Sbecţiunea I.Precizari

Fondul de comert poate face obiectul unor operatiuni juridice foarte diferite.El poate fi donat,vandut,inchiriat,adus cu titlu de aport in societate,gajat,poate fi grevat de un uzufruct (49).

In lipsa unei reglementari facute de legea comerciala aceste acte vor fi supuse regulilor de drept civil si comercial.

In practica romaneasca aceste acte nu se prea utilizeaza insa,nimic nu impiedica pe cei interesati sa uzeze de asemenea formule juridice.

Vom examina in cele  ce urmeaza cele mai importante acte juridice ce au ca obiect fondul de comert.

  

Subsecţiunea a II-a .Vânzarea fondului de comerţ.

In principiu aceasta vanzare este supusa regulilor vanzarii comerciale.Totusi,ea are anumite particularitati ce rezulta din  natura juridica speciala a bunului ce constituie obiectul operatiunii.

 

Condiţii de formă

Vanzarea fondului de comert este un fapt de comert deoarece se realizeaza din nevoi comerciale si are ca scop continuarea unor fapte de comert incepute de vanzator.Fiind un fapt de comert va putea fi dovedita,in principiu prin orice mijloc de proba.Totusi fiind necesara inregistrarea la registrul comertului se impune redactarea actului in forma scrisa,conditie ad probationem.

Nici o norma nu indica ce anume va cuprinde contractul de vanzare cumparare al unui fond de comert.Deducem insa din obligatia inscrisa in art.21 din L.26/1990 ca acest contract trebuie sa cuprinda un minimum de mentiuni care ar prezenta importanta pentru tertii creditori (inregistrarea are ca efect opozabilitatea actului fata de terti si ca scop protejarea intereselor creditorilor):pretul vanzarii,cifra de afaceri ce a rezultat din exploatarea fondului pe perioada precedenta vanzarii,beneficiul rezultat in anii precedenti.

Fiind un bun mobil alcatuit si din bunuri imobile trebuie sa se mentioneze si sa se individualizeze imobilele ce se considera a fi vandute odata cu fondul de comert.Aceasta,mai ales,ca transmisiunea imobilelor urmeaza si reguli de drept comun si trebuie sa se faca formalitatile de publicitate imobiliara.

Lipsa acestor mentiuni ar putea fi invocata de creditori ca dovada de fraudare inbtr-o eventuala actiune revocatorie.

Art.21 din L.26/1990 prevede obligatia inregistrarii mentiunilor referitoare la vanzarea fondului,fara alte precizari.Deducem ca un  contract neinregistrat produce efecte intre parti dar nu poate fi opus tertilor pentru ca inregistrarea are numai un efect de opozabilitate (50).Lipsa inregistrarii nu duce la nulitatea actului ci,cel mult la sanctiuni de ordin administrativ.

 

Condiţii de fond

Acest contract este supus regulilor generale ce guverneaza vanzarea comerciala.

 

Problema publicităţii vânzării fondului de comerţ

Din pacate legea romana nu prevede nici o forma de pulicitate a vanzarii fondului de comert (exceptie fac vanzarile de fonduri apartinand statului aflate sub regimul reglementarilor privind privatizarea) (51).

Pentru creditorii vanzatorului aceasta operatiune este esentiala cata vreme fondul de comert cuprinde o parte insemnata din activele patrimoniale ale comerciantului si sumele incasate din vanzare pot fi risipite practic cu mare usurinta.Mai  mult,cei fraudati printr-o astfel de vanzare nu au nici un mijloc procedural eficient pentru a-si proteja interesele si drepturile.

Singura cale a creditorului chirografar de a se proteja ramane actiunea puliana, o actiune de drept comun, in care sarcina probei apartine reclamantului care trebuie sa dovedeasca frauda si reaua credinta a cumparatorului.De asemenea,reclamantul ca sa I se primeasca actiunea trebuie sa aiba o creanta certa, lichida si exigibila (52).

 Se impune ,de lege ferenda reglemetarea unei proceduri prin care creditorii sa-si poata proteja drepturile si interesele,in astfel de vinzari.

 

Efectele contractului

Orice vanzare da nastere la drepturi si obligatii in sarcina vanzatorului si a cumparatorului.

  1. a) Vanzatorul trebuie sa predea bunul vandut si sa-l garanteze pe cumparator de evictiune si pentru vicii ascunse

Predarea fondului consta in punerea la dispozitia cumparatorului a tuturor elementelor corporale cel alcatuiesc.Practic,vanzatorul trebuie sa permite cumparatorului accesul la registrele sale comerciale pentru a putea verifica indeplinirea acestei obligatii.Neprocedarea in acest mod are semnificatia neindeplinirii obligatiei de predare.

In ce priveste elementele necorporale,vanzatorul trebuie sa procedeze corespunzator,de la caz la caz:sa prezinte clientii sai cumparatorului,sa inregistreze cesiunea brevetelor,licentelor pe seama cumparatorului, etc.

Garantia pentru evictiune prin fapta tertilor si pentru vicii ascunse o imaginam greu intr-o astfel de vanzare.

Insa, obligatia garantarii pentru evictiune prin fapta personala a vanzatorului este foarte probabil sa fie invocata.Inceperea de catre vanzator a aceluiasi gen de comert imediat dupa vanzare poate avea semnificatia unei evingeri a cumparatorului.In acest caz cumparatorul nu trebuie sa faca dovada existentei unei pagube ci,doar dovada actelor tulburatorii (53).

De obicei,in practica,vanzatorii se angajeaza sa nu practice acelasi gen de comert pe o perioada determinata de timp.

  1. b) Cumparatorul trebuie sa plateasca pretul stabilit.Fiind vorba de derularea unor sume mai mari deseori o parte din pret se va plati la termen.De aici deducem importanta ce o are pentru vanzator garantarea platii unei parti din pretul stabilit pentru fondul de comert vandut si predat.

Legea romana nu prevede garantii speciale in acest sens.Astfel,vanzatorul fara garantii preconstituite va avea pozitia unui creditor chirografar.

Patrimoniul cumparatorului va constitui gajul sau general si creditorul vanzator va intra in concurs cu alti creditori ai cumparatorului.

El, vanzatorul,  va avea de asemenea,privilegiile prevazute de legea civila deoarece fondul de comert este un bun mobil .Pentru a face operabil acest privilegiu este recomandabil ca vanzatorul sa introduca in contract o clauza de interzicere a revanzarii fondului pana la achitarea integrala a pretului,clauza inregistrata expres in registrul comertului.Daca fondul se revinde inainte de incasarea integrala a pretului,vanzatorul nu are drept de urmarire asupra acestuia (daca nu a preconstituit un gaj).

 

 

 

Subsectiunea a III-a.Garantiile reale asupra fondului de comerţ

Fiind un bun mobil, asupra fondului de comert se pot constitui garantii reale, in conditiile codului civil.

Garantiile se constituie in baza unor contracte de garantie; se poate face cu deposedare sau faara depozitarea  bunului ce face obiectul garantei.

Publicitatea   garantiei se face conform legii civile: pentru bunul imobil – parte a fondului de comert – prin cartea funciara; pentru bunurile mobile, prin arhiva electronica de garantii.

Din perspectiva practica, in masura in caare patrimoniul de afectatiune a comerciantului nu este fixat ori este fixat imprecis,  contractul de garantie ce are ca obiect fondul de comert trebuie sa fixeze criterii precise dupa care se delimiteaza fondul de comert al debitorului de ale elemente patrimoniale ce le detine.

 

Subsectiunea a IV-a

Aducerea fondului de comert ca aport social intr-o societate comerciala.

Fondul de comert poate fi adus ca aport social intr-o societate comerciala,atat ca aport la o societate care se infiinteaza,cat si ca aport la marirea capitalului unei societati existente deja (59).Aceasta operatiune are efect translativ de drepturi.

Titularitatea dreptului de proprietate sau a dreptului de folosinta asupra fondului se transmite de la asociat la societatea nou infiintata.Deci,operatiunii trebuie sa I se faca publicitatea specifica prin intermediul registrului comertului.

Ea (publicitatea) prezinta importanta,in special pentru creditorii transmitatorului care risca sa fie privati de o valoare importanta a patrimoniului debitorului lor.Numai prin publicitate creditorii pot lua la cunostinta despre operatiune si pot sa puna in discutie valabilitatea si opozabilitatea aportarii.

Transmiterea dreptului de proprietate ca aport social nu este totusi o vanzare comerciala a fondului de comert.Din acest motiv operatiunii I se vor aplica regulile ce guverneaza constituirea societatilor comerciale.

 

Subsectiunea a V-a

Locatiunea fondului de comert.

Prin contractul de locatiune proprietarul (locator) fondului de comert transmite folosinta totala sau partiala unei alte persoane,locatar.Locatarul va exploata pe riscul sau fondul si va plati proprietarului-locator un pret (redeventa).

Actul de locatiune a fondului de comert are caracter comercial.

Nu sunt prevazute conditii speciale de forma pentru incheierea contractului. Este necesara totusi forma scrisa,conditie ad probationem (HG nr.  140/1991).

Locatiunea trebuie inregistrata in registrul comertului (art.21 L.26/1990);

 

Efectele locaţiunii

Intre parti-Locatarul trebuie sa exploateze fondul conform destinatiei sale si ca un bun proprietar .

Deci nu poate aduce schimbari in organizarea si structura fondului de comert,schimband destinatia unor bunuri ori instrainandu-le (60).Daca unele bunuri apartinand fondului se consuma in timpul exploatarii lor se va restitui proprietarului contravaloarea.

Daca proprietarul accepta, obiect al locatiunii poate fi si numele comercial,ca parte a fondului de comert,cu conditia sa se mentioneze calitatea de succesor in exploatare a locatarului (art.38 din L.26/1990).Daca persoana locatarului este esentiala pentru contract (contractul este intuitu personae),locatarul nu poate subinchiria fondul primit in exploatare.Per a contrario,exceptand ipoteza enuntata deja,sublocatiunea este admisa.

Locatorul trebuie sa puna la dispozitia locatarului folosinta fondului si sa garanteze de evictiune prin fapta sa proprie (locatorul trebuie sa se abtina de la desfasurarea unui comert de acelasi gen pe o durata predeterminata de timp).

Legea romana nu obliga pe proprietar sa depuna in prealabil o suma,drept garantie,ca-si va respecta obligatiile.

Fata de terti:Fata de creditorii proprietarului si cei ai locatarului contractul isi produce efectele din momentul inregistrarii actului la registrul comertului.Din acest moment ei pot promova actiuni revocatorii daca considera ca sunt fraudati prin incheierea contractului de locatiune.

In lipsa de dispozitie contrara locatarul raspunde personal de datoriile contractate in timpul exploatarii fondului de comert inchiriat.La sfarsitul locatiunii proprietarul nu preia datoriile fondului dat in exploatare altcuiva,afara de situatia in care proprietarul ar inregistra o crestere patrimoniala corelativa unei pierderi a locatarului (61).Regula o deducem din principiile imbogatirii fara justa cauza.

 

Încetarea locaţiunii

Locatiunea se face pe perioada determinata .

Suntem de parere ca acestui contract nu I se poate aplica art.1437 C. civ.cata vreme locatiunea este inregistrata in elementele ei esentiale la registrul comertului. A gandi altfel inseamna a accepta o stare de incertitudine,contraproductiva pentru toti comerciantii. Prelungirea locatiunii trebuie mentionata obligatoriu in registrul comertului.

Incetarea locatiunii inainte de termenul stipulat in contract trebuie inscrisa in registrul comertului,din aceleasi ratiuni care pretind inregistrarea tuturor operatiunilor cu fondul de comert.

 

Locaţia de gestiune a fondului de comerţ

Prin norme speciale (62) este reglementata locatiunea unor fonduri de comert in care proprietar este statul,care-si exercita titularitatea prin regii autonome sau societati comerciale.

Fondurile de comert supuse unor astfel de reglementari se refera la parti ale unor regii autonome sau societati comerciale: uzine, sectii, fabrici, ateliere,etc. Prin locatie de gestiune speciala se transmite exploatarea acestor fonduri unor persoane fizice sau juridice, care preiau controlul,gestiunea si riscurile fondurilor astfel inchiriate.

Contractele de acest fel sunt supuse regulilor detaliate impuse in actele normative emise in acest scop.In lipsa,precizarile speciale vor fi completate cu normele de drept comun.