Elementele constitutive ale raportului juridic sunt:
1) Subiectele – cel putin doua;
2) Continutul – alcatuit din drepturile si obligatiile corelative ale partilor;
3) Obiectul raportului juridic – constituit de conduita partilor indreptata spre un anumit scop.
Subiectele raportului juridic
Prin norma juridica, expresie a vointei statului, se apara anumite valori sociale. În cazul încălcării lor, societatea, reprezentată de stat, este interesată să asigure restabilirea legalităţii.
In situatia dreptului contraventional, interesul statului de a aplica sanctiuni in vederea restabilirii ordinii de drept, coincide cu interesul persoanei ca membru al societatii interesata a fi pastrata ordinea de drept.
Sanctiunea juridica se aplica intotdeauna in numele societatii, reprezentata prin organele de stat si reprezinta o reactie negativa de dezaprobare din partea societatii.
Astfel putem sa afirmam ca subiectii raportului juridic de drept contraventional sunt:
- pe de o parte persoana care a savarsit fapta ilicita, ce poarta denumirea de contravenient,
- iar pe de alta parte organele de stat, care aplica sanctiuni in numele societatii, prin reprezentantii sai – agenti constatatori.
In dreptul contraventional poate savarsi o fapta contraventionala, si astfel sa devina unul din subiectii raportului juridic, atat persoana fizica cat si persoana juridica. Persoana juridica raspunde contraventional în cazurile si în conditiile prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii..
Trebuie subliniat faptul că în raportul juridic de conformare persoana fizică sau juridica, destinatar al obligaţiei, este nenominalizată, iar în cadrul raportului juridic de conflict persoana fizică sau juridica este determinată şi anume este persoana care a săvârşit fapta interzisă, cu alte cuvinte contravenientul. În raporturile de conformare statul impune tuturor destinatarilor legii contraventionale norme obligatorii, iar în raportul juridic de conflict statul impune celuilalt subiect şi anume persoana fizică sau juridică să suporte consecinţele faptei sale, adică pedeapsa.
Continutul raportului juridic de drept contraventional
Continutul raportului juridic de drept contraventional este format din acel complex de drepturi si obligatii corelative care reprezinta categoria raspunderii juridice contraventionale.
In continutul acestui raport intra in principal dreptul statului de a aplica sanctiuni si obligatia autorului faptei de a suporta consecintele faptei sale, adica aplicarea şi executarea sancţiunii contravenţionale.
Acest continut se intregeste cu drepturi si obligatii corelative cum ar fi: obligatia statului de a aplica numai sanctiuni prevazute de legea contraventionala pentru fapta comisa si dreptul contravenientului de a i se aplica numai aceea sanctiune si nu alta.
În cadrul raportului juridic de conformare conţinutul îl reprezintă obligaţia destinatarilor legii contraventionale de a se conforma cerinţelor impuse de lege, dar tot odată este format şi din dreptul statului de a pretinde o anume conduită titularilor obligaţiei de conformare. În cadrul raportului contraventional de conflict impunerea unei sancţiuni pentru fapta săvârşită reprezintă dreptul statului şi corelativ acestui drept al statului există obligaţia contravenientului de a suporta consecinţele faptei sale.
Obiectul raportului juridic de drept contraventional
Obiectul raportului juridic de drept contraventional îl constituie acţiunile pe care titularii drepturilor le efectuează sau le poate pretinde şi pe care ceilalţi subiecţi au obligaţia de a le săvârşi sau obligaţia de a se abţine de a le săvârşi.
Statul prin organele sale are dreptul de a trage la răspundere contraventională, iar contravenientul are obligaţia de a suporta pedeapsa. Prin realizarea obiectului specific raportului juridic de drept contraventional se realizează norma de de drept contraventional.
În cazul raportului juridic de conflict obiectul îl constituie în principal pedeapsa contraventională, privită ca o sancţiune tipică de drept contraventional. În noţiunea de pedepsă intră sancţiunea principală alături de care pot exista şi alte sancţiuni de drept contraventional, şi anume sancţiunile complementare.
În ceea ce priveşte raportul juridic de conformare obiectul specific îl reprezintă însăşi conformarea, adică adoptarea unei conduite corespunzătoare exigenţei normei contraventionale fapt ce duce la realizarea normei de drept contraventional ce reprezintă şi temeiul raportului juridic contraventional de conformare.
Nasterea, modificarea si stingerea raportului juridic de drept contraventional
Raportul juridic de drept contraventional se naşte o dată cu intrarea în vigoare a normei contraventionale, normă ce prevede drepturile şi obligaţiile participanţilor la acest raport.
Raportul juridic de conformare nu depinde de voinţa destinatarilor, este deci o creaţie a legii contraventionale. Raportul juridic de conformare se desfăşoară prin respectarea obligaţiei de abţinere de la acţiunea interzisă, obligaţie ce incumbă destinatarului normei.
Durata unui raport juridic nu este prestabilită ci acesta depinde de perioada de timp pentru care normele incriminatoare sunt în vigoare, în acest sens orice modificare a normei incriminatoare, respectiv extinderea sau restrângerea obligaţiei de conformare, determină o modificare în acelaşi sens şi a raportului juridic .
Nu trebuie trecut cu vederea faptul că, raportul juridic de conformare nu încetează prin simpla nerespectare a obligaţiei de către subiectul pasiv, adică acesta nu încetează o dată cu săvărşirea faptei interzise, a contraventiei.
Raportul juridic de conformare se naşte din lege, adică o dată cu intrarea acesteia în vigoare, în timp ce raportul juridic de conflict se naşte prin săvărşirea faptei interzise. Existenţa raportului juridic de conflict se constată de către organul constatator competent, în forma cerută de lege, aceasta fiind procesul verbal de constatare a contraventiei.
