In sistemul Constitutiei Romaniei, justitia este una din garantiile exercitarii efective a drepturilor si libertatilor cetatenesti. Acest rol se motiveaza prin locul autoritatilor judecatoresti in sistemul puterilor statale si prin functiile lor. Justitia se infaptuieste in numele legii, de catre judecatori care sunt independenti si se supun numai legii. Raportarea activitatii judecatoresti numai la lege asigura tocmai aplicarea neconditionata a legii si numai a legii. Functiile justitiei sunt de a interpreta si aplica legile la cazurile concrete, de a judeca si a aplica sanctiuni, de a face dreptate.
Principiul liberului acces la justitie se aplica indeferent de calitatea persoanei protejate, cetatean roman, cetatean strain sau apatrid. El permite accesul la justitie pentru apararea oricarui drept sau a oricarei libertati si a oricarui interes legitim, fara deosebire daca aceasta rezulta din Constitutie sau din alte legi. De asemenea, nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
Revizuirea Constitutiei a adaugat doua noi alineate articolului 21, prin care se precizeaza ca partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si ca jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite. Ultimul alineat nu face decat sa consacre la nivelul legii fundamentale o realitate juridica pre-existenta, chiar daca, aceeasi revizuire constitutionala a inlaturat atributiile jurisdictionale ale singurei jurisdictii administrative mentionate in legea fundamentala (Curtea de Conturi).
