7.1. Definiţie. Efectul principal al nerespectării condiţiilor de validitate a contractului este nulitatea acestuia. în literatura de specialitate nulitatea este determinată drept o sancţiune care lipseşte contractul sau unele clauze ale sale de efectele contrarii normelor juridice stabilite pentru încheierea sa valabilă. în acest sens vorbim, că nulitatea survine atunci când nu se respectă cel puţin una din condiţiile de validitate a contractului. în asemenea caz contractul se consideră că nu a fost încheiat, iar clauza nulă – că nu a fost stabilită. în literatura de specialitate instituţia nulităţii, comparativ cu alte instituţii de tipul rezilierea, rezoluţiunea, caducitatea etc, este privită prin prisma efectelor specifice pe care le creează – declararea faptului că contractul nu a fost încheiat şi respectiv nu a produs efecte. Anume aceasta este distincţia principală a nulităţii.
7.2. Clasificarea nulităţii. în literatura de specialitate se disting mai multe categorii ale nulităţii. Astfel, în funcţie de natura interesului apărat, deosebim nulitate absolută şi nulitate relativă. în funcţie de întinderea efectelor nulităţii, deosebim nulitate parţială şi nulitate totală. După modul de consacrare legislativă deosebim nulitate expresă şi nulitate implicită. După tipul condiţiei de valabilitate nerespectată, deosebim nulitate de fond şi nulitate de formă.
Nulitatea absolută constituie acel efect, care sancţionează nerespectarea unei norme ce ocroteşte un interes general obştesc sau duce la lezarea unui drept absolut, cum ar fi spre exemplu, limitarea capacităţii de exerciţiu sau încheierea contractului cu lezarea intereselor statului. Nulitatea relativă constituie acel efect, care sancţionează nerespectarea unei norme ce ocroteşte un interes particular sau aduce atingere unui drept relativ. De regulă, contractul lovit de nulitate absolută devine nul prin prescrierea legii, pe când contractul lovit de nulitate relativă se consideră nul prin cererea părţii. La aceste două contracte se aplică sintagmele «nul de drept» şi corespunzător – «anulabil».
Nulitatea parţială constituie acel efect, care priveşte încetarea doar a unor clauze ale contractului, fără ca întreg contractul să fie lovit de nulitate. Spre exemplu, în cazul în care la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a unui teren agricol, părţile stbilesc obligaţia achitării preţului în altă valută decât leul moldovenesc, această clauză în conformitate cu prevederile Legii cu privire la bani, devine nulă, neafectând totodată valabilitatea întregului contract. Nulitate totală constituie acel efect, care priveşte încetarea contractului în integru. Astfel, la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a aceluiaşi teren agricol, dar unde în calitate de cumpărător figurează o persoană juridică neautohtonă, în virtutea prevederilor Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului, este lovit de nulitate în integru.
Nulitate expresă constituie acel efect, care este prevăzut în mod expres prin lege. Pentru exemplu, aliniatul (1) al articolului 213 Cod civil, declară în mod expres, că nerespectarea prevederilor ce privesc forma autentică a contractului duce la nulitatea acestuia. Nulitate implicită constituie acel efect, care rezultă din regimul aplicabil unei condiţii de valabilitate. Astfel, spre exemplu, articolul 6 al Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului declară, că calitatea de cumpărător într-un contract de vânzare-cumpărare a unui teren agricol nu o poate avea o persoană juridică neautohtonă. Această normă, însă, nu declară într-un mod expres faptul, că nerespectarea acestei condiţii duce la nulitatea contractului, dar faptul dat rezultă implicit din conţinutul acestui articol.
Nulitate de fond constituie acel efect, care intervine în caz de nevalabilitate a unei condiţii de fond (conţinut). Nulitate de formă constituie acel efect, care intervine la nerespectarea formei contractului.
7.3. Efectele nulităţii. Regula principală care guvernează nulitatea este că «contractul lovit de nulitate se consideră că nu a fost încheiat, iar clauza lovită de nulitate se consideră că nu a fost stabilită». Această regulă atrage după sine o serie e urmări, cum ar fi cele, că părţile restituie toate prestaţiile ce le-au fost executate, se anulează toate actele subsecvente acestui contract, cu excepţia contractelor ce privesc dobândirea de bună credinţă[1].
[1] Totodată legislaţia priveşte şi cazuri, când actele subsecvente ce privesc dobândirea de bună credinfă deasemenea sunt lovite de nulitate. Este vorba în asemenea caz de bunurile proprietate publică a statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, care fac parte din categoria bunurilor inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile.
