Legislatura, sesiunea şi şedinta reprezintă perioade distincte de timp în care Parlamentul îşi desfăşoară activitatea. Camera Deputaşilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani.
Mandatul Parlamentului Romaniei înceteaza în mod colectiv la împlinirea acestui termen de 4 ani, putând fi totuşi prelungit prin lege organică în caz de război sau catastrofă.
Încetarea mandatului Parlamentului poate avea loc şi înainte de termenul de 4 ani, prin dizolvarea acestuia, în conditiile art. 89 din Constituţie.
Alegerile pentru Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau dizolvarea celor două Camere.
Sesiunea este formă organizatorică de lucru a Parlamentului, adică perioada de timp din cadrul unui an calendaristic în care îşi desfăşoara activitatea în mod continuu. Spre deosebire de Guvern, care îşi desfăşoară activitatea în mod neîntrerupt, Parlamentul se reuneşte pentru perioade de timp limitate, care se numesc sesiuni.
Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc separat, în 2 sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune ordinară are loc în perioada februarie-iunie, iar cea de a doua în septembrie-decembrie. Convocarea Camerelor în sesiuni ordinare se face numai de către preşedinţii acestora, asigurându-se în acest mod independenţa Parlamentului.
Sedinţa constituie modalitatea de constituire a Camerei în reuniune plenară în scopul dezbaterii ordinii de zi. Potrivit regulamentelor proprii, fiecare Cameră îşi desfăşoară activitatea separat în plen, pe comisii şi grupuri parlamentare, în primele 4-5 zile ale săptămânii. În afara şedinţelor ordinare din aceste zile, la propunerea Biroului permanent, se pot ţine şedinţe şi în alte zile.
Şedinţa este condusă de preşedintele Camerei sau de vicepreşedintele care îl inlocuieşte, asistat de doi secretari.
În timpul şedinţei, preşedintele, care conduce dezbaterile, veghează la respectarea regulamentului şi menţinerea ordinii în sală. Parlamentarii iau cuvântul, în ordinea de pe lista pe care s-au înscris în prealabil, numai cu aprobarea preşedintelui, care, poate să limiteze durata luărilor de cuvânt sau să propună sistarea şedintelor.
Cei care iau cuvântul au obligaţia să se refere doar la problema pentru care s-au înscris la cuvânt, în caz contrar, după ce li s-a atras atenţia, preşedintele le poate retrage cuvântul. De asemenea, preşedintele poate cere evacuarea din sală a parlamentarilor care tulbură şedinţa.
Şedinţele sunt publice, în afara cazurilor în care majoritatea parlamentarilor prezentaţi stabilesc prin vot ca acestea să fie secrete. De altfel, la toate şedintele Senatului este obligatorie prezenţa a cel putin unui reprezentant al Guvernului.
La şedintele publice pot asista diplomaţi, reprezentanţi ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi alţi cetăţeni, pe baza acreditării sau a invitaţiei emise de secretarul general al aparatului Camerei, în condiţiile stabilite de Biroul permanent.
Parlamentarii au obligaţia să fie prezenţi la şedintele Camerei din care fac parte, lipsa trebuind să fie motivată Biroului permanent.
Ordinea de zi a şedinţelor este aprobată de Cameră, în ultima zi de lucru înaintea perioadei pentru care a fost întocmită, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul parlamentarilor prezenţi, după care se distribuie acestora şi se afişează la sediul Camerei.
Procedura de vot este modalitatea prin care parlamentarii îşi exprimă voinţa cu privire la problemele supuse dezbaterii Camerei Deputaţilor şi Senatului. Votul este actul care determină formarea unei majorităţi de opinie asupra problemei pusă în dezbatere, con-cretizând astfel principiul democratic al majorităţii.
Votul parlamentarului este personal, fiind obligat să participe la şedintele Camerei din care face parte. Votul poate fi deschis, când se exprimă public prin ridicare de mâini, apel nominal, ridicare în picioare sau electronic.
Votul poate fi secret, când se exprimă prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea în unele funcţii, prin bile, sau electronic, în cazul votării legilor, hotărârilor sau moţiunilor.
Când se votează cu buletine, pe fiecare se trece numărul de ordine, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează şi grupul parlamentar din care face parte.
Constatarea rezultatului votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin proces-verbal, încheiat în prezenţa membrilor Biroului permanent al Camerei. Validarea votului se face ţinând seama de două condiţii:
– să se fi întrunit cvorumul pentru ca adunarea să fie constituită legal, adica majoritatea membrilor ei.
– obţinerea majorităţii calificate a cel puţin două treimi din numărul total al membrilor Camerei, în cazul adoptării unor legi constituţionale.
Şedinţele comune ale Cemerei Deputaţilor şi Senatului au loc în cazurile stabilite de Constituţie cum ar fi:
-adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constituţiei în cazul în care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord.
-depunerea jurământului de către Preşedintele României.
-punerea sub acuzare a acestuia pentru înaltă trădare.
-primirea mesajului Preşedintelui României.
-aprobarea bugetului de stat.
-examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi ale Curţii de Conturi.
-numirea directorului Serviciului Român de Informaţii.
Proiectele de legi şi celelalte acte care se dezbat în şedinţa trebuie supuse în prealabil dezbaterii în şedinţa comună de comisiile permanente a celor două Camere, sesizate în fond, care întocmesc un raport comun.
Lucrările şedinţelor comune sunt conduse alternativ de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului, asistaţi de doi secretari, câte unul din partea fiecărei Camere.
Şedinţele comune sunt publice, afară de cazurile când se stabileşte prin votul majorităţii simple a celor prezenţi, că acestea să fie secrete.
Prezenţa deputaţilor şi senatorilor este obligatorie, iar preşedintele şedinţei anunţa ordinea de zi, care se adopta cu votul deschis a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi.
Deputaţii şi senatorii iau cuvântul în ordinea înscrierii pe lista, cu încuviinţarea preşedintelui, iar miniştrilor li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterilor şi ori de câte ori îl solicita.
Preşedintele sau un grup de parlamentari poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţie, cererea adoptandu-se cu votul majorităţii simple a deputaţilor şi senatorilor prezenţi.Dezbaterile se înregistrează pe bandă magnetică şi se stenografiază, asigurându-se publicarea în Monitorul Oficial,partea a-ÎI-a
Cameră Deputaţilor şi Senatul, întrunite în şedinţa comună, stabilesc de fiecare data ce procedura de vot vor utiliza, în afară cazurilor în care este prevăzută o procedura de vot obligatorie.
Votul poate fi deschis, când rezultatul votării se comunică de preşedintele care conduce şedinţa, sau secret, exprimat electronic ori prin buletine de vot sau prin bile, când rezultatul se constată de către Birourile permanente ale celor două Camere.
În toate cazurile în care Cameră Deputaţilor şi Senatul, în şedinţe comune, adopta legi, hotărâri, moţiuni, trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate plus unu din membrii celor 2 Camere.
