Contractul de transport de călători şi bagaje, fiind un contract sinalagmatic, presupune drepturi şi obligaţii reciproce, stabilite de normele Codului Civil şi de acte normative speciale. Obligaţiilor unei părţi le corespund drepturile părţii contractuale opuse, şi invers.

Drepturile şi obligaţiile părţilor depind de tipul de transport, complexitatea transportării şi de alte circumstanţe.

Datorită dezvoltării tehnicii, pe piaţă sunt expuse diverse propuneri din domeniul transportului. Astfel, persoana desinestătător alege tipul mijlocului de transport cu care doreşte să fie transportată şi de aceea ea procură biletul la mijlocul de transport ales.

Fiecare călător are drepturi la o tratare egală. Orice limitare a drepturilor acestuia, duce la nulitatea contractului de transport de călători şi bagaje.

La fel nu se admite stipularea în contract clauzelor abuzive. Orice clauza din contract încheiat între agentul economic şi consumator ce limitează răspunderea agentului sau îl exonerează de această răspundere este abuzivă şi se consideră nulă. Deasemenea contractul trebuie să cuprindă clauze clare, fără echivoc, pentru a fi înţelese fără cunoştinţe speciale. În caz de dubii asupra interpretării unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului.

Înainte de a face o enumerare şi caracteristica a drepturilor călătorului, este necesar de a fi expuse drepturi fundamentale pe care le are consumatorul, deoarece călătorul cade sub incidenţa Legii privind protecţia consumatorilor şi anume art.5:

  1. protecţia drepturilor sale de către stat;
  2. protecţia împotriva riscului de a achiziţiona un serviciu care ar putea să-i afecteze viaţa, sănătatea, securitatea ori să-i prejudicieze drepturile şi interesele legitime;
  3. remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea contra valorii serviciului ori reducerea corespunzătoare a preţului, repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de serviciul necorespunzător;
  4. informaţii complete, corecte şi precise privind serviciile achiziţionate;
  5. instruire în domeniul drepturilor sale;
  6. adresarea în autorităţile publice şi repartizarea în ele a intereselor sale;
  7. sesizarea asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor şi autorităţilor publice asupra încălcării drepturilor şi intereselor sale legitime, în calitate de consumator, şi la intentarea de propuneri referitoare la îmbunătăţirea calităţii serviciilor .

 

Drepturile călătorului.

Legislaţia în vigoare acordă călătorului o serie de drepturi, de care acesta poate beneficia:

1) să aleagă clasa mijlocului de transport, de exemplu: de clasa I, de clasa II, clasa economică; cupeul sau vagonul cu locuri rezervate cu tichet;

2) să ocupe locul indicat în bilet în cazul transportului aerian, feroviar, sau un loc liber în cazul transportului urban sau suburban;

3) să transporte în mod gratuit un copil de pînă la 5 ani. În transportul auto vîrsta este de pînă la 6 ani, dacă nu ocupă un loc aparte de şezut, iar în cazul cînd

este însoţit de cîţiva copii cu vîrste de pînă la 6 ani pentru fiecare copil, în afară de unul transportat gratis, să achite 50% din costul total al călătoriei pasagerului matur cu dreptul de a ocupa un loc separat pentru şezut. Călătoria copiilor cu vîrste de la 6 la 10 ani inclusiv este achitată în mărime de 50% din costul deplin al călătoriei pasagerului matur, avînd dreptul a ocupa un loc separat pentru şezut. Pentru călătoria copiilor în vîrstă de peste 10 ani se achită tariful deplin conform p. 9 al Regulamentului transportului auto de călători şi bagaje. . În transportul aerian călătoria gratuită se acordă copiilor cu vîrstă de pînă la 2 ani. În cazul solicitării depline a taximetrului, se permite transportarea, suplimentar, a cel mult un copil în vîrstă de pînă la 6 ani. Copiii cu vîrste de peste 6 ani sînt asimilaţi pasagerilor maturi şi ocupă loc separat de şezut. În caz că pasagerul matur este însoţit de cîţva copii în vîrstă de pînă la 6 ani, li se oferă un loc separat pentru doi copii.

4) să transporte bagajele şi bagaje de mînă. Bagajele sunt bunuri de uz personal şi alte obiecte pe care le ia o persoană cu sine în călătorie. Potrivit regulamentelor în vigoare, bagajele se pot clasifica astfel:

  • bagaje neînregistrate (de mînă), aflate în paza călătorului;
  • bagaje înregistrate, care se transmit cărăuşului şi sunt transportate separat de călător.

Potrivit art. 17 şi 21 din Regulamentul de transport a României, bagajele se

 pot clasifica astfel:

  • bagajele neînregistrate, aflate în paza călătorului;
  • bagajele în depozit temporar;
  • bagajele înregistrate .

Bagajele în depozit temporar sunt acelea bagaje care fac obiectul unui contract de depozit, ele sunt predate numai spre păstrare şi pază în depozitul gării, contra unei taxe tarifare, nu şi transportarea lor.

Însă în Codul transportului aerian al Federaţiei Ruse şi anume, în art. 103,

nu se face deosebirea între regimul juridic a bagajului, astfel încât nu se face deosebirea

între bagajul de mână şi cel înregistrat, asftel alcătuind o singură noţiune . [33, pag. 326

 Sunt considerate bagaje obiectele călătorului transportate separat în secţie sau în magazia de bagaje. Bagajele de mînă sunt considerate obiectele călătorului permise  

spre transportare fără plată în salonul mijlocului respectiv de transport. La predarea bagajului în secţie de bagaj, călătorului se eliberează recepisa, buletinul de bagaj sau un jeton cu număr (etichetă), duplicatul (cotorul) căruia se fixează de bagaj. În punctul de destinaţie bagajul este eliberat pasagerului la prezentarea documentului

Sunt considerate bagaje obiectele destinate uzului personal al călătorului, fotoliile portabile sau pe rotile pentru bolnavi, cărucioarele pentru copii, instrumentele muzicale în cutii sau huse, valizele, bicicletele etc.

Se permite de a lua în salon cîteva unităţi de bagaje mici (poşete) care vor fi acceptate pentru transportare în limita normei de bagaje gratis. Transportatorul, însă nu poartă responsabilitatea pentru acesta. Greutatea fiecărui articol nu trebuie să depăşească 5 kg şi dimensiunea 45*35*15 cm. Un singur articol este permis în bagaj de salon. Bagajul voluminos, adică are în sumă 200 cm şi bagajul greu (fiecare articol avînd peste 40 kg poate fi acceptată pentru transportare numai cu acordul preliminar al transportatorului. Potrivit p. 32 al Regulamentului transporturilor auto de călători şi bagaje, bagajele de mînă sunt considerate obiectele cu greutatea de pînă la 30 kg cu gabarite care nu depăşesc 60*40*20 cm şi care nu incomodează alţi pasageri . În Federaţia Rusă călătorul are drept să transporte gratuit pe calea ferată şi pe calea maritimă nu mai mult de 36 kg, cu mijlocul de transport auto nu mai mult de 16 kg şi nu mai mult de 20 kg cu transportul aerian . [36, pag. 610]. Însă la transportul auto se admit bagajele cu gabaritele în limitele 60*40*20 – 100*50*30 cm şi cu greutatea de cel mult 60 kg. De regulă, bagajele se transportă în secţie de bagaje, iar în lipsa unei asemenea secţii – în salonul autobuzului, norma pentru un pasager fiind: în autobuzele fără secţie de bagaje – un loc; în autobuzele cu secţie de bagaje – 2 locuri. În autobuzele fără secţie de bagaje locul pentru bagaje este stabilit nemijlocit de către şofer în aşa mod, încît să fie asigurată trecerea fără obstacole a pasagerilor prin uşile de intrare şi de ieşire. Biletul de bagaje poate fi procurat la casele de bilete sau la controlorul care dirijează îmbarcarea, iar în lipsa caselor – la şoferul sau taxator. În autobuzele de rută urbană cu tarif unic călătorul efectuiază autotaxarea pentrutransportarea unui loc de bagaj prin compostarea unui tichet [p.33, al Regulamentului transportului auto de călători şi bagaje].

Pe unele rute bagajele pot fi transportate separat de pasageri cu automobile de bagaje. În cazul taximetrelor se admite transportarea fără plată a bagajelor, care conform gabaritelor, pot fi plasate liber în portbagaj cu capota închisă.

În salonul taximetrului se permite transportarea diverselor obiecte (tele - , video-aparataj şi alte obiecte de uz casnic şi cultural), care pot fi plasate liber pe banchetele din urmă, trec liber prin uşile taximetrului, nu deteriorează şi nu murdăresc căptuşeala şi echipamentul din salon, nu încurcă şoferului la conducerea automobilului şi nu-i acoperă cîmpul vizual. Este necesar să menţionăm că pasagerii aflaţi în tranzit beneficiază de dreptul preferenţial asupra serviciilor camerei de bagaje

de mână şi altor bagaje. Nu se înregistrează şi nici nu se expediază bagajele care n-au fost predate cu cel puţin 15 min înainte de plecare a mijlocului de transport cu care urmează a fi transportate;

5) să transporte unele articole doar cu acordul prealabil al transportatorului, ca de exenplu: medicamente, articole cosmetice în cantităţi mici necesare pasagerului pe durata călătoriei, spray pentru păr, parfum;

6) să declare valoartea bagajului, achitînd taxa stabilită. Valoarea declarată

nu trebuie să depăşească costul real al bagajelor.

 În cazul în care valoarea declarată a bagajelor este mare, cărăuşul are dreptul să-i ceară călătorului să prezinte spre examinare conţinutul bagajelor şi, dacă se constată necorespunderea flagrantă a sumei valorii declarate cu conţinutul

bagajelor, să stabilească valoarea lor reală sau să refuze primirea bagajelor cu valoarea care a fost declarată;

7) să transporte contra plată animalele (câini, pisici), animale mici şi păsări în cuşti, colivii sau purtate pe braţe. Călătorul are dreptul să tansporte în vagoanele de clasă, fără plată, dacă nici un călător nu protestează. Dacă sunt proteste din partea călătorilor, hotărăşte conducătorul sau organul de control.

Fiecare vânător, echipat de vînătoare, are dreptul să ia în vagoane de clasă a II-a cel mult doi câini de vânătoare cu plata tarifului unei jumătăţi de bilet clasa a II-a tren de persoane pentru fiecare, emiţându-i-se recipisa de bagaje. Vânătorii care călătoresc în compartimente rezervate, pot lua câte un câine fiecare, transportul fiind gratuit. Pentru câinii în plus se plăteşte tariful de mai sus. Fiecare câine de vânătoare să poarte botniţe;

8) să obţină în timp util informaţii despre serviciile de transport, condiţiile şi modul de circulaţie;

9) să rezilieze contractul în orice moment, dacă nu cauzează întârzieri. Acest drept poate fi realizat prin posibilitatea de a returna biletul până la plecarea mijlocului de transport. De exemplu, în contractul de transport feroviar, în caz de returnare a biletului, călătorului i se restituie:

 - cu cel puţin 15 ore până la plecarea trenului – costul integral al biletului de călătorie şi al suplimentului de cuşetă;

 - cu mai puţin de 15 ore, dar cu cel puţin 4 ore până la plecarea trenului – costul biletului şi 50% din suplimentul de cuşetă;

 - cu mai puţin de 4 ore până la plecarea trenului – costul biletului;

În transportul auto la returnarea biletului în casa de bilete cu cel mult 2 ore până la plecarea autobuzului, se întoarce costul deplin al călătoriei minus comisionul achitat pentru vânzarea preliminară, iar la întoarcerea biletului după acest termen, însă cu cel mult 15 minute până la plecarea autobuzului, poate recupera costul călătoriei minus 15% din costul biletului şi comisionului achitat pentru vânzarea preliminară a biletului.

Deasemenea călătorul are dreptul să restituie biletul şi să primească integral costul în cazul neacordării locului indicat în bilet sau dacă i s-a acordat un loc de clasă inferioară decât cea prevăzută în bilet. Dacă călătorul acceptă un loc de o clasă mai joasă, i se restituie diferenţa dintre suma plătită şi plata cuvenită pentru călătoria în aceste condiţii. Dacă călătorului i se acordă un loc de o clasă superioară, el are dreptul să călătorească fără a plăti o taxă suplimentară.

În cazul sistării călătoriei, ce nu depinde de transportator sau în cazul când pasagarul nu doreşte să-şi continuie călătoria, i se restituie costul călătoriei pentru distanţa neparcursă, iar în cazul întreruperii călătoriei din culpa transportatorului, călătorului i se restituie costul integral al călătoriei. În caz de deces, boală, accident sau alte cazuri de natură analogă apărute pe parcurs, călătorul sau succesorii, după caz, pot rezilia contractul şi pretinde restituirea diferenţilor de taxi pentru parcursul neefectuat.  La fel pasagerul beneficiază gratuit de posibilitatae de a se folosi de camera de odihnă, de camera destinată mamei şi copilului, precum şi de un loc într-un hotel în cazul sistării călătoriei aeriene din vina transportatorului sau în cazul reţinerii forţate a mijlocului de transport.

10) să rezilieze contractul fără a plăti despăgubiri, atunci când este previzibil că vor avea loc întârzieri în comparaţie cu timpul şi durata convenită (art. 992, alin.3 CC). În transportul auto aceasta este posibil dacă autobuzul întârzie mai mult de o oră p. 9 al Regulamentul transportului auto de călători şi bagaje. În aceste cazuri, nu se naşte obligaţia de despăgubire. Obligaţia pasagerului de despăgubire a cărăuşului nu poate avea loc în cazul rezilierii din iniţiativa pasagerului când acestuia îi devin cunoscute împrejurări în sfera transportului despre care pasagerul nu putea să ştie la încheierea contractului şi care, dacă le cunoştea, i-ar fi dat un motiv întemeiat să nu încheie contractul de transport. Acestea împrejurări, după cum rezultă din lege, ţin de activitatea transportului şi nu au un caracter obiectiv care nu depind de el. [17, pag. 581].

11) să înnoiască documentele de călătorie sau să le madifice. După încheierea contractului de transport de pasageri şi bagaje, călătorul are dreptul ca, pe parcursul călătoriei sau chiar după începerea ei, să ceară modificarea contractului prin:

  • amânarea călătoriei;
  • întreruperea călătoriei;
  • folosirea unei clase superioare sau inferioare;
  • a unei rute mai scurte sau mai lungi;
  • a unui tren de rang superior sau inferior.

În legislaţia română, dreptul la întreruperea călătoriei au numai posesorii următoarelor legitimaţii:

  • bilet de călătorie dus-întors;
  • abonamentul săptâmânal;
  • abonamentul lunar cu număr limitat de călătorii;
  • biletul cu tarifare în tren şi biletul eliberat în tren;
  • biletul de călătorie gratuit, în interesul serviciului, emis pentru călătoria în grup;
  • cartea V.S.D.

Potrivit p. 9 al Regulamentului transporturilor auto de călători şi bagaje, înnoirea biletului este posibil achitând suplimentar 25% din costul biletului, sau să-

şi recuperezecostul călătoriei minus 25% din costul biletului şi comisionul achitat, 1în cazul întârzierii la autobuz în decursul a 3 ore, iar în cazul întârzierii din motive de boală sau din cauza unui accident – în decursul a 72 ore din momentul plecării

autobuzului. Pentru înnoirea biletului de călătorie în cazul întârzierii cu peste 72 ore pasagerul depune o cerere în scris pe numele şefului autogării, anexând documentele ce confirmă îmbolnăvirea  sau producerea accidentului. În caz de întârziere la tren cu cel mult 3 ore, iar ca urmare a bolii sau a unui accident – cu cel mult 3 zile din momentul plecării trenului pentru care a fost procurat biletul, să obţină recunoaşterea biletului pentru un alt tren, achitând suplimentul de cuşetă, sau restituirea de către cărăuş a costului biletului, scăzând costul suplimentului de cuşetă, sau în cazul de îmbolnăvirea în drum, să prelungească termenul de valabilitatea a documentului de călătorie pe întreaga durata a bolii (la prezentarea certificatului eliberat de instituţia medicală) (art. 112 al Codului transportului feroviar);

12) să fie transportat din staţia de plecare la cea de destinaţie, pe un anumit parcurs;

13) să facă opriri pe parcursul călătoriei, prelungind valabilitatea documentului de călătorie (bilet) pe un termen de cel mult 10 zile;

14) să călătorească cu mijlocul de transport ce pleacă mai devreme decât acel mijloc pentru care a fost procurat biletul – în documentul de călătorie;

15) să preia bagajul în schimbul prezentării documentului de bagaj;

16) să verifice integritatea bagajului;

17) să expedieze o înştiinţare scrisă transportatorului sau agentului acestuia în cazul:

  1. a) deteriorării grave a bagajelor de cabină - înainte de debarcare sau în timpul debarcării;
  2. b) deteriorării grave a bagajelor predate în magazie - pînă la sau la luarea lor în primire;
  3. c) pierderii sau deteriorării aparent nevizibile - în termen de 15 zile din ziua debarcării sau primirii bagajelor (sau din ziua în care trebuiau să-i fie predate).

În cazul în care starea bagajelor a fost verificată în comun de către părţi la momentul luării lor în primire, înştiinţarea nu este necesară;

18) să se adreseze în instanţa de judecată în caz de încălcare a drepturilor sale;

19) să i se recupereze prejudiciul cauzat.

 

Obligaţiile călătorului

Pe lângă drepturile călătorului de care el liber poate beneficia, lui îi revin şi o serie de obligaţii:

1) să achite taxa de transport. Potrivit art. 985, alin.2 CC, taxa de transport se plăteşte până la transportarea călătorului, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. În unele cazuri prevăzute de lege această obligaţia nu apare, de exemplu: veteranii, invalizii, copiii până la o vârstă anumită pentru fiecare tip de transport.   Prin urmare, de regulă, taxa de transport este achitată de călător în momentul procurării biletului, adică în momentul încheierii contractului.

În unele cazuri, de exemplu în transportul public în comun achitarea are loc pe parcursul călătoriei, iar în caz de transportare cu taximetrele taxa poate fi acitată şi după efectuarea transportării.

2) să achite taxa pentru bagaj;

3) să păstreze biletul până la punctual de destinaţie şi să-l prezinte la cererea reprezentanţilor organelor de control;

4) să respecte ordinea de urcare şi coborâre din mijlocul de transport: să urce, să coboare, să ţină deschise sau să forţeze deschiderea uşilor mijlocului de transport în timpul mersului acestuia, să deschidă uşile mijlocului de transport în cazul opririi sau staţionării înainte de a se fi asigurat că nu există nici un pericol;

5) să respecte regulile transportării călătorilor şi bagajelor, precum şi ordinea publică: să scoată mâinile şi capul prin ferestrele deschise, să folosească utilajul de avariere fără vreo necessitate, în afara cazurilor excepţionale, să arunce din mijlocul de transport orice obiecte, să nu călătorească pe acoperişul vagonului, autobuzului etc., pe scări, să nu scrie pe pereţii mijlocului de transport, să deschidă ferestre fără consimţământul tuturor călătorilor, să scoată încălţăminte;

6) să declare valoarea următoarelor mărfuri:

  • metale preţioase şi articole din ele, pietre preţioase, obiecte de artă, tablouri, obiecte de anticariat, lucrări de artă, covoare, maşini experimentale, utilaje şi dispozitive, la care preţurile nu sunt aprobate;
  • obiecte de uz casnic.

7) să ocupe locul indicat pe billet. Aceasta obligaţia poate decade în cazul când cărăuşul propune un alt loc de şezut.

8) să se prezinte la înregistrarea cu 40 min înainte de timpul indicat în billet, în cazul transportului aerian;

9) să prezinte documentele necesare la înregistrarea;

10) să nu transporte, din motive de siguranţă, articolele interzise:

  • explozibil, muniţii, artificii;
  • materiale iritante sau ofensive;
  • gaze comprimate: butan, oxigen, propan;
  • materialele corrosive: acizi, mercur, baterii;
  • substanţe lichide şi solide inflamabile: acetone, alcool, chibrituri;
  • materiale magnetice, substanţe toxice;
  • materiale radioactive;
  • materiale oxidante: nitraţi, peroxizi;
  • arme offensive;
  • obiecte ascuţite;
  • substanţe otrăvitoare;
  • caustice şi rău mirositoare;
  • obiectele şi substanţele care ar putea murdări îmbrăcămintea altor pasageri, bagajele lor şi salonul mijlocului de transport.

11) să nu sustragă atenţia şoferului de la conducerea mijlocului de transport în timpul deplasării;

12) să nu fumeze în mijloc de transport, în sala de aşteptare, holuri, cu excepţia locurilor unde fumatul este permis, să nu se afle în stare de ebrietate;

13) să nu activeze mecanismele de deschiderea şi închidere a uşilor, în afara cazurilor de evitare a avariilor şi accidentelor;

14) să preia bagajul la termen. Nerespectarea acestei obligaţii poate duce la cheltuieli suplimentare, deoarece bagajul se păstrează gratuit timp de 24 de ore, la neridicarea bagajului în termen de 30 de zile, se comercializează [p. 136 al Hotărîrea Guvernului nr. 238]

Fiecare călător trebuie să respecte toate obligaţiile ce le revin, deoarece orice încălcare a acestor obligaţii duce la urmări negative, adică la naşterea răspunderii civile, cât şi la posibilitatea apariţiei răspunderii chiar penale.

Nerespectarea obligaţiilor de către călător duce la posibilitatea stingerii unor drepturi.