În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) din Constituţia RM, salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămînal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.
Dreptul la concediul de odihnă plătit este un drept fundamental al persoanei în Republica Moldova, fiind un element esenţial al statutului juridic al salariaţilor, intrînd în conţinutul capacităţii de folosinţă a acestora.
Deoarece dreptul la concediul de odihnă plătit se bazează şi este consecinţa contractului individual de muncă, el este de natură contractuală, iar în practica juridică a Republicii Moldova – orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute salariaţilor sau limitarea acestora este nulă prin dispoziţiile art. 64 alin. (2) şi ale art. 112 alin. (2) din CM al RM.
Observăm că concediile de odihnă sînt de două categorii: concedii de odihnă anuale de bază; concedii de odihnă anuale suplimentare. Potrivit prevederilor art. 120 alin. (1) din CM al RM deosebim si ConcediuI neplătit
În conformitate cu prevederile art. 112 alin. (3) din CM al RM, Orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual.
Concediul de odihnă anual se acordă salariatului în temeiul ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) emis de angajator.
în conformitate cu art. 115 alin. (1) din CM al RM, concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaţilor după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă.
(2) Înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate, concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă, în baza unei cereri scrise, următoarelor categorii de salariaţi:
- a) femeilor – înainte de concediul de maternitate sau imediat după el;
- b) salariaţilor în vîrstă de pînă la 18 ani;
- c) altor salariaţi, conform legislaţiei în vigoare.Concediul de odihnă anual pentru următorii ani de muncă poate fi acordat salariatului, în baza unei cereri scrise, în orice timp al anului, conform programării stabilite.
Programarea concediilor de odihnă anuale pentru anul următor se face de angajator, de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor, cu cel puţin 2 săptămîni înainte de sfîrşitul fiecărui an calendaristic, în funcţie de cerinţele asigurării bunei funcţionări a unităţii, efectuarea concediului se va realiza pe tot parcursul anului, în afara unor situaţii specifice anumitor categorii de personal. Astfel, cadrele didactice beneficiază de concedii de odihnă anuale în perioada de vară.
La programarea concediilor de odihnă anuale se cer a fi respectate următoarele condiţii:
– concediul va fi planificat pentru fiecare salariat astfel încît o dată la 3 ani să coincidă cu sezonul estival;
– soţii care lucrează la aceeaşi unitate au dreptul la concediu în acelaşi timp;
– concediul de odihnă anual al salariaţilor care prestează muncă prin cumul se acordă concomitent cu concediul de odihnă anual de la locul de muncă de bază.
Programarea concediilor de odihnă anuale este obligatorie atît pentru angajator, cît şi pentru salariat. Salariatul trebuie să fie prevenit, în formă scrisă, despre data începerii concediului cu cel puţin 2 săptămîni înainte.
Programarea concediilor de odihnă anuale, efectuată cu respectarea prevederilor legale, nu poate fi contestată de către salariaţi în instanţa de judecată.
Ca regulă, concediul de odihnă anual se acordă integral.
Observăm că art. 115 alin. (5) din CM ai RM admite posibilitatea fracţionării acestui concediu. Concediul de odihnă anual poate fi acordat integral sau, în baza unei cereri scrise a salariatului, poate fi divizat în părţi, una dintre care va avea o durată de cel puţin 14 zile calendaristice.
După cum s-a menţionat mai înainte, concediul^ de odihnă se acordă, ca regulă, anual conform programării. însă, conform dispoziţiilor art. 118 alin. (2) din CM al RM, Concediul de odihnă anual poate fi amînat sau prelungit în cazul aflării salariatului în concediu medical, îndeplinirii de către acesta a unei îndatoriri de stat sau în alte cazuri prevăzute de lege..
(3) În cazuri excepţionale, cînd acordarea concediului de odihnă anual salariatului în anul de muncă curent poate să se răsfrîngă negativ asupra bunei funcţionări a unităţii, concediul, cu consimţămîntul scris al salariatului şi cu acordul reprezentanţilor salariaţilor, poate fi amînat pe anul de muncă următor. În acest caz, în anul următor salariatul va beneficia de 2 concedii, care pot fi cumulate sau divizate în baza cererii scrise.
Legislaţia muncii interzice neacordarea concediului de odihnă anual timp de 2 ani consecutivi, precum şi neacordarea anuală a concediului de odihnă salariaţilor în vîrstă de pînă la 18 ani şi salariaţilor care au dreptul la concediu suplimentar în legătură cu munca în condiţii vătămătoare (art. 118 alin. (4) din CM al RM ).
Concediu! de odihnă anual suplimentar. Fundamentul acestui concediu rezidă în condiţiile deosebite de muncă ale salariaţilor sau în situaţia lor specială:
Articolul 121. Concediile de odihnă anuale suplimentare
– Salariaţii care lucrează în condiţii vătămătoare, nevăzătorii şi tinerii în vîrstă de pînă la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de cel puţin 4 zile calendaristice.
– Pentru salariaţii care lucrează în condiţii vătămătoare, durata concretă a concediului de odihnă anual suplimentar plătit este stabilită prin contractul colectiv de muncă, în baza nomenclatorului respectiv aprobat de Guvern.
– Salariaţilor din unele ramuri ale economiei naţionale (industrie, transporturi, construcţii etc.) li se acordă concedii de odihnă anuale suplimentare plătite pentru vechime în muncă în unitate şi pentru munca în schimburi, conform legislaţiei în vigoare.
– Unuia dintre părinţii care au 2 şi mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 14 ani (sau un copil invalid) li se acordă un concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de 4 zile calendaristice.
Conform prevederilor art. 121 alin. (5) din CM al RM, în convenţiile colective, în contractele colective sau în cele individuale de muncă pot fi prevăzute şi alte categorii de salariaţi cărora li se acordă concedii de odihnă anuale suplimentare plătite, precum şi alte durate (mai mari) ale concediilor decît cele specificate în CM al RM. în temeiul acestor prevederi, partenerii sociali au inserat, în Convenţia colectivă generală nr. 2 din 09.07.2004, o clauză, potrivit căreia, personalului de conducere şi de specialitate a cărui muncă implică eforturi psihoemoţionale sporite i se poate acorda un concediu suplimentar plătit cu durata de pînă la 7 zile calendaristice. Condiţiile de acordare a concediului suplimentar se stabilesc în contractul colectiv sau individual de muncă.
în conformitate cu art. 11 din Convenţia colectivă generală nr. 2 din 09.07.2004, la prezentarea actelor respective, salariaţii beneficiază de concediu suplimentar plătit pe motive familiale, exprimat în zile lucrătoare, în următoarele cazuri:
– căsătoria salariatului – 3 zile;
– căsătoria copilului salariatului – 1 zi;
– naşterea ori înfierea copilului – 1 zi;
– decesul părinţilor, soţului (soţiei), copilului – 3 zile;
– decesul rudelor de gradul II – 1 zi;
– mamelor care au copii în clasele I şi II – 1 zi la începutul anului şcolar;
– încorporarea în rîndurile Armatei Naţionale a membrului familiei – 1 zi.
ConcediuI neplătit. Potrivit prevederilor art. 120 alin. (1) din CM al RM, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţămîntul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de pînă la 60 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărîre). în aceste cazuri, acordarea concediilor neplătite se efectuează în baza acordului de voinţă al angajatorului şi al salariatului.
Unele categorii de salariaţi au dreptul să solicite de la angajator acordarea concediului neplătit. Astfel, femeilor care au 2 şi mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 14 ani (sau un copii invalid în vîrstă de pînă la 16 ani), părinţilor singuri necăsătoriţi care au un copil de aceeaşi vîrstă li se acordă anual, în baza unei cereri scrise, un concediu neplătit cu o durată de cel puţin 14 zile calendaristice. Acest concediu poate fi alipit la concediul de odihnă anual sau poate fi folosit aparte (în întregime sau divizat) în perioadele stabilite de comun acord cu angajatorul.
în cele din urmă, se cere menţionat faptul că, pe durata concediilor neplătite acordate conform art. 120 din CM al RM, persoanele beneficiare îşi păstrează calitatea de salariat. Angajatorul nu poate încadra alte persoane, urmînd ca sarcinile de serviciu ale titularilor posturilor să fie redistribuite.
