Îndatoririle de care sunt ţinuţi magistraţii sunt de ordin profesional, menite să garanteze buna exercitare de către aceştia a funcţiei judiciare şi de ordin social, transpuse într-o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, menite să păstreze independenţa, imparţialitatea, obiectivitatea, demnitatea şi onoarea membrilor corpului magistraţilor.
4.2.1. Indatoriri profesionale ale magistraţilor.
Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea lor.
Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a păstra secretul professional, secretul deliberărilor şi al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea funcţiei. Astfel, conform obligaţiilor reţinute în Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor[1], judecătorii şi procurorii au obligaţia de a nu dezvălui sau folosi in alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate.
Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în timpul şedinţelor de judecată să aibă o ţinută vestimentară corespunzătoare instanţei.
Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să prezinte, în forma şi în termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interese.
O îndatorire importantă ce revine magistraţilor este aceea de formare profesională continuă. Necesitatea reglementării unei atare obligaţii decurge din faptul că inamovibilitatea şi stabilitatea în funcţie de care beneficiază judecătorii şi procurorii pot determina şi o anumită stare de autosatisfacţie profesională ce s-ar putea manifesta printr-o lipsă de motivaţie în aprofundarea cunoştinţelor din domeniul juridic. Un asemenea efect pe care l-ar produce garanţia stabilităţii funcţiei ar conduce la plafonarea magistartului iar consecinţa ar fi dintre cele mai nefaste pentru sistemul judiciar şi pentru justiţiabili. Acesta este motivul pentru care s-a resimţit nevoia ca garanţiile de stabilitate oferite magistraţilor să fie dublate de îndatoriri ale acestora de a păstra şi a ridica nivelul de competenţă profesională.
Formarea profesională continuă presupune următoarele obligaţii în sarcina magistraţilor:
– de a participa, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.
– de a urma un curs intensiv pentru învăţarea sau aprofundarea unei limbi străine şi un curs intensiv pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau de instanţele judecătoreşti sau parchete, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate, precum şi alte instituţii de specialitate.
În scopul îndeplinirii de către magistraţi a îndatoririi ce le revine în acest sens, în cadrul fiecărei curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel se organizează periodic activităţi de formare profesională continuă constând în consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii[2].
Activităţile de formare profesională continuă constau în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator. În cadrul acestor activităţi trebuie să se ţină seama de dinamica procesului legislativ şi de necesitatea specializării judecătorilor şi procurorilor.
Îndeplinirea de către judecători şi procurori a criteriilor de competenţă şi performanţă profesională este supusă unei verificări la fiecare 3 ani. Verificarea presupune evaluarea privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor c ursuri de specializare. În cazul celor care îndeplinesc funcţii de conducere, evaluarea vizează şi modul de îndeplinire a funcţiilor manageriale.
Evaluarea activităţii se realizează de către comisii constituite prin hotărârea a Consiliul Superior al Magistraturii potrivit unor criterii stabilite prin Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin hotărârea a Consiliului Superior al Magistraturii[3]. Comisiile de evaluare întocmesc rapoarte de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, putând acorda unul dintre calificativele ,,foarte bine’’, ,,bine’’, ,, satisfăcător’’ sau ,, nesatisfăcător’’. Cei care în urma evaluării primesc calificativul nesatisfăcător, precum şi cei care primesc calificativul satisfăcător în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, care se încheie prin susţinerea unui examen. Judecătorul sau procurorul care primeşte calificativul nesatisfăcător la două evaluări consecutive sau cel care nu reuşeşte promovarea examenului susţinut în urma cursurilor special organizate de Institutul Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională. Eliberarea din funcţie se face de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Evoluţia profesională a unui judecător sau procuror este evidenţiată în fişa dosarului professional, care este întocmit şi păstrat de Consiliul Superior al Magistraturii. Dosarul professional cuprinde date confidenţiale, la care au acces însă judecătorii şi procurorii în cauză.
[1] Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.328/2004, publicată în M.of. nr.815 din 8 septembrie 2005.
[2] Tematica acestora se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.
[3] A se vedea Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.324/2005, publicată în M.of. nr.823 din 12 septembrie 2005.
