Clasificarea interpretării clauzelor contractuale poate fi efectuată în funcţie de mai- multe criterii şi anume:
- în funcţie de forţa interpretării;
- în funcţie de surse de interpretare;
- în funcţie de metoda de interpretare.
- a) Interpretarea contractului în funcţie de forţa sa priveşte acceptarea acelor principii în exprimarea conţinutuluii autentic a acestuia,. care ţin de considerarea sursei de interpretare. în acest sens nu orice interpretare are unele şi aceleaşi efecte. Interpretarea efectuată de către un jurist de înaltă calificare, care utilizând cele mai adecvate procedee interpretative poate fi mai reuşită, mai deplină şi mai corectă decât interpretarea efectuată de către instanţa de judecată, însă valoarea acestor două interpretări vor corela în acest caz invers proporţional. Altfel spus, actul interpretativ emis de juecată are o putere aplicativă mult mai mare comparativ cu actul de interpretare realizat de către un jurist, deşi calificat.
În acest sens, în funcţie de forţa interpretării deosebim:
- interpretarea oficială;
- interpretarea neofocială.
Interpretarea oficială este acea interpretare care primeşte un caracter obligatoriu în virtuitea faptului că este realizată de către organele de stat împuternicite prin lege special în acest sens. Semnificativ este faptul că această interpretare primeşte valoare de normă contractuală. Interpretarea neoficială constituie acea interpretare, care nu invocă un caracter obligatoriu şi care este realizată de alţi subiecţi decât de organele special împuternicite în acest sens.
- b) Interpretarea realizată referitor la o normă contractuală, are importanţă deosebită şi considerând sursele de interpretare, deoarece de cele mai multe ori interpretarea cea mai adecvată o poate expune doar subiectul, care a inclus în conţinutul contractului un anumit scop, care a emis actul urmărind un anumit scop concret şi bine determinat. Astfel în acest sens, este important să reţinem, că interpretarea normei contractuale ralizată de către ambele părţi la contract, de comun acord, va dobâni caracter de interpretare originală, obânin chiar puterea celei oficiale.
- c) Interpretarea contractului în funcţie de metoda de interpretare poate fi realizată prin metodele de interpretare ab literam; contextuală: extintivă şi restrictivă; sistematică; raţională; analogică; asimilare; metoda ficţiunii; doctrinală etc. Spre exemplu, metoda de interpretare ab literam constituie o încercare de impunerii a aplicării mecanice a normei contractuale. în acest caz se iau în consideraţie semnele de punctuaţie, consecutivitatea propoziţiilor. Se apelează cel mai des la conţinutul în integru al contractului şi clauzei în cazurile cînd juriştii nu paţticipă la proces. Totoată interpretarea ab literam a unor clauze, poate fi ralizată cât în mod extensiv, atât şi în mod restrictiv. în acest sens, pentru determinarea modului se aplică principiul «în cazul clauzelor ce pot fi interpretate dublu, se face interpretarea în favoarea celui ce se obligă».
