Spre deosebire de alte state, în Marea Britanie opoziţia are un caracter instituţionalizat, la fel ca şi guvernul. Aşa cum se vorbeşte de „guvernul Majestăţii Sale”, se vorbeşte şi de „opoziţia Majestăţii Sale”, deoarece, aşa cum s-a arătat, în caz de succes în alegeri, opoziţia urmează să promoveze automat liderul său ca şef al guvernului. Trebuie subliniat că prin Actul Coroanei din 1937, care a stabilit salariul primului ministru, a fost stabilit şi un salariu pentru liderul opoziţiei.
In prezent, opoziţia joacă un rol foarte important în sistemul britanic de guvernământ. Deşi la început liderii opoziţiei au înţeles sarcina lor numai în termeni critici, predominant negativi, cu timpul opoziţia s-a transformat într-o adevărată instituţie ce îndeplineşte în mod esenţial atribuţiuni pozitive.
Funcţiile sale principale sunt: asigură responsabilitatea continuă cu privire la căile prin care puterile guvernului sunt exercitate; acceptă responsabilitatea guvernării când electoratul doreşte o schimbare de politică; cooperează cu guvernul în dezbaterea problemelor supuse Parlamentului; exprimă principiul vital al libertăţii de cuvânt în Marea Britanie.
Deşi s-au adus anumite critici existenţei opoziţiei „oficiale” în Marea Britanie, acestea nu i-au făcut pe britanici să renunţe la acest sistem. S-a afirmat că opoziţia încetineşte uneori maşina guvernamentală, datorită criticismului său repetat. S-a arătat că adeseori dreptul opoziţiei de a critica a fost exercitat numai pentru a obţine avantaje de partid. Aceste afirmaţii, deşi reale, nu pot fi considerate argumente pentru renunţarea de către britanici la sistemul opoziţiei oficiale, la care ei ţin foarte mult, considerând că opoziţia – chiar dacă uneori îşi depăşeşte prerogativele – rămâne un element de echilibru absolut necesar într-un sistem politic democratic, care trebuie să asigure libertatea cuvântului, critica deciziilor guvernamentale, sincronizarea unor puncte de vedere diferite pe baza unor dezbateri constructive în legătură cu marile probleme care privesc dezvoltarea ţării.
