Permise Istorice
In conditiile istorice concrete ale anului 1938, regele Carol al II-lea instaureaza dictatura personala la 10 februarie 1938. Consacrarea juridica a dictaturii regale este realizata prin noua constitutie. Proiectul de constitutie este supus la 24 februarie plebiscitului. Constitutia este promulgata la 27 februarie si publicata la 28 februarie 1938.
Continutul Constitutiei
Cele o suta de articole ale Constitutiei din 1938 sunt sistematizate in opt titluri si anume: Despre teritoriul Romaniei; Despre datoriile si drepturile romanilor; Despre puterile statului; Despre finante; Despre ostire; Dispoztii generale; Revizuirea constitutiei; Dispozitii tranzitorii si finale.
Dispozitiile constitutiei consacra dictatura regala si exprima, in acelasi timp, tendinta de restrangere a drepturilor si libertarilor democratice. Este semnificativ faptul ca titlul doi al constitutiei incepe prin a prevedea datoriile cetatenilor. Constitutia interzice propovaduirea schimbarii formei de guvernamant, impartirea ori distribuirea averii altora, scutirea de impozite, interzice si lupta de clasa (art.7). Ea apara proprietatea, cuprinzand dispozitiile asemanatoare cu cele existente in constitutiile precedente.
Cat priveste puterile statului, stabilind ca aceastea emana de la natiune,
Constitutia din 1938 le concentreaza in mainile regelui, care este declarat „capul statului” (art.30). Regele exercita puterea legislative prin reprezentanta nationala, el avaand si initiativa revizuirii Constitutiei. El sanctioneaza si promulga legile, sanctiunea regala fiind conditie de valabilitate a legii. Totodata, regele putea emite decrete cu putere de lege in orice domeniu, in timpul cat adunarile erau dizolvate sau nu erau in sesiune, putea dizolva adunarile, putea declara razboiul si incheia pacea etc. Puterea executiva apartinea, de asemenea, regelui, care era inviolabil, raspunderea pentru actele emise revenind ministrilor, care erau obligati sa contrasemneze actele de stat ale regelui.
Suspendarea Constitutiei din 28 februarie 1938
Incepand cu anul 1938, in timp ce pe plan extern asistam la o incordare a relatiilor internationale, la contradictii intre state si la frecvente acte de agresiune, in viata interna a Romaniei se observa un avand industrial. In paralel, regele desfiinteaza partidele politice, Prin Dictatul de la Viena (30 august 1940) Romania este obligata sa cedeze Ungariei partea de nord a Transilvaniei. In septembrie 1940, regele este obligat sa abdice in favoarea fiului sau, Constitutia este suspendata, corpurile legiuitoare sunt dizolvate, se reduc prerogativele si este investit cu puteri depline presedintele Consiliului de Ministri.
Dezvoltarea constitutionala a Romaniei in perioada 1944 pana la adoptarea Constitutiei din 1948
In Conditiile concrete ale anului 1944, fiind imposibila elaborata unei noi constitutii, s-a recurs la solutia repunerii in vigoare, cu unele modificari, a Constitutiei din 1923 si a elaborarii in continuare a unor acte cu caracter constitutional. Actele elaborate in toata aceasta perioada si a caror analiza o vom face aici, au fost acte cu caracter constitutional, deoarece ele au cuprins reglementari fundamentale ale unor relatii privitoare la instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii. Prin aceste acte s-au formulat principii constitutionale, principii ce se vor regasi inscrise mai tarziu in constitutiile adoptate in anii 1948, 1952, 1965. De asemenea, aceste acte au avut un caracter tranzitoriu.
- Decretul nr. 1626/1944 pentru „Fixarea drepturilor Romanilor in cadrele Constitutiunii din 1866 si cu modificarile Constitutiunii din 29 martie 1923”.
Primul act cu caracter constituţional elaborat dupa ieşirea Romaniei din alianţa cu puterile Axei si incetarea razboiului cu Natiunile Unite a fost decretul nr. 1626 din 31 august 1944. Elaborarea lui a raspuns necesitatii de a se inlatura legislatia adoptata de dictatura militara incepand cu anul 1940 si de a aseza la baza intregii activitati statale reguli democratice de guvernare
Prin acest decret este repusa in vigoare Constitutia din 1923, deoarece dintre toate constitutiile din Romania aceasta fost cea mai democratica. Trebuie sa mentionam ca nu sunt repuse in vigoare toate dispozitiile acestei constitutii, lucru evident din chiar redactarea Decretului nr. 1626/1944, precum si din evolutia ulterioara a evenimentelor. Sunt repuse in vigoare, in totalitate, dispozitiile constitutionale privind drepturile si indatoririle fundamentale. In acest sens art. 1 al decretului nr. 1626 / 1944 stabilea ca ” Drepturile romanilor sunt cele recunoscute de Constitutia din 1866, cu modificarile ce ulterior i-au fost aduse si de Constitutia din 29 martie 1923″. Cat priveste puterile statului, ele urmeaza a fi exercitate conform regulilor cuprinse in constitutia din 1923, cu exceptia celor privitoare la puterea legislativa si partial cu privire la puterea judecatoreasca. In ce priveste puterea judecatoreasca, decretul mentine desfiintarea juriului si stabileste ca o lege speciala va statornici conditiile in care magistratii sunt inamovibili.
- Decretul nr. 1849/1944 pentru ” Adăugire de alineat nou la finele art.
IV din Inalt Decret Regal nr 1626 din 31 august 1944″.
Asa cum o arata titlul sau, acest decret a fost adoptat cu intentia de a adauga unele dispozitii la decretul nr. 1626 din 31 august 1944. Decretul nr.1849/1944 trebuia sa raspunda cerintei de judecare si pedepsire a celor considerati vinovati de dezastrul tarii, pedepsire stipulata prin Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite. Pentru aceasta trebuiau inlaturate piedicile de ordin juridic (constitutional) datorate unor articole din constitutia din 1923, care interziceau infiintarea de tribunale extraordinare, instituirea pedepsei confiscarii averilor, aplicarea pedepsei cu moartea in alte cazuri decat cele prevazute de Codul penal militar in timp de razboi.
- Legea nr. 86 din februarie 1945, pentru Statutul Nationalitatilor
Minoritare
Legea pentru Statutul Nationalitatilor Minoritare a avut menirea de a proclama si asigura egalitatea cetatenilor tarii, indiferent de rasa, nationalitate, limba sau religie.
- Legea nr. 187 din 23 martie 1945pentru infaptuirea reformei agrare.
Legea pentru infaptuirea reformei agrare a definit reforma agrara ca o necesitate nationala, economica si sociala. Legea a prevazut exproprierea si trecerea asupra statului, „pentru a fi impartite plugarilor indreptatiti la improprietarire”, a bunurilor agricole cu inventarul viu si mort afectat lor. Legea nr. 187/1945, prin dispozitiile sale formuleaza un important principiu constitutional si anume principiul ca pamantul apartine celor ce-l muncesc.
- Decretul nr. 2218 din 13 iulie 1946privind exercitarea puterii legislative.
Un moment important in dezvoltarea constitutionala a Romaniei il constituie adoptarea Decretului nr. 2218/1946 privind exercitarea puterii legislative.
- Legea nr 363 din 30 decembrie 1947, pentru constituirea Statului Roman in
Republica Populara Romana.
Abolirea monarhiei si proclamarea Republicii Populare Romane, la 30 decembrie 1947 au fost consacrate legislativ prin legea nr. 363.
O prima categorie de dispozitii ale legii nr. 363/1947 este formata din dispozitiile privitoare la forma de stat, cuprinse in art. 1 si 3. Astfel se consacra desfiintarea formei moharnice de guvernamant, instituindu-se ca forma de stat republica populara. Denumirea statului devine Republica Populara Romana
O a doua categorie de dispozitii priveste constitutia. Prin art.2 ,”Constitutia din 1866 cu modificarile din 29 martie 1923 si acela din 2 septembrie 1944 si urmatoarele se abroga”, urmand ca adunarea constituanta sa hatarasca asupra noii constitutii (art. 5)
O a treia categorie de dispozitii este referitoare la puterea legislativa. Desfiintandu-se monarhia si abrogandu-se si Constitutia din 1923, Legea nr 363/1947 stabileste ca puterea legiuitoare va fi exercitata de Adunarea Deputatilor „pana la dizolvarea ei si pana la constituirea unei adunari legislative constituante care se va face la data ce se va fixa de Adunarea Deputatilor” (art. 4).
Cea de a patra categorie de dispozitii priveste exercitarea puterii executive. Pentru exercitarea puterii executive, Legea nr 363/1947 creeaza un nou organ de stat, Prezidiul Republicii Populare Romane, organ colegial, format din cinci membri alesi, cu majoritate, de Adunarea Deputatilor dintre pesonalitatile vietii publice, stiintifice si culturale.
In fine, a cincea categorie de dispozitii cuprinde formulele de juramant ale membrilor prezidiului, ale functinarilor publici, ale armatei, granicerilor si jandarmilor.
