La realizarea unor scopuri comune de mai multe persoane pentru a concretiza şi legifera relaţiile dintre acestea pe parcursul activităţii ei încheie un contractul de societate civilă.
În conformitate cu articolul 1339 CCRM, prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoana juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.
Din conţinutul articolului evidenţiem următoarele caractere: este un contract multilateral, deoarece se cere exprimarea de voinţă a mai multor participanţi, este sinalagmatic deoarece dispun de obligaţii reciproce. Este cu titlu oneros, deoarece toţi participanţii urmăresc un avantaj patrimonial, este un contract consensual deoarece este valabil din momentul încheierii lui.
Elementele contractului: părţile, orice persoane fizice sau juridice care dispun de capacitate de exerciţiu deplină necesară, caracteristic pentru ele că toate se numesc identic asociaţi sau participanţi. Participanţilor la societatea civila le revine obligaţia de confidenţialitate.
Obiectul contractului: poate fi un obiect licit, constituit in interesul comun al asociaţilor.
Forma şi conţinutul. în conformitate cu articolul 1341 CCRM, contractul de societate civila poate fi încheiat în scris sau oral. în cazul în care se încheie în scris, contractul de societate civila trebuie să conţină:
- a) numele sau denumirea, adresa sau sediul participanţilor; b) drepturile şi obligaţiile fiecărui participant; c) constituirea şi funcţiile conducerii; d) repartizarea câştigului şi a pierderilor între participanţi; e) procedura eliminării unor participanţi; f) durata societăţii; g) procedura dizolvării societăţii şi împărţirii patrimoniului ei.
Contractul de societate civilă nu poate fi modificat, în lipsa unei clauze contrare, decât prin acordul comun al tuturor asociaţilor.
Patrimoniul. Participanţii trebuie să verse contribuţiile convenite prin contract. In lipsa unor dispoziţii în acest sens, ei sunt obligaţi la plata unor contribuţii egale. Contribuţiile pot consta din bunuri, inclusiv din drepturi patrimoniale. Dacă prin contract nu s-a dispus altfel, contribuţiile devin proprietate comună a participanţilor. De patrimoniul social aparţine ceea ce s-a dobândit în baza unui drept ce ţine de acel patrimoniu şi ceea ce s-a dobândit ca despăgubire pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea unui obiect din el. Contribuţia unui participant nu poate fi majorată fără consimţământul acestuia.
Răspunderea pentru contribuţii. Pentru bunul dat în calitate de contribuţie asociatul răspunde conform regulilor privind răspunderea vânzătorului. Asociatul dator cu o sumă de bani pe care nu a depus-o este în întârziere de drept, urmând să plătească dobânda stabilită la art. 619 CCRM fără a fi scutit şi de repararea prejudiciilor dacă s-ar cuveni. Această regulă se aplică şi în privinţa sumelor preluate pentru scopuri personale din casa societăţii, a căror dobândă se calculează din ziua preluării.
În cazul în care dreptul de folosinţă asupra unui bun a fost transmis în calitate de contribuţie şi acest drept se stinge anterior termenului pentru care a fost transmis, asociatul este obligat să compenseze în bani costul folosinţei de care s-a lipsit societatea. Asociaţii care s-au obligat să depună în comun prestaţii în muncă predau societăţii toate câştigurile obţinute prin prestaţiile care fac obiectul societăţii.
La lichidarea societăţii, fiecare asociat are dreptul prioritar fată de alţi asociaţi de a primi bunul pe care 1-a dat în calitate de contribuţie. (Art. 1342-1343 CCRM).
Cotele-părţi din patrimoniul social sau alte drepturi decurgînd din contract nu pot fi transmise terţilor fără încuviinţarea celorlalţi asociaţi. încuviinţarea poate fi respinsă doar din motiv temeinic. în cazul înstrăinării unei cote-părţi din patrimoniul social, ceilalţi asociaţi au dreptul de preemţiune.
Asociaţii răspund pentru obligaţiile societăţii civile în mod solidar. în raporturile interne, întinderea răspunderii se stabileşte după cotele-părţi din patrimoniul social dacă în contract nu este prevăzut altfel.
Administrarea şi reprezentarea. în conformitate cu articolul 1345 CCRM, dacă în contract nu este prevăzut altfel, asociaţii gestionează împreună actele societăţii civile şi reprezintă împreună societatea în exterior. Dacă este exclus din conducerea societăţii, asociatul poate cere oricând informaţii celor care exercita conducerea.
Fiecare asociat are dreptul să participe la emiterea deciziilor comune. Orice clauză contrară este nulă. Dacă, prin contract, conducerea societăţii civile este încredinţată unuia sau mai multor asociaţi, fiecare are dreptul să acţioneze de unul singur. Orice alt asociat poate însă obiecta la încheierea actului juridic în numele societăţii. în acest caz, se consideră că actul nu s-a încheiat în numele societăţii. în măsura în care unui asociat îi revine, în baza contractului, funcţia de a conduce societatea civilă, acesta este împuternicit, dacă altfel nu este stipulat, şi cu reprezentarea faţă de terţ a celorlalţi asociaţi. Funcţia acordată prin contract unuia dintre asociaţi poate fi retrasă doar prin decizie unanimă în cazul neexecutării obligaţiilor sale. Asociatul poate renunţa să participe la administrarea societăţii.
Totodată, el poate cere oricând lămuriri conducerii. Dacă în contract nu este prevăzut altfel, drepturile şi obligaţiile participantului la societatea civilă care are împuterniciri de administrare şi reprezentare se determină în conformitate cu normele privind contractul de mandat.
Rezilierea contractului de societate civila. în conformitate cu articolul 1352 CCRM, dacă în contract nu este prevăzută o durată determinată a societăţii civile, fiecare asociat poate rezilia contractul cu un preaviz de 3 luni. Rezilierea nu poate avea loc în momentul sau în împrejurările în care s-ar produce un prejudiciu societăţii civile. Dacă în contract este stabilit un termen, rezilierea înainte de termen este admisibilă doar pentru un motiv întemeiat. Retragerea unui asociat are drept consecinţă dizolvarea societăţii. Contractul poate prevedea ca retragerea să nu ducă la dizolvarea societăţii, ci doar la eliminarea celui care a reziliat contractul. în acest caz, cota-parte în capitalul social a celui care a reziliat majorează corespunzător cotele asociaţilor rămaşi. Asociatul care a reziliat contractul are dreptul la valoarea în bani a cotei sale părţi. Pentru aceasta se iau în considerare şi actele în curs de executare la momentul retragerii. Dacă, la momentul retragerii, valoarea patrimoniului societăţii civile este insuficientă pentru acoperirea datoriilor comune, cel care se retrage este obligat să plătească celorlalţi asociaţi o sumă proporţională cotei sale părţi din patrimoniu pentru acoperirea deficitului. Clauza care limitează sau elimină dreptul de retragere este nulă.
Temeiurile dizolvării societăţii civile sunt: a) expirarea termenului pentru care a fost constituită; b) decizia asociaţilor; c) declanşarea procedurii lichidării judiciare asupra patrimoniului societăţii civile; d) imposibilitatea urmăririi în continuare a scopului.
Daca contractul nu prevede altfel, sunt de asemenea temeiuri de dizolvare a societăţii civile:
- a) moartea unuia dintre asociaţi; b) declanşarea lichidării judiciare a patrimoniului unuia dintre asociai; c) lipsirea unui asociat de capacitatea de exerciţiu; d) rezilierea.
Efectele dizolvării societăţii civile.
O dată cu dizolvarea, societatea civilă trebuie lichidată. Actele în curs de executare trebuie finalizate. Se întocmeşte un inventar şi partenerii dezbat în privinţa patrimoniului.
în cursul dezbaterii în privinţa patrimoniului, trebuie achitate datoriile societăţii civile.
Dacă patrimoniul nu ajunge, asociaţii au obligaţia de a acoperi deficitul proporţional cotelor-părţi ce le revin din patrimoniu. Eventualele excedente se împart între parteneri proporţional acestor cote-părţi.
