În conformitate cu art. 29 al Legii privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă nr. 102-XV din 13 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare,acordarea ajutorului de şomaj este o măsură pasivă de protecţie socială a şomerilor asiguraţi.
Cuantumul ajutorului de şomaj nu poate fi mai mic decât cuantumul salariului minim stabilit pe ţară şi nu va depăşi cuantumul salariului mediu pe economie din anul precedent.
Şomerii beneficiază de ajutor de şomaj începând cu a opta zi de la data înregistrării cererii pentru un loc de muncă la agenţie, dacă acest drept este confirmat documentar, cu excepţia:
persoanelor concediate în urma lichidării unităţii sau reducerii statelor de personal din unitate, care beneficiază de ajutor în aceleaşi condiţii dar nu mai devreme de expirarea: a trei luni calendaristice din data concedierii;
persoanelor demisionate care beneficiază de ajutor nu mai devreme de expirarea: a trei luni calendaristice din data înregistrării cererii la agenţie.
În conformitate cu legislaţia în vigoare în cazul suspendării plăţii în condiţiile art.38 alin.(1) lit. (a.), adică după expirarea a 3 zile din data în care nu a fost îndeplinită obligaţia prevăzută la art.17 alin(.4) restabilirea plăţii se face la cerere, dar nu mai târziu de 60 zile calendaristice de la data ultimei vizite la agenţie.
Potrivit prevederilor legii în cazul suspendării plăţii în condiţiile art.38 alin.(1) lit. b) pe perioada îndeplinirii obligaţiei militare;c) pe perioada arestului; d) pe perioada concediului de boală.
restabilirea plăţii ajutorului de şomaj se efectuează la cererea beneficiarului, dar nu mai târziu de 30 zile calendaristice de la data încetării situaţiei care a condus la suspendare. Conform prevederilor Legii suspendarea plăţii ajutorului de şomaj poate fi anulată.
Decizia privind suspendarea plăţii ajutorului de şomaj prevăzută la art. 38 alin. (1) lit. a) după expirarea a 3 zile din data în care nu a fost îndeplinită obligaţia prevăzută la art.17 alin(4), din prezenta Lege se anulează în cazul în care beneficiarul prezintă acte justificative că nu şi-a îndeplinit obligaţia din motive întemeiate.
Se consideră motive întemeiate a beneficiarului următoarele situaţii: a) naşterea copilului său b) căsătorie; c) decesul rudelor până la gradul doi inclusiv; d) forţa majoră; e) îmbolnăvirea; f) aflarea în arest.
Beneficiarul trebuie să prezinte actele justificative în termen de 30 zile de la data în care nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută la articolul 17alin.(4) .
Există consecinţe negative ale şomajului care afectează întreaga societate: şomajul reprezintă în fapt o formă de inutilizare a factorului de producţie muncă, de aici decurgând risipă şi pierderi mai ales din punct de vedere social; şomajul provoacă scăderea drastică a nivelului de trai, inducând noţiunea de sărăcie; prin şomaj sunt lezaţi cei care fac parte din populaţia activă subocupată, oameni care îşi manifestă dorinţa şi capacitatea de a lucra dar nu au unde; fiind un dezechilibru economic afectează compartimentele umane ale economiei naţionale; populaţia ocupată este cea care suportă din plin gravele consecinţe ale fenomenului; apare şi se dezvoltă munca pe piaţa neagră; prin coordonatele lui şomajul exercită presiuni asupra salariilor lucrătorilor ocupaţi; concedierile consistă într-un puternic obstacol în calea relansării activităţii economice a unei ţări; se generează sau se amplifică stările de dezacord între populaţia care munceşte şi cea cu un anumit grad de subocupare;
Există şi anumite consecinţe pozitive ale şomajului: prin ceea ce presupune – muncitori disponibilizaţi -, fenomenul creează o rezervă (mai mult sau mai puţin sigură) de persoane potenţial dispuse să lucreze, în vederea acoperirii eventualei cereri suplimentare de forţă de muncă; principial, are loc creşterea productivităţii muncii, dar mai ales a disciplinei şi punctualităţii celor angajaţi; ca factor psihologic, apare creşterea interesului pentru muncă, dar mai ales sporirea competitivităţii celor existenţi; recurgerea la a trimite anumite persoane în şomaj permite – pentru firme – menţinerea salariilor la cote relativ scăzute (o perioadă de timp);
