„Criza politică care s-a declanşat în prezent în Republica Moldova este o consecinţă a dezvoltării constituţionale nechibzuite.

Impasul politic de la Chişinău nu este o veste îmbucurătoare pentru capitalele europene. Pentru prelungita criză constituţională trebuie găsită, însă, o soluţie imediată, fie ea şi o mare coaliţie informală, este de părere Manfred Grund, deputat creştin-democrat în Parlamentul federal de la Berlin şi preşedinte al Grupului de Prietenie Germano-Moldav.Se pare că alegerile din Moldova nu au prea fost lămuritoare. Rezultatele pe care le avem ne determină să spunem că, după alegeri, Republica Moldova se află tot acolo unde se afla înainte de alegeri. Adică în miezul unei crize constituţionale. Rezultatul nu este, în nici un caz, lămuritor. Partidele din Alianţa pentru Europa ar trebui să cadă de comun acord asupra modului în care munca de până acum poate fi îmbunătăţită, să convină asupra unui candidat comun şi, din acel punct, să discute cu Partidul Comuniştilor despre o posibilă soluţie deopotrivă acceptată de ieşire din criza constituţională.
Primul pas ar fi alegerea, împreună, a unui preşedinte. Odată acest pas făcut se poate sta de vorbă şi despre modificarea Constituţiei în vederea alegerii directe a preşedintelui sau pentru majoritatea simplă necesară în cel de-al treilea tur de scrutin prezidenţial la nivelul votului parlamentar.
Dar pentru că nici una dintre tabere nu are posibilitatea de a alege un nou preşedinte, ar fi utilă constituirea unei mari coaliţii informale. Moldova are nevoie de un preşedinte.

 Moldova trebuie să fie capabilă să negocieze. Se anunţă o iarnă grea iar tergiversarea nu este în folosul moldovenilor.Cum se va reflecta votul în conflictul transnistrean Am reuşit să facem progrese, în anul 2010, în ce priveşte problema transnistreană. Chiar preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, şi cancelarul federal Angela Merkel au convenit că este nevoie de o soluţie. Dar nu se poate găsi o soluţie peste capul moldovenilor - şi, pentru aceasta, Moldova are nevoie de un preşedinte, de un guvern funcţional. Abia atunci se poate lucra, împreună cu Germania şi Uniunea Europeană, cu Rusia, cu Ucraina. Altfel, toate progresele premergătoare vor fi fost inutile şi e păcat, fie şi numai pentru disponibilitatea manifestată de Rusia, de preşedintele Medvedev.Ce poate face Uniunea Europeană pentru ţara cu o prelungită criză politică pe care o are la graniţele sale. Poate consilia, poate da exemple... Germania poate vorbi despre situaţiile în care e nevoie de cooperarea cu opoziţia, o opţiune cât se poate de democratică şi care necesită doar puţină bunăvoinţă. Îi vom avertiza pe politicienii aleşi, în Moldova, că au o responsabilitate - nu doar faţă de ei înşişi şi faţă de partidele lor ci, întâi şi întâi, faţă de Moldova.

 Unica solutia pentru depasirea crizei constitutionale este referendumul pentru modificarea articolului 78 din Constitutie, in ceea ce priveste alegerea sefului statului.

 Necesitatea adoptării unei noi Constituţii mai rezultă din înseşi normele sale confuze, care lasă loc interpretărilor, subliniază Victor Popa. Mai mult, Legea supremă nu prevede mecanisme de depăşire a situaţiilor dificile, cum ar fi cazul în care parlamentarii nu ajung la un consens privind alegerea Preşedintelui, explică Popa: „De aici uşor se declanşează dizolvări de Parlament şi alegeri anticipate, ceea ce duce la instabilitate politică şi economică, prejudicii materiale şi morale aduse membrilor societăţii".

Există două modalităţi de modificare, adoptare a Constituţiei, constată profesorul Victor Popa: adoptarea unei Legi cu privire la modificarea Constituţiei, cu votul a 2/3 din deputaţi sau iniţierea unui referendum. Tot Victor Popa afirmă însă că „a găsi un consens a 2/3 din deputaţi, în configuraţia actuală a Legislativului, este practic imposibil".