Clasificarea formelor de control exercitat asupra administratiei publice

    În doctrina juridică se mai utilizează următoarea clasificare a formelor de control:

1. Clasificare în funcţie de organul care realizează controlul:
2. Controlul autorităţilor puterii legiuitoare- controlul politic- este o necesitate, deoarece autorităţile administraţiei publice realizează, şi au ca sarcină, politica de stat. Valorile politice urmăresc satisfacerea nevoilor societăţii, iar administraţia, prin activitatea autorităţilor administraţiei publice, trebuie să slujească interesele cetăţenilor.
3. Controlul social şi controlul opiniei publice. Controlul exercitat de opinia publică asupra activităţii autorităţilor administraţiei publice se exprimă prin presă, sesizări, reclamaţii, propuneri legate de activitatea administraţiei publice.
4. Controlul realizat de instanţele judecătoreşti asupra activităţii autorităţilor administraţiei publice. Criteriul acestui control este cel al legalităţii activităţii administraţiei publice.

         În fiecare organ de autoritate publică există o formă de control asupra modului de realizare a activităţii, îndeplinirii sarcinilor etc., ceea ce reprezintă autocontrolul organului de autoritate publică. Dar, există şi autocontrolul privind activitatea fiecărui funcţionar.

         Există forme instituţionalizate de control al administraţiei publice. Funcţia autocontrolului reprezintă o componentă a ierarhiei administrative în organizarea administraţiei publice.

4. Controlul administrativ, reprezintă forma cea mai comlexă a controlului activităţii autorităţilor publice. El nu constă numai în constatarea sau depistarea erorilor, abuzurilor, ci este necesar şi pentru a îndruma, a orienta, a corecta activitatea unor autorităţi în scopul realizării politicii statului.
5. Clasificare după modalitatea în care se realizează controlul:
6. Controlul intern se realizează de autorităţile colegiale sau unipersonale din conducerea societăţii, unităţii sau a sistemului administraţiei publice. De asemenea acesta se realizează prin titularii funcţiilor superior ierarhice asupra subordonaţilor lor. Este un control permanent şi cuprinde întreaga activitate a administraţiei publice. Fiind un autocontrol, se declanşează din oficiu dar şi la sesizarea celor interesaţi.
7. Controlul ierarhic, se realizează în trei forme: concomitent cu activitatea controlată, anterior sau ulterior acestei activităţi. Se exercită fie individual, fie pe echipe.

         Obiectivul acestui control vizează actele juridice, operaţiunile materiale şi poate fi un control de oportunitate şi de conformitate. Scopul acestui control constă în asigurarea eficienţei acţiunii administrative supuse controlului. În urma controlului ierarhic sa pot lua măsuri disciplinare, sancţiuni şi, atunci când sunt pagube materiale, ele se pot imputa celui vinovat pe calea deciziei de imputare emise pe numele funcţionarului public vinovat, în condiţiile Legii nr.188/1999, modificată. În urma controlului, de asemenea, se poate modifica situaţia juridică a autorităţii controlate.

         Controlul ierarhic este controlul realizat de un organ ierarhic asupra activităţii administraţiei publice şi are la bază raportul de subordonare care există în interiorul diferitelor autorităţi ale administraţiei publice, în subsistemul şi sistemul autorităţii administraţiei publice. El se realizează la faţa locului, prin cercetarea administrativă prealabilă, la sediul autorităţii, dar şi la sediul organului de control, când este vorba de acte juridice. Controlul ierarhic este continuu sau discontinuu(cu privire la anumite activităţi, perioade, etc.).

3. Controlul prin delegare de autoritate se referă la legalitatea unor acte juridice ale autorităţilor publice; el se realizează într-un anumit termen.

         Prin intermediul procedurii de contencios administrativ, cel controlat poate să atace actul de control.

4. Controlul exercitat prin jurisdicţie administrativă, prin intermediul autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale. Acest tip de control se realizează de către autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale administrative care funcţionează în cadrul unor insituţii(Ministerul Finanţelor Publice).
5. Controlul exercitat de autorităţile legislative– se efectuează prin intermediul comisiilor permanente, temporare, prin întrebări şi interpelări adresate conducătorilor autorităţilor de către deputaţi şi senatori.

         Comisiile permanente ascultă rapoartele şi analizează modul în care autorităţile publice îşi îndeplinesc activităţile, atribuţiile ce le revin. Ele nu pot anula actele organului de autoritate, ci fac propuneri de măsuri privind activitatea controlată, analizată.

         Comisiile temporare sunt acele comisii de anchetă administrativă prealabilă privind activitatea autorităţilor publice.

         Cu privire la controlul realizat de comisiile parlamentare este important a se reţine următoarele precizări: forma de control a autorităţii legislative constă în întrebări şi interpelări, pe care parlamentarii le adresează conducătorilor autorităţilor publice; cei interpelaţi au obligaţia de a răspunde în scris sau verbal, în termenul stabilit în sesiunea respectivă.

         Hotărârile adoptate de către comisiile parlamentare, sunt hotărâri cu privire la problemele ce conţin obligaţii juridice pentru autorităţile administrative de stat. În acest fel, se realizează elementele exercitării puterii de stat, cu alte cuvinte, controlul general al legalităţii.

         Rapoartele şi informările sunt o formă importantă de control, fiind prezentate Camerei deputaţilor şi Senatului de către conducerea autorităţilor centrale ale administraţiei publice cu privire la activitatea desfăşurată. În baza acestora se adoptă măsuri legislative. 

         În ceea ce priveşte controlul activităţii Guvernului, după cum vom remarca cu altă ocazie, acesta se poate realiza prin moţiunea de cenzură(art.113 din Constituţie), moţiune simplă, întrebări şi interpelări(art.112 din Constituţie).

• Clasificare din punctul de vedere al procedurii aplicabile:

    Controlul din acest punct de vedere se clasifică astfel:

• control jurisdicţional de natură contencioasă, în care includem cpntrolul exercitat de Curtea Constituţională, instanţele judecătoreşti, organele administrative cu atribuţii jurisdicţionale;
• control nejurisdicţional, de netură necontencioasă, în care putem include controlul perlamentar tradiţional, controlul administrativ intern şi extern, controlul exercitat prin autorităţi ale administraţiei publice de specialitate.

         Faţă de aceste clasificări date de către doctrină, important este să reţinem  principalele forme de control privind activitatea autorătăţilor publice. Aceste forme de control, pot fi clasificate în funcţie de organul şi modalitatea în care se realizează controlul.

1. Clasificare în funcţie de organul care realizează controlul:
   1. Controlul autorităţilor puterii legiuitoare- controlul politic– care este o necesitate, deoarece autorităţile administraţiei publice realizează şi au ca sarcină politica de stat. Valorile politice urmăresc satisfacerea nevoilor societăţii, iar administraţia prin activitatea autorităţilor administraţiei publice trebuie să slujească intereselor cetăţenilor.
   2. Controlul social sau controlul opiniei publice. Controlul exercitat de opinia publică asupra activităţii autorităţilor administraţiei publice se exprimă prin presă, sesizări, reclamaţii, propuneri legate de activitatea administraţiei publice.
   3. Controlul realizat de instanţele judecătoreşti asupra activităţii autorităţilor administraţiei publice. Criteriul acestui control este cel al legalităţii activităţii administraţiei publice.
   4. Controlul administrativ reprezintă forma cea mai complexă a controlului activităţii autorităţilor publice. El nu constă numai în constatarea sau depistarea erorilor sau a abuzurilor ci este necesar şi pentru a îndruma, a orienta sau a corecta activitatea unor autorităţi în scopul realizării politicii statului.
2. Clasificare după modalitatea în care se realizează controlul:

         În cadrul acestei clasificări vom identifica formele cele mai des întâlnite forme în cadrul controlului administrativ. Aceste forme sunt:

• controlul administrativ intern general şi intern specializat, ierarhic;
• controlul de tutelă;
• controlul extern specializat;
• am mai putea adăuga şi controlul financiar preventiv.