Orice contract, pentru a produce efecte, urmează a fi încheiat valabil. Pentru considerarea valabilităţii încheierii contractului, este necesar respectarea condiţiilor de validitate ale acestuia.
Literatura de specialitate defineşte condiţiile de validitate a contractului, ca fiind acele elemente structurale, obligatorii pentru orice contract, care sunt determinate de lege drept elemente obligatorii, respectarea lor fiind impusă sub sancţiunea nulităţii[1] Totodată, lista acestor condiţii poartă caracter exhaustiv şi sunt stabilite prin lege. în practica încheierii contractelor sunt cunoscute multe cazuri în care părţile, la negocierea clauzelor contractuale pot stabili şi alte condiţii decât cele pe care le stabileşte legislaţia. Astfel, pentru exemplu, putem vorbi despre contractul de arendă a unui bun imobil încheiat între două persoane, la care termenul de arenă nu depăşeşte trei ani, iar respectiv legea nu cere înregistrarea cadastrală obligatorie, dar unde părţile au stabilit obligativitatea înregistrării, iar prin urmare şi condiţia constatării validităţii in momentul înregistrării. In această ordine de idei vorbim despre faptul, că în unele cazuri părţile pot stabili şi condiţii suplimentare pentru care se va putea induce valabilitatea contractului, iar în rezultat şi producerea efectelor.
Astfel, după cum doctrina, aşa şi legislaţia în vigoare enunţă, următoarele condiţii de validitate:
– Legalitatea;
– Capacitatea de a contracta;
– Consimţământul la încheierea contractului;
– Obiectul contractului;
– Cauza sau scopul contractului;
– Forma contractului.
[1] A. M. Luca, Drept civil. Noţiuni generale despre obligaţii. Contracte civile, Iaşi, 1994, pag 78
