Subiecte ale raporturilor de drept constitutional sunt oamenii luati individual sau grupati pe colective.

Cu privire la subiectele raporturilor de drept constitutional trebuie sa subliniem inca de la inceput doua trasaturi specifice si anume ca unul din subiecte este totdeauna fie detinatorul puterii, fie statul, fie un organ reprezentativ (legiuitor) si ca aceste subiecte actioneaza in mod necesar intr-un raport juridic aparut in activitatea de instaurare, mentinere si exercitarea a puterii.

Unitatile administrativ-teritoriale sunt sau nu subiecte ale acestor raporturi ? Unitatile administrativ-teritoriale ar putea fi subiecte ale raporturilor de drept constitutional, dar nu intelese ca parti de teritoriu, ci ca grupuri de populatie organizate pe teritoriu.

 

 

Poporul

 

Impartasind opinia ca poporul este subiectul al raporturilor juridice de drept constitutional, vom observa ca ea isi gaseste fundamentul in chiar dispozitiile Constitutiei potrivit carora suveranitatea nationala apartine poporului roman, care incredinteaza exercitiul ei unor organe alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat

Apare deci evident ca poporul roman concentreaza in mainile sale intreaga putere si, singur, are dreptul sa decida asupra sortii sale, lucru ce-l face cu prisosinta in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii.Poporul isi exprima, in multe probleme, vointa sa in mod direct, nu prin intermediul altor organe. El poate aparea mai direct ca subiect al raporturilor de drept constitutional cu ocazia stabilirii formei de guvernamant, a structurii de stat, cu ocazia referendumului. Unitatea de interese ale poporului si statului nu exclude ca poporul si statul sa fie subiecte de sine statatoare in raporturilor de drept constitutional, cu atat mai mult cu cat poporul este detinatorul puterii politice, iar statul capata plenitudinea imputernicirilor sale conform vointei poporului

 

 

Statul

 

Un alt subiect al raporturilor de drept constitutional este statul. El poate aparea ca subiect fie direct, fie reprezentat prin organele sale. Statul ca intreg, apare direct ca subiect al raporturilor juridice privitoare la cetatenie si in raporturilor privind federatia

 

 

Organele statului (autoritatile publice)

Acestea pot fi subiecte ale raporturilor de drept constituţional cu indeplinirea condiţiilor cerute subiectelor raporturilor de drept constitutional. Organele legiuitoare apar intotdeauna ca subiecte ale raporturilor de drept constitutional, cu conditia ca raportul juridic la care participa sa fie de drept constitutional.

Celelalte autoritati ale statului (executive, judecatoresti), pot fi subiecte ale raporturilor de drept constitutional numai daca participa la un raport juridic in care celalalt subiect este poporul, statul sau organele legiuitoare si daca raportul se naste in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii.

Organele interne ale organelor legiuitoare pot fi si ele subiecte ale raporturilor de drept constitutional. Asemenea organe interne sunt comisiile parlamentare care desi nu pot emite acte de conducere obligatorii, indeplinesc unele atributii de propunere, avizare si control. Tot aici pot fi mentionate birourile permanente si grupurile parlamentare.

 

 

Partidele, formatiunile politice, alte organizatii

 

Ca forme organizatorice prin care cetatenii participa la guvernare, partidele politice si organizatiile pot fii subiecte ale raporturilor de drept constitutional.

De altfel, Constitutia si unele legi (izvoare de drept constitutional) stabilesc expres posibilitatea acestora de a fii participante la raporturile ce privesc instaurarea, mentinerea si exercitatea puterii. Astfel, partidele si formatiunile politice au dreptul de a propune candidati in alegeri.

Totodata, pentru conducerea alegerilor de deputati si senatori se constituie birourile electorale, care sunt subiecte ale raporturilor de drept constitutional.

 

Cetatenii

 

Pot aparea ca subiecte ale unora din raporturile de drept constitutional. Ei pot aparea distinct ca persoane fizice, ca persoane investite cu anumite demnitati sau functii intr-un organ de stat (deputat, senator) sau organizati pe circumscriptii electorale. In primul caz ei intra ca subiecte ale raporturilor de drept constitutional,pentru realizarea drepturilor lor fundamentale,in al doilea apar ca subiecte ale raportului de reprezentare, care este un raport de drept constitutional, iar in ultima situatie apar ca subiecte cu ocazia alegerilor de deputati, senatori sau a sefului de stat.

 

Strainii si apatrizii

 

 

Se considera ca si aceastia pot aparea ca subiecte ale raporturilor de drept constitutional in raporturile ce se nasc cu privire la acordarea cetateniei romane, a azilului politc etc.