului poate fi exonerat de obligaţiile acestuia, născute anterior aderării sale; hotărârea de exonerare este opozabilă terţilor de la data menţionării în registrul comerţului şi a publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a”. 

Răspunderea membrilor are caracter subsidiar, ea operează  numai dacă grupul pus în întârziere nu plăteşte în termen de 15 zile.

Natura juridică a grupului de interes

Grupul de interes economic poate avea o natură civilă sau comercială, putând dobândi calitatea de comerciant sau necomerciant. Criteriul îl constituie natura faptelor juridice săvârşite sau a actelor juridice încheiate.  Determinarea calităţii de comerciant ori necomerciant a grupului are o deosebită importanţă, atât din punct de vedere procedural – competenţa de soluţionare a litigiilor apărute în care una dintre părţi este un grup de interes economic aparţine instanţei civile sau comercile -,  cât şi din punct de vedere material, substanţial (dacă se aplică legea civilă sau comercială).

Constiuirea grupurilor de interes economic

La baza constituirii grupului de interes economic stă contractul semnat de toţi membrii (fondatorii) , încheiat în formă autentică. Acesta este actul constitutiv   care trebuie înmatriculat în registrul comerţului

Semnatarii actului constitutiv, precum şi persoanele care au un rol determinant în constituirea grupului sunt consideraţi fondatori.

Potrivit art. 120 alin. 3 din Legea nr. 161/2003: „Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înşelăciune, delapidare, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, trafic de influenţă, mărturie mincinoasă, fals, uz de fals, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, infracţiunile prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi infracţiunile de spălare a banilor prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare.

Contractul  prin care se constituie grupul de interes economic trebuie să îndeplinească condiţiile de validitate (respectiv: capacitatea, consimţământul, obeictul, cauza, precum şi condiţia formei autentice cerută de lege ad validitatem),   prevăzute de art. 948 Cod civil. Dacă grupul se constituie cu capital, contractul va prezenta ca element specific şi aporturile asociaţilor.

Caracterele juridice ale  actului constitutiv al grupului de interes

- caracter solemn, pentru că forma autentică  este cerută ad validitatem, sub sancţiunea expresă a nulităţii;

- caracter comutativ, deoarece când se constituie cu aport, întinderea şi natura obligaţiei de aport sunt cunoscute din momentul încheierii contractului;

- caracter oneros, întrucât fiecare membru al grupului urmăreşte dezvoltarea  propriei activităţi şi îmbunătăţirea rezultatelor acesteia;

- caracter plurilateral, pentru că se încheie între cel puţin 2 membri şi maxim 20;

- în funcţie de natura activităţii, are caracter civil sau comercial.

Elementele actului constitutiv al grupului de interes economic

Legea nr. 161/2003  art. 122 stabileşte elemntele pe care trebuie să le cuprindă actul constitutiv al grupului de interes economic:

  1. a) denumirea, precedată sau urmată de sintagma „grup de interes economic” ori de iniţialele „G.I.E.”, sediul şi, dacă este cazul, emblema grupului;
  2. b) numele şi prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia membrilor, persoane fizice; denumirea, forma juridică, sediul şi naţionalitatea membrilor, persoane juridice;
  3. c) codul numeric personal al membrilor, persoane fizice; codul de identificare a membrilor, persoane juridice, în funcţie de forma juridică a acestora;
  4. d) obiectul de activitate al grupului, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale, precum şi a naturii comerciale sau necomerciale a activităţii;
  5. e) capitalul subscris şi cel vărsat, cu menţionarea aportului fiecărui membru şi a modului de vărsare a acestuia, valoarea aportului în natură şi a modului de evaluare, în cazul în care grupul se constituie cu capital;
  6. f) durata grupului;
  7. g) membrii care reprezintă şi administrează grupul sau administratorii nemembri, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit acestora şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat, precum şi condiţiile în care aceştia pot fi revocaţi;
  8. h) clauze privind controlul gestiunii grupului de către organele statutare, controlul acesteia de către membri, precum şi documentele la care aceştia vor putea să aibă acces pentru a se informa şi a-şi exercita controlul;
  9. i) sediile secundare — sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică —, atunci când se înfiinţează odată cu grupul, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
  10. j) modul de dizolvare şi de lichidare a grupului.

                Inmatricularea grupului de interes economic

                Grupul european de interes economic se constituie prin contract semnat de toţi membrii şi încheiat în forma autentică, denumit act constitutiv.

Grupul se înmatriculează în registrul comerţului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul, la cererea administratorului sau unui împuternicit al acestuia, în termen de 15 zile de la autentificare.

Grupurile europene de interes economic dobândesc personalitate juridică de la data înmatriculării, care se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului-delegat prin care se autorizează înmatricularea grupului.  Înmatricularea în registrul comerţului nu prezumă caracterul comercial al grupului european de interes economic, ceea ce înseamnă că orice grup de interes economic este supus înmatriculării, dar calitatea de comerciant o are numai grupul care are ca obiect de activitate săvârşirea unor fapte de comerţ .

După efectuarea înmatriculării, oficiul registrului comerţului comunică, din oficiu, un extras al încheierii judecătorului-delegat Regiei Autonome Monitorul Oficial spre publicare, pe cheltuiala solicitantului.

Efectele nerespectării cerinţelor legale de constituire a GIE

Inainte de înmatricularea grupului, neregularităţile constatate pot fi remediate, potrivit art. 133 şi art. 134 din Legea nr. 161/2003, astfel:  „Când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziţie imperativă a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinţă legală pentru constituirea grupului, judecatorul-delegat, din oficiu sau la cererea oricărui membru ori a altor persoane interesate, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afara de cazul în care membrii sau reprezentanţii grupului înlaătură asemenea neregularităţi. Judecătorul-delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.  In cazul în care fondatorii sau reprezentanţii grupului nu au cerut înmatricularea sa în termen legal, oricare membru poate cere oficiului registrului comerţului efectuarea înmatriculării, după ce, prin notificare sau scrisoare recomandată, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire”.

                Pentru neregularităţile constatate după înmatricularea grupului, în art. 135-146,  Legea nr. 161/2003 reglementează acţiunea în regularizare, şi ca o măsură extremă, acţiunea în nulitatea grupului

- acţiunea în regularizare

Pentru înlăturarea neregularităţilor constatate după înmatriculare, grupul este obligat să ia măsuri pentru înlăturarea lor în termen de maxim 8 zile de la data constatării. Dacă grupul nu ia aceste măsuri, orice persoană interesată poate cere tribunalului să oblige organele societăţii, sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii, să le regularizeze.

Dreptul la acţiunea în regularizare se prescrie prin trecerea termenului de 6 luni de la data înmatriculării grupului de interes economic.

Pentru prejudiciul cauzat prin neregularităţile constatate, fondatorii, reprezentanţii grupului, precum şi primii membri şi organelor de conducere, de administrare şi de control ale GIE, răspund nelimitat şi solidar.

- acţiunea în nulitate

Articolul 142 din Legea nr. 161/2003, precizează motivele pentru care tribunalul poate declara nulitatea unui grup de interes economic înmatriculat în registrul comerţului, dacă: lipseşte actul constitutiv sau când acesta nu a fost încheiat în forma autentică; toţi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii grupului; obiectul de activitate al grupului este ilicit sau contrar ordinii publice; lipseşte încheierea judecătorului-delegat de înmatriculare a grupului; lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a grupului, în cazurile în care această autorizare este prevăzută în legile speciale pentru desfăşurarea anumitor activităţi, precum cea bancară sau de asigurari;  actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul şi obiectul de activitate al grupului.

Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal, cu excepţia situaţiei în care nulitatea este cauzată de caracterul ilicit sau contrar ordinii publice al obiectului grupului. ( art. 143 din lege).

Funcţionarea grupului de interes economic

Organele grupului de interes economic sunt:

- adunarea generală a membrilor grupului;        

- administratorii grupului.

  1. Adunarea generală este organul suprem cu competenţă de deliberare şi decizie; format din membrii grupului.

În actul constitutiv al grupului sunt stipulate condiţiile privind adoptarea hotărârilor, acesta poate prevedea:

- condiţii privind cvorumul şi majoritatea necesară (în lipsa acestei stipulaţii, hotărârile se adoptă cu votul unanim al membrilor);

- posibilitatea luării hotărârilor prin consultarea în scris a membrilor (va fi specificată procedura de consultare şi adoptare a hotărârilor);

                - numărul de voturi de care dispun anumiţi membri ( în absenţa unei asemenea stipulaţii se consideră că fiecare membru dispune de câte un vot).

Legea prevede că  votul unanim al tuturor membrilor este obligatoriu pentru adoptarea hotărârilor privind: modificarea obiectului grupului; modificarea numărului de voturi repartizat fiecărui membru;modificarea condiţiilor prevăzute pentru adoptarea hotărârilor; prelungirea duratei grupului dincolo de perioada stabilită în actul constitutiv; modificarea aportului membrilor la capitalul grupului;  modificarea oricărei alte obligaţii a membrilor, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel; orice altă modificare a actului constitutiv, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

Pentru aprobarea situaţiei financiare şi pentru deciiziile referitoare la răspunderea administratorilor este necesar votul majotirăţii membrilor.

Convocarea adunării generale

Administratorii sunt obligaţi să convoace de îndată adunarea generală a membrilor pentru adoptatea unei hotărâri care intră în atribuţiile adunării, la iniţiativa oricărui administrator sau la solicitarea oricărui membru. În cazul inacţiunii administratorilor, la solicitarea oricărei persoane interesate şi cu audierea părţilor, instanţa de la sediul grupului va putea ordona convocarea şi va  desemna persoana care va prezida  adunarea generală.

Convocarea ( în care se va menţiona locul, data, ordinea de zi, cu menţionarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor),  poate fi făcută prin scrisoare recomdată sau prin scrisoare simplă (dacă este stipulat în actul constitutiv), expediată cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării generale. (art. 155 din Legea nr. 161/2003)

  1. Admnistratorii grupului de interes economic – persoane fizice sau persoane juridice - sunt desemnaţi prin actul constitutiv sau sunt aleşi, de către membrii, prin vot unanim.

Administratorii pot face toate operaţiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al grupului, în afara de restricţiile arătate în actul constitutiv.  Ei sunt obligaţi să ia parte la toate adunările grupului, la consiliile administratorilor şi la organele de conducere similare acestora. (art. 148 din lege)

Dreptul de a reprezenta grupul în raport cu terţii aparţine fiecărui administrator, în afară de cazul când există stipulaţie contrară în actul constitutiv . Administratorii care au dreptul de a reprezenta grupul nu îl pot transmite decât dacă această facultate li s-a acordat în mod expres.

Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt cele prevăzute de Titlul V din Legea nr. 161/2003 şi de dispoziţiile referitoare la mandat.

                Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru: existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere; exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale; stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun. (art. 151 alin. 1 din lege).

                Acţiunea în răspundere împotriva administratorilor grupului de interes economic se decide prin votul majorităţii membrilor.

Acţiunea în răspundere împotriva administratorilor aparţine şi creditorilor grupului, însă aceştia o vor putea exercita numai atunci când, prin operaţiunile efectuate pentru realizarea obiectului de activitate al grupului, nu sunt achitate la scadenţă, în mod repetat, obligaţiile grupului sau în caz de deschidere a procedurii insolvenţei reglementată de Legea nr. 85/2006.

Modificarea grupului de interes economic

Orice modificarea apărută pe parcursul existenţei  GIE se realizează numai prin modificarea actului constitutiv.

Potrivit art. 174 din Legea nr. 161/2003: “Actul constitutiv poate fi modificat de membri, cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute pentru încheierea lui.  Modificările privind mutarea sediului grupului, schimbarea obiectului principal de activitate, fuziunea/divizarea, reducerea/prelungirea duratei grupului, dizolvarea şi lichidarea acestuia se vor menţiona în registrul comerţului în baza încheierii judecătorului-delegat. Celelalte modificări se vor menţiona, cu respectarea dispoziţiilor legale, în baza rezoluţiei directorului oficiului registrului comerţului. Această rezoluţie are, în mod corespunzător, regimul legal al încheierii judecătorului-delegat.  Actul adiţional cuprinzând textul integral al prevederilor actului constitutiv, modificate, se depune la oficiul registrului comerţului şi se mentionează în acest registru. Actul modificator se publică integral în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a”.

Încetarea calităţii de membru al GIE

Calitatea de membru încetează  prin: excludere; retragere;  cesiune a părţilor de interes, în condiţiile legii şi ale actului constitutiv; deces, respectiv încetarea personalităţii juridice, în condiţiile legii.

Potrivit art. 179  alin 1, dacă actul constitutiv nu prevede altfel, grupul continuă să existe după ce unui membru i-a încetat această calitate, în condiţiile prevăzute în actul constitutiv sau stabilite cu acordul unanim al membrilor rămaşi.

                - excluderea membrului din GIE

                Cazurile de excludere sunt  precizate în art. 177 alin. 2: poate fi exclus, membrul: care nu a efectuat aportul la care s-a obligat; care se află în stare de faliment sau care a devenit incapabil; care se amestecă fără drept în administraţie, tulbură sau ameninţă cu tulburarea gravă a funcţionării grupului;  care comite frauda în dauna grupului sau se serveşte de semnătura grupului ori de capitalul acestuia în folosul său ori al altora.

                Excluderea se pronunţă de instanţă, la cererea majorităţii membrilor, dacă actul constitutiv nu prevede altfel.  Prin hotărâre se va dispune şi cu privire la structura participării la capitalul grupului a celorlalţi membrii. Hotărârea judecătorească de excludere se menţionează în registrul comerţului, iar dispozitivul hotărârii se va publica, la cererea grupului în Monitorul Oficial.

Membrul exclus răspunde de pierderi şi are dreptul la beneficii până în ziua excluderii sale, însă nu va putea cere lichidarea lor până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv. Membrul exclus nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul grupului, ci numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia la data excluderii sale cu caracter definitiv. (art. 181 din lege)

Potrivit prevederilor art. 182 din Legea nr. 161/2003, membrul exclus rămâne obligat faţă de terţi pentru operaţiunile făcute de grup până în ziua rămânerii definitive a hotărârii de excludere. Dacă, în momentul excluderii sunt operaţiuni în curs de executare, membrul este obligat să suporte consecinţele şi nu îşi va putea retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea acelor operaţiuni.

Dreptul la acţiune împotriva membrului exclus, se prescrie în termen de 5 ani, care curge de la data publicării menţiunii vizând excluderea acestuia în Monitorul Oficial.

                - retragerea membrului din GIE

                Membrul grupului de interes economic se poate retrage în cazurile prevăzute în actul constitutiv; cu acordul tuturor celorlalţi membri; în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim, membrul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare. (183 alin.1  din lege)

                Drepturile membrului retras, cuvenite pentru părţile sale de interes, se stabilesc prin acordul membrilor ori de un expert desemnat de aceştia sau, în caz de neînţelegere, de tribunal, prin încheiere irevocabilă.

                Dizolvarea şi lichidarea grupului de interes economic

                GIE persoană juridică îşi încetează existenţa prin dizolvare şi lichidare – faze distincte care se realizează succesiv (excepţional, cele două faze se pot realiza şi concomitent, dacă membrii grupului sunt de acord cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului grupului şi când asigură stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii, ei pot hotărî odată cu dizolvarea, şi modul de lichidare a grupului) .

  1. Dizolvarea grupului de interes economic

                Potrivit art. nr. 184 alin 1 din Legea nr. 161/2003, cauzele de dizolvare a grupului de interes economic sunt: expirarea timpului stabilit pentru durata grupului; imposibilitatea realizării obiectului de activitate al grupului sau realizarea acestuia; declararea nulităţii grupului; hotărârea adunării membrilor, adoptată cu votul unanim al acestora, cu excepţia cazului în care actul constitutiv dispune altfel; hotărârea tribunalului, la cererea oricărui membru, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile grave dintre membri, care împiedică funcţionarea grupului, precum şi la cererea oricărei autorităţi publice competente; declararea falimentului grupului; alte cauze prevăzute de lege sau de actul con stitutiv al grupului.

In art. 192 alin. 1 din lege sunt prevăzute cauze de dizolvare – sancţiune, astfel, la cererea oricărei persoane interesate, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea grupului în cazurile în care: grupul nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni; grupul nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situaţiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerţului; grupul şi-a încetat activitatea, nu are sediu cunoscut ori nu îndeplineşte condiţiile referitoare la sediu sau membrii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reşedinţa cunoscută.

                 Dizolvarea grupului trebuie să fie înscrisă în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în afara de cazul în care cauza dizolvării este expirarea timpului stabilit pentru durata grupului.

Din momentul dizolvării, administratorii nu mai pot intreprinde noi operaţiuni; în caz contrar, ei sunt personal şi solidar răspunzători pentru operaţiunile pe care le-au intreprins.  Interdicţia se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata grupului ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală sau declarată prin sentinţa judecătorească.                             

Grupul îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării, până la terminarea acesteia.

                Potrivit art. 189 din Legea nr. 161/2003: “Dizolvarea grupului are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără  lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a grupului sau în alte cazuri prevăzute de lege”.

                Fuziunea se face prin absorbirea unui grup de către un alt grup sau prin contopirea a două ori mai multe grupuri pentru a alcătui un grup nou.

Divizarea se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unui grup care îşi încetează existenţa între două sau mai multe grupuri existente sau care iau astfel fiinţă.

                Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fără lichidare, a grupului care îşi încetează existenţa şi transmiterea universală sau cu titlu universal a patrimoniului său către grupul ori grupurile rezultate din fuziune/divizare, în starea în care se găseşte la data fuziunii sau a divizării, în schimbul atribuirii de părţi de interes ale acestora către membrii grupului care încetează şi, eventual, a unei sume în bani care nu poate depăşi 10% din valoarea nominală a părţilor de interes atribuite.

In baza hotărârii adunării generale a membrilor fiecăruia dintre grupurile care participă la fuziune sau la divizare, administratorii acestora întocmesc un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde elementele prevăzute de art. 196 din lege; va fi semnat de reprezentanţii grupurilor participante şi se depune la registrul comerţului unde este înmatriculat fiecare grup, însoţit de declaraţia fiecăruia despre modul cum s-a hotărât stingerea pasivului său. Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul-delegat, se publică în Monitorul Oficial, pe cheltuiala părţilor, integral sau în extras, potrivit dispoziţiei judecătorului-delegat sau cererii părţilor, cu cel puţin 30 de zile înaintea datelor şedinţelor în care adunările generale urmează a hotărî asupra fuziunii/divizării.

  1. Lichidarea grupului de interes economic

                Lichidarea patrimoniului grupului de interes economic este supusă regulilor prevăzute de art. 206 – 218 din Legea nr. 161/2003.

Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului grupului de interes economic, chiar dacă în actul constitutiv se prevăd norme în acest scop, sunt obligatorii următoarele reguli:  până la preluarea funcţiei de către lichidatori, administratorii continuă mandatul lor; actul de numire a lichidatorilor sau sentinţa care îi ţine locul şi orice act ulterior, care ar aduce schimbări în persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comerţului, pentru a fi înscrise de îndată şi publicate în Monitorul Oficial.

                Numai după îndeplinirea acestor formalităţi, lichidatorii vor depune specimenul lor de semnatură în registrul comerţului şi vor exercita această  funcţie.

                Lichidatorii pot  fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanţii permanenţi, persoane fizice ale societăţii lichidatoare trebuie să fie lichidatori autorizaţi, în condiţiile legii.

Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii. Ei sunt obligaţi, după preluarea funcţiei, ca împreună cu administratorii grupului să facă un inventar şi să încheie o situaţie financiară care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului grupului şi să le semneze; să primească şi să păstreze patrimoniul grupului, registrele  şi actele grupului, preluate de la adminsitratori; să  ţină un registru cu toate operaţiunile lichidării, în ordinea datei lor.

Potrivit art 209 din lege, în afară de puterile conferite de membri, cu aceeaşi majoritate cerută pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:  să stea în judecată şi să fie actionaţi în interesul lichidării; să execute şi să termine operaţiunile patrimoniale referitoare la lichidare; să vândă prin licitaţie publică imobilele şi orice avere mobiliară a grupului; să încheie tranzacţii; să lichideze şi să încaseze creanţele grupului, chiar în cazul în care debitorii sunt supuşi procedurii reglementate de Legea 85/2006; să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice alte acte necesare.

Ei nu pot, în lipsă de dispoziţii speciale în actul constitutiv sau în actul  de numire, să constituie ipoteci asupra bunurilor grupului, dacă nu vor fi autorizaţi de instanţă, cu avizul persoanelor care îndeplinesc atribuţia de cenzor.

                Lichidatorii care intreprind noi operaţiuni ce nu sunt necesare scopului lichidării sunt răspunzători personal şi solidar de executarea lor.

Lichidatorii nu pot plăti membrilor nici o suma in contul părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitării creditorilor grupului.

După terminarea lichidării grupului, lichidatorii trebuie să întocmească situaţia financiară de lichidare şi să propună repartizarea activului între membri. Membrul nemulţumit poate face opoziţie, în conditiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, în termen de 15 zile de la notificarea situaţiei financiare de lichidare şi a proiectului de repartizare.

                Lichidarea grupului trebuie terminată în cel mult 3 ani de la data dizolvării. Pentru motive temeinice tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

                In termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor cere radierea grupului din registrul comerţului, sub sancţiunea unei amenzi civile de 1.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, care va fi aplicată de judecătorul-delegat, în urma sesizării oricărei părţi interesate. Încheierea judecătorului-delegat va fi definitivă şi executorie. (art. 214 alin. 1 şi alin. 2).

                Grupul de interes economic, aflat în stare de insolvenţă va fi supus procedurii insolvenţiei reglemetată de Legea nr. 85/2014, procedura se aplică grupului, atât când are calitatea de comerciant, cât şi în cazul în care are calitatea de necomerciant .

 

 

SECŢIUNEA II

 

GRUPURILE EUROPENE DE INTERES ECONOMIC - GEIE

               

Unul dintre scopurile fundamentale ale Uniunii Europene este realizarea unităţii economice, având ca priorităţi: armonizarea dezvoltarii vietii economice, o dezvoltare economică durabilă şi constantă, realizarea stabilităţii economice şi monetare, precum şi  realizarea unei politici eficiente în domeniul ocupării forţei de muncă, în acest context realizarea unei structuri economice care să promoveze colaborarea între societăţile comerciale din statele membre nu doar că se impune, ci este o necesitate.

                Cele mai importante prevederi ale  Ordonanţei de urgenţă nr. 119/2006, care modifică şi completează Legea nr. 161/2003, vizează completarea dispoziţiilor referitoare la grupurile europene de interes economic.

 Grupurile europene de interes economic - GEIE, persoane juridice cu scop patrimonial, sunt recunoscute şi pot funcţiona în România, în temeiul Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.137/85 din 25 iulie1985 privind instituirea grupului european de interes economic (GEIE), publicat in Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 199 din 31 iulie 1985, şi al Legii nr. 161/2003  (art. 232 din  lege).

                Grupurile europene de interes economic înmatriculate în România nu pot avea mai mult de 20 de membri.    

Grupul european de interes economic reprezintă asocierea între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pentru o perioadă determinată sau nedeterminată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective.

                GEIE legal constituite  sunt recunoscute şi pot funcţiona, în condiţiile legii în România .

Grupul european de interes economic se constituie prin contract semnat de toţi membrii şi încheiat în formă autentică, denumit act constitutiv.

Inmatricularea şi/sau radierea în/din registrul comerţului a unui grup european de interes economic fac obiectul publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Oficiul registrului comerţului de la sediul grupului va transmite, din oficiu, un comunicat în acest sens Oficiului Publicaţiilor Oficiale ale Comunităţilor Europene, în vederea publicării acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Aceste grupuri pot înfiinţa în România filiale şi sucursale, reprezentanţe şi alte unităţi fără personalitate juridică. Înfiinţarea filialelor şi a sucursalelor GEIE în România va fi supusă tuturor dispoziţiilor referitoare la înmatricularea, menţionarea şi publicarea actelor şi faptelor cerute pentru grupurile de interes economic române.