7.1 Drepturile avocaţilor.
Exercitarea profesiei de avocat conform principiilor înscrise in legea de organizare si funcţionare nr. 51/1995 presupune asigurarea unor drepturi si obligaţii pentru avocaţi.
Drepturile avocaţilor sunt prevazute in art. 28-37 din legea de organizare si funcţionare nr. 51/1995. Acestea sunt urmatoarele:
7.1.1 dreptul avocatului de a asista sau reprezenta orice persoana fizica sau juridica.
Acest drept de a asista şi de a reprezenta orice persoana fizica sau juridică poate exista doar în temeiul unui contract încheiat în forma scrisă, care dobândeşte data certa prin înregistrarea în registrul oficial de evidenta.
Avocatul, precum şi clientul au dreptul sa renunţe la contractul de asistenta juridică sau sa îl modifice de comun acord, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. Renunţarea unilaterala a clientului nu constituie cauza de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.
7.1.2 dreptul avocatului de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei.
7.1.3 dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său.
În acest scop, avocatul poate sa îşi deschidă un cont bancar pentru încasarea onorariilor şi altul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale în interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale în interesul sau, va fi stabilit prin convenţia dintre avocat şi client, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei.
Acestui drept i se conferă eficacitate si prin dispoziţia legala ce prevede ca este titlu executoriu contractul de asistenta juridică, legal încheiat. Investirea cu formula executorie este de competenta judecătoriei în a carei raza teritorială se afla sediul profesional al avocatului. Restantele din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului sau se recuperează conform statutului profesiei.
7.1.4 dreptul avocatului la asigurări sociale, in propriul sistem, in condiţiile legii
Sistemul de asigurări sociale al avocaţilor este reglementat prin lege şi se bazează pe contribuţia acestora, precum şi pe alte surse prevăzute de lege ori de Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.
Timpul servit în avocatura este considerat vechime în munca.
7.1.5 dreptul avocatului la asigurarea secretului profesional.
In vederea asigurarii secretului, este decretata de lege inviolabilitatea cu privire la actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul sau. Ca o consecinţa, percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau sau ridicarea de înscrisuri şi bunuri nu poate fi facuta decât de procuror, în baza unui mandat emis în condiţiile legii.
Este interzisa ascultarea şi înregistrarea, cu orice fel de mijloace tehnice, convorbirilor telefonice ale avocatului, precum si interceptarea şi înregistrarea corespondentei sale cu caracter profesional, fiind permisa excepţional, in condiţiile şi cu procedura speciale prevăzute de lege.
Contactul dintre avocat şi clientul sau nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.
În cazul în care clientul se afla în stare de arest sau detenţie, administraţia locului de arest ori detenţie are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru respectarea acestor drepturi.
7.1.6 dreptul avocatului la sediu profesional si la sedii secundare.
Oricare dintre formele de exercitare a profesiei prevazute de lege are dreptul la sediu profesional în circumscripţia baroului în care sunt înscrişi şi la sedii secundare în alt barou din ţara sau din străinătate unde sunt luate în evidenta.
Ministerul Justiţiei asigura spaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii avocaţilor în sediul instanţelor judecătoreşti.
7.1.7 dreptul avocatului de a fi ocrotit, conform legii, in exercitarea profesiei.
În exercitarea profesiei avocaţii sunt ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarului public sau altui salariat.
O serie de infractiuni savarsite impotriva avocatului în timpul exercitării profesiei şi în legatura cu aceasta reprezinta variante agravate ale infractiunilor prevazute de codul penal. Astfel, insulta, calomnia ori ameninţarea săvârşite impotriva avocatului în timpul exercitării profesiei şi în legatura cu aceasta se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, iar lovirea sau alte acte de violenta săvârşite împotriva avocatului se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, pentru acest ultim caz, acţiunea penală punandu-se în mişcare şi din oficiu. Retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor inlatura răspunderea penală.
Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea şedinţei de judecata, sa nu folosească cuvinte sau expresii de natura a aduce atingere autorităţii, demnităţii şi onoarei completului de judecata, procurorului, celorlalţi avocaţi şi părţilor ori reprezentanţilor acestora din proces.
Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi cu respectarea enuntate, în fata instanţelor de judecata, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi numai dacă aceste sustineri sunt în legatura cu apărarea în acea cauza şi sunt necesare stabilirii adevărului.
Nerespectarea de către avocat a prevederilor legale mai sus mentionate constituie abatere disciplinară grava. Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea juridică penală sau civilă.
Urmărirea penală şi trimiterea în judecata a avocatului pentru fapte penale săvârşite în exercitarea profesiei sau în legatura cu aceasta se pot face numai cu aprobarea procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a carei raza de competenta s-au săvârşit faptele.
7.2 Îndatoririle avocaţilor.
Îndatoririle avocatului pot fi împărţite după cum se raportează la relaţia sa cu clientul, cu organele profesiei sau cu instanţa de judecată.
7.2.1. În raporturile cu clientul.
Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instanţele de judecata sau la organele de urmărire penală ori la alte instituţii, conform mandatului încredinţat, sa manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, sa pledeze cu demnitate fata de judecători şi de părţile din proces, sa depună concluzii scrise sau note de şedinţa ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune în acest sens. Nerespectarea imputabilă a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinară.
Avocatul este obligat sa restituie actele ce i s-au încredinţat persoanei de la care le-a primit.
Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridică în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de către barou.
Avocatul este obligat sa se asigure pentru răspunderea profesională, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei.
Avocatul este obligat să păstreze secretul profesional. În acest sens se prevede că avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauza sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva parţii care l-a consultat mai înainte în legătura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
Avocatul nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii nici unei autorităţi sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă din partea tuturor clienţilor săi interesaţi în cauza.
Calitatea de martor are întâietate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele şi împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părţi în cauza.
Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfasura nici o activitate profesională în acea cauza.
Avocatul nu poate îndeplini funcţia de expert sau de traducător în cauza în care este angajat apărător.
7.2.2. În raport cu organele profesiei.
Avocatul este obligat sa participe la toate şedinţele convocate de consiliul baroului, la activităţile profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetată şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.
Avocatul este obligat sa ţină evidentele cerute de lege şi de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat şi sa achite cu regularitate şi la timp taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului baroului şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor din România şi ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contribuţiile barourilor, stabilite conform legii şi statutului profesiei.
Este interzis avocatului ca, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa folosească procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei.
De asemenea, este interzis avocatului sa folosească mijloace de reclama sau de publicitate în acelaşi scop. Statutul stabileşte cazurile şi măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.
7.2.3.În raporturile cu instanţele de judecată.
Avocatul este obligat sa poarte roba în fata instanţelor judecătoreşti.
Purtarea robei în afară incintei instanţei judecătoreşti este interzisă, cu excepţia cazurilor în care avocatul este delegat de către organele profesiei sa reprezinte baroul sau U.N.B.R. într-o ocazie care impune aceasta ţinuta.
În raporturile cu magistraţii, avocatul trebuie să aibă o atitudine care să dovedească respect, cinste şi corectitudine, dar tratând în acelaşi timp cauza cu conştiincioazitate şi fermitate, în raport de interesele clientului său.
Codul deontologic al avocatului român interzice acestuia să procedeze la inducerea în eroare a magistratului sau să furnizeze date ori acte false în legătură cu pricina. Aceste obligaţii sunt valabile şi în raporturile pe care avocaţii le au cu arbitrii, experţii sau alte persoane care participă la înfăptuirea actului de justiţie.
7.3 Reguli de deontologie profesionala.
- §1. Principiile şi regulile de baza ale relatiei dintre avocat şi client
Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenta juridică, încheiat în forma scrisă, între avocat şi client ori mandatarul acestuia.
Forma, conţinutul şi efectele contractului de asistenta juridică sunt stabilite prin prezentul Statut.
Avocatul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul sau, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
În exercitarea profesiei sale avocatul este independent.
Activitatea avocatului nu poate fi motivată decât în interesul clientului, apreciat în limitele legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic.
Constituie atingere a independentei avocatului şi, ca atare, trebuie evitate şi inlaturate de către avocat, prin orice mijloace legale:
- a) existenta unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui în cauza care i-a fost încredinţată;
- b) prestarea de activităţi avocatiale în scopul de a se face placut clienţilor, magistraţilor sau publicului;
- c) prestarea de activităţi avocatiale din simpla complezenta;
- d) existenta oricăror presiuni în scopul nerespectării secretului profesional.
Avocatul trebuie sa depună toată diligenta pentru apărarea libertăţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.
Avocatul este dator sa îşi sfatuiasca clientul cu promptitudine, în mod constiincios, corect şi cu diligenta. Avocatul îşi informează clientul cu privire la evoluţia cazului ce i-a fost încredinţat.
Probitatea, spiritul de dreptate şi onestitatea avocatului sunt condiţii ale credibilitatii avocatului şi profesiei.
Avocatul este confidentul clientului în legatura cu cazul încredinţat. Confidenţialitatea şi secretul profesional garantează încrederea în avocat şi constituie obligaţii fundamentale ale avocatului.
Avocatul nu trebuie sa fie sfatuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauza, atunci când interesele clienţilor sunt conflictuale sau când exista, în mod real, riscul de a aparea un astfel de conflict de interese.
Avocatul trebuie sa se abţină sa se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional risca sa fie violat sau când independenta sa risca sa fie ştirbită.
Avocatul nu poate accepta o cauza a unui nou client, dacă secretul informaţiilor încredinţate de un client anterior risca sa fie afectat sau atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe noul client.
În cazul în care avocaţii practica profesia într-o forma asociativa, în colaborare sau în conlucrare cu alţi avocaţi, dispoziţiile alin. (1) – (3) se aplica tuturor avocaţilor.
Exista conflict de interese, în situaţiile în care:
- a) în activitatea de consultanţa, când la data solicitării sale, avocatul care are obligaţia de a da clientului sau o informaţie completa, loiala şi fără rezerve, nu-şi poate îndeplini misiunea fără a compromite interesele unuia sau a mai multor clienţi, prin analiza situaţiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmărit;
- b) în activitatea de asistare şi de apărare, atunci când la data sesizării sale, asistarea mai multor părţi ar determina avocatul sa prezinte o alta apărare, diferita de aceea pentru care ar fi optat, dacă i-ar fi fost încredinţată apărarea intereselor unei singure părţi, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele profesionale ale apărării.
- c) prin modificarea sau evoluţia situaţiei ce i-a fost prezentată iniţial, avocatul descoperă una dintre dificultăţile arătate la lit. a) şi b).
Nu exista conflict de interese:
- a) atunci când, după ce şi-a informat clienţii şi a primit acordul acestora, avocatul, în exercitarea diferitelor sale activităţi va incerca sa concilieze contrarietatea de interese;
- b) atunci când, în acord deplin cu clienţii, avocatul îi consiliaza ca, plecand de la situaţia ce i-a fost prezentată, sa adopte o strategie comuna, sau dacă, în cadrul unei negocieri, avocaţii care sunt membri ai aceleiaşi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienţi diferiţi care sunt însă informati cu privire la aceasta apartenenţa comuna;
- c) atunci când, după ce avocatul aduce la cunostinta fiecăruia dintre clienţii potenţial afectaţi de asistenta juridică acordată, existenta sau posibilitatea creării unui conflict de interese, precum şi eventualele consecinţe nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienţi îşi dau acordul expres şi prealabil cu privire la prestarea activităţii de asistenta juridică.
Cu excepţia unui acord între părţi, avocatul trebuie sa se abţină de la a se ocupa de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când se iveşte un conflict de interese, când avocatul apreciază ca nu poate asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale fiecărui client în parte, când secretul profesional risca sa fie violat sau când independenta sa risca sa fie lezata.
Avocatul va incerca în momentele oportune sa-şi consilieze clientul cu privire la posibilitatea soluţionării unui conflict pe cale amiabila sau printr-o cale legală alternativa, apta a protegui drepturile şi interesele legitime ale acestuia.
Avocatul este obligat sa se asigure de răspundere profesională.
Secretul profesional este de ordine publica.
Avocatul este dator sa păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată.
Avocatul nu poate fi obligat în nici o circumstanţă şi de către nici o persoana sa divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul sau şi nici de către o alta autoritate sau persoana. Se exceptează însă cazurile în care avocatul este urmărit penal, disciplinar, sau atunci când exista o contestaţie în privinta onorariilor convenite, exclusiv pentru necesitaţi stricte pentru apărarea sa.
Obligaţia de a păstra secretul profesional nu împiedica avocatul sa folosească informaţiile cu privire la un fost client, dacă acestea au devenit publice.
Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinară grava.
Obligaţia de a păstra secretul profesional, este absolută şi nelimitată în timp. Obligaţia se întinde asupra tuturor activităţile avocatului, ale asociaţilor săi, ale avocaţilor colaboratori, ale avocaţilor salarizaţi din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alţi avocaţi.
