1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)
  1. Principiile organizatorice si functionale ale avocaturii

Potrivit art. 1 din legea nr.51/1995, profesia de avocat este libera si îndependenta, cu organizare si functionare autonome, în conditiile legii si ale statutului profesiei.

         Actuala legislatie nu realizeaza o sistematizare a principiilor organizatorice ale avocaturii. Totusi, aceste principii nu se confunda cu acelea ale exercitarii profesiei de avocat. Lipsa unei atare sistematizari se explica tocmai datorita interdependentei dintre cele doua categorii de principii.

         Pot fi apreciate ca principii de baza ale organizarii avocaturii: autonomia barourilor, existenta unor structuri democratice de organizare a avocaturii si colegialitatea organelor de conducere:

  1. principiul autonomiei barourilor – avocatura este organizata într-o structura proprie, autonoma fata de toate celelalte autoritati publice. Exercitarea avocaturii ar fi greu de conceput în lipsa unui asemenea principiu.
  2. principiul organizarii avocaturii în structuri democratice – elementul organizatoric de baza al avocaturii este baroul. Acesta este alcatuit din totalitatea avocatilor dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti. Sediul baroului este în orasul de resedinta al judetului, rspectiv în municipiul Bucuresti.

Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Contributia avocatilor la alcatuirea bugetului este stabilita de consiliul baroului. Organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generala, consiliul si decanul.

Adunarea generala este constituita din totalitatea avocatilor înscrisi în tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei. Ea are urmatoarele atributii:

-        stabileste masuri  pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv

-        alege si revoca decanul, membrii comisiei de cenzori si pe cei ai comisiei de disciplina

-        alege delegatii baroului la Congresul avocatilor

-        aproba proiectul de buget al baroului

-        da decarcare consiliului cu privire la activitatea si gestiunea sa.

Consiliul baroului este format din 5 pîna la 15 membri, alesi pe o perioada de 4 ani. Decanul si prodecanul se includ în acest numar.

Art. 53 alin.2 din legea nr.51/1995 stabileste urmatoarele atributii ale consiliului:

-        adopta hotarîri pentru aplicarea si respectarea prevederilor legii de organizare a profesiei si ale statutului

-        aduce la îndeplinire hotarîrile Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si ale adunarii generale a baroului

-        întocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor

-        adopta masuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar si deontologic, pentru solutionarea sesizarilor si reclamatiilor, în conditii prevazute de lege si statut

-        verifica si constata îndeplinirea conditiilor legale ale cererilor de însciere în profesie ti aproba primirea în profesie cu examen sau cu scutire de examen

-        hotaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra ridicarii acesteia

-        solutioneaza cererile de transfer în conformitate cu prevederile legii si ale statului

-        verifica si constata daca actele privind constituirea, modificarea si schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum si conventiile de grupare sau de conlucrare profesionala îndeplinesc conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei

-        coordoneaza activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurari a Avocatilor din raza de competenta

-        organizeaza si îndruma activitatea serviciilor de asistenta juridica din judet

-        sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor avocatilor

-        suspenda avocatii din exercitiul profesiei pe durata neplatii taxelor si contributiilor prevazute de lege, daca acestea nu sunt achitate în termen de 3 luni de la scadenta lor

-        solutioneaza contestatiile împotriva deciziei decanului privind onorariile

-        stabileste cota de contributie a avocatilor la bugetul baroului, accepta donatiile si legatele facute baroului

-        aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului

-        întocmeste proiectul de buget anual, pe care îl supune adunarii generale si administreaza patrimoniul baroului

-        prezinta anual adunarii generale, spre aprobare, raportul sau de activitate si al ddecanului, de gestiune curenta si de gestionare a patrimoniului baroului

-        alege pe prodecanul baroului

-        solutioneaza plîngerile si contestatiile împotriva deciziilor decanului baroului

-        îndeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarîte de Consiliul U.N.B.R. si date în competenta sa.

Decanul baroului are unele atributii de reprezentare si de administratie. Aceste atributii se refera la:

  1. reprezentarea baroului în raporturile cu persoanele fizice si juridice din tara si strainatate
  2. convocarea si prezidarea sedintelor consiliului
  3. aprobarea cererilor de asistenta gratuita
  4. exercitarea cailor de atac împotriva hotarîrilor comisiei de disciplina si împotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atac
  5. încuviintarea efectuarii de cheltuieli pentru barou
  6. adoptarea de masuri privind conducerea baroului, cu exceptia acelora ce sunt de competenta adunarii generale sau a consiliului.

Prodecanul îl înlocuieste pe decan la cererea sau în absenta acestuia.

Uniunea Nationala a Barourilor din Romania este formata din toate barourile din Romania si are sediul în capitala tarii. Uniunea este persoana juridica de interes public, are patrimoniu si buget propriu.

U.N.B.R. are urmatoarele organe de conducere:

  1. Congresul avocatilor
  2. Consiliul U.N.B.R.
  3. Comisia permanenta a U.N.B.R.
  4. Presedintele U.N.B.R.

Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecarui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statut si din membri ai Consiliului. Forul suprem al avocatilor se întruneste anual în sesiune ordinara, la convocarea consiliului. Consiliul, la solicitarea a cel putin o treime din numarul barourilor, este obligat sa convoace congresul în sedinta extraodinara.

Atributiile congresului sunt diverse:

  1. alege Comisia centrala de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de Asigurari a Avocatilor
  2. face propunei autoritatilor cu drept de initiativa legislativa privind profesia de avocat
  3. adopta si modifica statutul profesiei si statutul Caesei de Asigurari a Avocatilor, în conformitate cu prevedirile legii si pe baza proiectelor întocmite de consiliu U.N.B.R.
  4. adopta hotarîri privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale si respectarea regulilor deontologice ale profesiei
  5. alege si revoca pe membrii Comisiei centrale de disciplina
  6. aproba bugetul anual al Casei de Asigurari a Avocatilor si executia bugetara anuala
  7. aproba bugetul anual al U.N.B.R. si executia bugetara anuala a acestuia si stabileste cota de contributie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R.

Consiliul Uniunii este organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania care:

  1. asigura activitatea permanenta a U.N.B.R.
  2. duce la îndeplinire hotarîrile Congresului avocatilor
  3. rezolva orice problema interesînd profesia de avocat între sesiunile Congresului, cu execptia acelora care sunt date în competenta Congresului avocatilor
  4. exercita controlul asupra activitatii si asupra hotarîrilor Comisisie permanente a U.N.B.R.
  5. organizeaza examenul de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba ramna ale avocatilor straini
  6. organizeaza si conduce activitatea Institutului National de Pregatire si Pefectionare Profesionala a Avocatilor, constituit ca persoana juridica de drept privat nonprofit si care nu face parte din sistemul national de învatamînt si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare
  7. adopta hotarîri în toate problemele privind pregatirea si perfectionarea profesionala a avocatilor, precum si recomandari privind relatiile dintre barouri
  8. asigura caracterul unitar al examenelor de primire si de definitivare în profesie
  9. organizeaza si supravegheaza seviciul statistic general al U.N.B.R.
  10. organizeaza si editeaza publicatiile U.N.B.R. si sprijina publicatiile barourilor
  11. întocmeste proiectul de buget al U.N.B.R. si îl supune spre aprobare Congresului avocatilor, precum si executia bugetara anuala a bugetului U.N.B.R.
  12. întocmeste raportul anual de activitate si de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. si le supune spre aprobare Congresului avocatilor, staruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. si executarea de catre barouri a hotarîrilor adoptate de Congresul avocatilor si de Consiliul U.N.B.R.
  13. alege si revoca presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. si membrii sai, avocati cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie, pentru un mandat de 4 ani
  14. verifica legalitatea si temeinicia deciziilor de primire în profesie, date de catre consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate
  15. anuleaza hotarîrile barourilorpentru cauze de nelegalitate si rezolva plîngerile si contestatiile facute de lege si de statutul profesiei
  16. înfiinteaza Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor si controleaza activitatea acesteia
  17. coordoneaza activitatea Casei de Asigurari a avocatilor si adopta regulamentul acesteia
  18. acorda, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de presedinte de onoare al U.N.B.R.
  19. îndeplineste alte atributii prevazute de lege si adopta hotarîri în interesul profesiei.

Comisia Permanenta se constituie din 15 membri, dintre care 5 din Baroul municipiului Bucuresti si 10 din celelalte barouri din tara.

C.P. are urmatoarele atributii:

  1. este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanenta si de legatura cu barourile Uniunii
  2. duce la îndeplinire hotarîrile Congresului avocatilor si ale Consiliului U.N.B.R. si supravegheaza executarea acestor hotarîri de catre barouri, adoptînd decizii corespunzatoare
  3. organizeaza serviciile Consiliului si serviciile proprii si angajeaza personalul acestora
  4. asigura executia bugetara si urmareste realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.
  5. accepta donatiile si legatele facute U.N.B.R.

Presedintele Uniunii are atributii de reprezentare si de administratie, cum ar fi:

  1. reprezinta U.N.B.R. în relatiile cu persoane fizice si juridice din tara si strainatate
  2. încheie conventii, acorduri si contracte în numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului
  3. convoaca si conduce sedintele Consiliului Uniunii si ale Comisiei permanente
  4. ordoneaza actele Consiliului si ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.
  5. supravegheaza relatiile dintre structurile centrale ale profesiei si barouri, precum si relatiile dintre barouri
  6. acorda sprijin si ajutor barourilor în relatiile lor cu autoritatile centrale si locale
  7. vegheaza la asigurarea conditiilor corespunzatoare de desfasurare a activitatii avocatilor la instante judecatoresti si la organele de urmarire penala.
  1. Colegialitatea organelor de conducere – organele de conducere ale barourilor si ale Uniunii îsi desfasoara activitatea de baza principiului colegialitatii.

Astfel, adunarea generala a baroului este legal constituita cu participarea majoritatii membrilor sai. Daca numarul legal nu se poate întruni, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala în termen de cel mult 15 zile. Hotarîrile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti, în afara de cazurile în care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot.

Consiliul baroului lucreaza în mod legal doar în prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai. Hotarîrile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti.

Principii asemanatoare sunt adoptate de legiuitor si în legatura cu organele de conducere ale Uniunii. Astfel, Consiliul uniunii lucreaza legal în prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarîri cu votul majoritatii membrilor prezenti. Aceleasi reguli se aplica si Comisiei permanente.

Formele de exercitare a profesiei de avocat

Potrivit prevederilor art.5 din legea nr.51/1995 si art.16-26 din Statut, frofesia de avocat se exercita, la alegere, într-una din urmatoarele forme:

  1. cabinet individual
  2. cabinetul asociat
  3. societatea civila profesionala
  4. societatea civila profesionala cu raspundere limitata.

Avocatul este liber sa opteze si sa-si schimbe optiunea pentru una din formele de exercitare a profesiei prevazute de lege. Acesta nu poate activa concomitent în mai multe forme de exercitare a profesiei.

Potrivit prevederilor art.172 din Statut, toate formele de exercitare a profesiei de avpcat sunt supuse urmatoarelor principii:

  1. patrimoniul comun este afectat exclusiv activitatii profesionale si are regimul patrimoniului de afectatiune profesionala;
  2. titularul cabinetului individual si avpcatul asociat nu pot presta activitati profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;
  3. avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;
  4. avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;
  5. avocatul salarizat în interiorul profesiei si avocatul colaborator nu pot activa, în aceeasi calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei;
  6. avocatul colaborator si avocatul salarizat în interiorul profesiei nu au drept la clientela proprie;
  7. obligia de a comunica de îndata baroului, în scris, modificarile privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atît avocatului cît si titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate, societatilor civile profesionale sau al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata;
  8. formele de exercitare a profesiei se individualizeaza prin denumire, conform prevederilor legii si ale prezentului statut, în cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se pot utiliza, la alegere, denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate.

Cabinetele individuale

         Potrivit reglementarii date de legea nr.51/1995, în cadrul cabinetului individual îsi exercita profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreuna cu avocatii colaboratori. Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitarii în comun a profesiei; drepturile si obligatiile avocatilor  titulari ai unor cabinete asociate îsi pastreaza caracterul personal si nu pot fi cedate.

 Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati tehnico-economice în vederea exercitarii profesiei si îsi pastreaza individualitatea în relatiile cu clientii. Cabinetul individual de avocat se înfiinteaza în baza actului de înfiintare a cabinetului individual de avocat înregistrat la barou si întocmit conform anexei nr.XXVIII din statut.

         Relatiile dintre avocatul titular al cabinetului individual si avocatii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare încheiat în forma scrisa. Contractul ca cuprinde, în mod obligatoriu, mentiunile prevazute în anexa nr.IX din statut.

Cabinetele asociate

         Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitarii în comun a profesiei. Avocatii din cabinetele asociate intra în relatii cu clientii în numele asocierii din care fac parte. Cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare.

Un cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau un client, daca unul dintre cabinetele asociate se opune în mod justificat.

În cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civila profesionala, denumirea cabinetului individual asociat si de sintagma în asocier

Societatea civila profesionala

Societatea civila profesionala care contribuie în natura si/sau în numerar la constituirea unui patrimoniu de afectatiune în vederea desfasurarii activitatii profesionale. Ceilalti avocati în cadrul societatii civile profesionale fie în calitate de avocati colaboratori, fie în calitate de avocati salariati în cadrul profesiei.

Potrivit prevederilor art.7 alin.1 din lege, formele de exercitare a profesiei de avocat si cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, dupa cum urmeaza:

  1. încazul cabinetului individual-numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;
  2. în cazul cabinetelor asociate-numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate;
  3. în cazul societatilor civile profesionale si al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata-numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate de avocati sau, dupa caz, societate civila de avocati cu raspundere limitata;
  4. în cazul cabinetelor grupate-numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.

Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata pot avea si proprietate comuna. Avocatul poate schimba oricînd forma de exercitare a profesiei, cu înstiintarea baroului din care face parte.  Avocatul nu îsi poate exercita profesia, în acelasi timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia.

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata

         Societatea civila profesionala cu raspundere limitata se constituie prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi aflati în exercitiul profesiei, are personalitate juridica si patriminiu propriu, avînd ca obiect unic de activitate ecercitarea profesiei de avocat în conditiile art.3 din lege.

Dobîndirea personalitatii juridice a societatii civile profesionale cu raspundere limitata are loc la data înregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul baroului în a carui raza teritoriala se afla sediul ei principal. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate civila de avocati cu raspundere limitata.

Actul constitutiv si statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata, încheiate în conditiile legii si statutului profesiei, sunt guvernate de legea civla. Orice modificare a actului constitutiv se poate face numai în scris, cu respectarea legii si a statului.

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata dobîndeste personalitate juridica la data înregistrarii ei la barou, în baza deciziei emise de catre consiliul baroului în a carui raza teritoriala se afla sediul sau principal. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata este condusa de adunarea generala a asociatilor. Activitatea executiva este condusa de un avocat coordonator ales de majoritatea ales de majoritatea avocatilor asociati, care va avea competentele stabilite prin actul constitutiv si statutul societatii. Asociatul se poate retrage oricînd din societate cu conditia de a notifica, în scris, celorlati asociati intentia de retragere cu cel putin 3 luni înainte.

Загрузка...